Page 10 - Drumul_socialismului_1972_05
P. 10
^
rXStBESBCmBSB PBBBEggaBBBWBigMBgMBMiEWBBMBBHaBHBffllBgBawapaBBMaBBgWSBBIHPlBWBBWM—gaRWWBWWBHgBg^WBBWBM^^iWy^^W^WWPI^J^.......,...^..»01».,! CT9M gtTO,B *
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 387 © VINERI 5 MAI 1972
Mărturii ale muncii şi luptei j§ Un sprijin sybsfanfial peofry îwăfăm
şl!
pe partid şi
neretului hurtedorean în spri- în lunile martie, aprilie şi nice-materiale a socialismu la conducerea societăţii —
—
Dezvoltarea bazei teh-
Editura
tipăreşte
politică
esenţă a democraţiei socia
' ite âfc * ■ mai 1972 21 de volume, al lui. liste.
ri«!«) ttenw cătuind culegeri de texte — Perfecţionarea relaţii — Apărarea patriei —
Român pe principalele probleme ale lor de producţie, a organi parte integrantă a revoluţi
nirea frontului antihitlerist í*wum?«ícafc politicii celor ce în urmează zării şi conducerii econo ei şi construcţiei socialiste. a
partidului,
spri
—
externă
Politica
jinul
miei.
României socialiste.
de
învăţământului
Român cursurile propagandei prin — Perfecţionarea reparti — P.C.R. — continuator
partid,
După doborîrea dictaturii 25 tineri utecişti au format frontului — se spunea în co conferinţe, al celor ce stu ţiei şi respectarea echităţii al luptei revoluţionare şi de
Lţ*>>>xs:.>:bxw;>vi,b^ţx;x.xx4'v<>v>.>:vg^v.'
militaro-fasciste, Partidul Co echipe permanente care prin loanele ziarului citat, din 3 diază ştiinţele sociale în în- socialiste. Utilizarea fondu mocratice a poporului român,
munist Român s-a adresat rotaţie intrau zilnic în mine". aprilie 1945. vâţămîntul de stat, pentru rilor sociale de consum. al tradiţiilor înaintate ale
muncitorilor, ţăranilor, inte L.a îndemnul partidului co Partidul Comunist Român toţi oamenii muncii. Cele — Rolul clasei muncitoa mişcării muncitoreşti şi so
lectualilor, tinerilor şi vârst munist, muncitorii din jude prin organizaţiile sale a a- 21 de volume cuprind prin re în condiţiile societăţii cialiste.
nicilor, tuturor patrioţilor, ţul Hunedoara au sprijinit şi dresat tineretului, în decem cipalele probleme din do socialiste. întărirea alianţei — Politica internaţionalis-
chemîndu-1 la luptă pentru pe ţărani. Ei duceau la sate brie 1944, chemarea de a ple cumentele de partid elabo cu ţărănimea şi intelectua tă a P.C.R.
refacerea ţării şl susţinerea cuvîntul partidului, transmi ca pe frontul antihitlerist. A- rate în ultimii ani începînd litatea. In alcătuirea sumarului
frontului antihitlerist. teau concepţiile revoluţionar- himaţi de cele mai înalte sen — Promovarea şi respec fiecărui volum s-a urmărit
Ca pretutindeni pe întinsul muncitoreşti asupra vieţii po timente patriotice, mulţi ti cu Documentele Congresu tarea legalităţii socialiste. evidenţierea clară a baze
ţării, oamenii muncii din ju litice a ţării şi a perspecti neri hunedoreni s-au înrolat Doatmeniç aie lui al IX-lea al P.C.R. (19- lor ştiinţifice ale politicii
deţul Hunedoara au răspuns velor ei de dezvoltare, con din proprie voinţă în arma Farikltiîui Cptmtnisi 24 iulie 1965) şi pînă la 1 — Naţiunea socialistă. partidului nostru în fieca
cu elan patriotic chemării tribuind în mare măsură la ta ţării să contribuie cu arma Român martie 1972. — Partidul şl tineretul. re domeniu de activitate, a
partidului, desfăşurînd ample întărirea alianţei muncilo- în mină la înfrîngerea duş Culegerile sintetice de — Rolul şl atribuţiile sin
bătălii pentru creşterea pro reşti-ţărăneşti. Numeroase e- manului, Germania hitleristă, F < & < ri'MJ.V- < ;<«ţ x: texte, pe cele 21 de teme, dicatelor. orientărilor şi sarcinilor
ducţiei industriale, pentru de chipe de muncitori tineri sau slujlndu-şi cu eroism patria. , * î i'ii l : '<>: : î>-:n ţtL >;• cuprind o tematică vastă — Dezvoltarea şi perfec stabilite în documentele
1
mocratizarea vieţii social-po- vîrstnici din mine, fabrici, Iată cîţiva dintre ei : >' : i/S (m;:: 5 < referitoare la următoarele ţionarea învăţămîntului. partidului.
lltlce şi sprijinirea războiului de la C.F.R., se deplasau în Tînărul utecist Alexandru IriM;; Y< IX •'?>:;:*< •>:* AU'Ç >. ri probleme t Pregătirea pentru tipar a
ri : v»--> \Ui, WM <
eliberator, dus împotriva Ger sate, duminicile sau în timpul Rusu, fiu de moţ din Bulzeş- V V ri'.î — Rolul conducător al — Rolul ştiinţei în con culegerilor sintetice din do
maniei hitleriste. lor liber de peste săptămâ til de Sus, şi-a făcut uceni partidului în întreaga viaţă struirea socialismului în cumentele de partid în lim
In inimile comuniştilor, ale nă, unde, cu ajutorul atelie cia la Baia de Criş, devenind politică, economică şl socia România. bile română, maghiară şl
uteciştilor şi ale tuturor ti relor mobile, reparau unelte lăcătuş. Actul de la 23 Au lă. — Literatura şi arta în so germană s-a realizat cu
nerilor patrioţi hunedoreni, agricole sau dăruiau ţărani gust 1944 l-a găsit printre — Societatea socialistă cietatea noastră socialistă. sprijinul unor specialişti.
indicaţiile tovarăşului Nicolae lor felurite unelte din partea muncitorii de la I.A.R. Bra ^ 'I".''; ' multilateral dezvoltată. — Activitatea Ideologică Fiecare volum are un
Ceauşescu, cuprinse în arti sindicatelor, a U.T.C., a Apă şov. La prima chemare a — Perfecţionarea organi şi polltico-educativă. indice de surse bibliogra
colul „Sarcinile tineretului în rării patriotice sau a altor partidului a plecat pe front zării şi conducerii vieţii so fice care va permite studie
luptă contra fascismului", a- organizaţii de masă. în mod voluntar. In martie ciale. Rolul statului socia — Morala comunistă. rea contextului documentu
>v
\
părut în decembrie 1944 în 1945, unitatea sa dădea lupta ¡y* „ / list. — Participarea maselor lui respectiv.
ziarul „Zori noi" din Deva, pentru cucerirea cotei 618 pe
au produs un profund ecou. teritoriul Cehoslovaciei. Co
„Tineretul român — scria to mandantul i-a încredinţat o
varăşul Nicolae Ceauşescu, 9 mai —Ziua misiune importantă. Relatînd
pe atunci secretar general al despre fapta lui de vitejie, Are 45 de familii, ce tră dovedit uriaşe, sătenii din n-a existat şovăială ori dare Locuitorii satelor întreabă.
Comitetului Central âl Uniu ..Scânteia tineretului' din 19 iesc in 45 de case. Cele mai Plop au înfăptuit lucruri înapoi. Astăzi satul Plop, sa
nii Tineretului Comunist — victoriei împo august 1945 consemnează : multe dintre ele sint noi, demne de apreciat. Au ridi tul de 45 de familii, este
trebuie să contribuie cu toa „...Rusu se ridică iarăşi pe ridicate din cărămidă, in cat o şcoală nouă, un că mîndru de el, este un exem
tă forţa sa la lupta pentru triva fascismului creastă... iscodind împrejur. anii din urmă. Un sat mic, min cultural, un magazin plu de netăgăduit a ceea ce
înfrîngerea definitivă a Ger Cîţiva fascişti răsăriră ca din de numai 45 de familii — sătesc, au introdus curent e- înseamnă munca unită, par
maniei hitleriste... Asta în pămînt dintr-o casă de cio satul Plop, din comuna Ghe- lectric şi apă potabilă în ticiparea tuturor sătenilor la Ce răspunsuri găsesc în acti
seamnă că nu numai pe bani, părăsită... Rusu deschi lar. fiecare curte, sînt pe cale rezolvarea şi conducerea tre
front, dar şl în spatele fron Grupul de 23 ucenici şi ti se foc. Din cîteva rafale îi ..Din cel mai înalt punct de-a termina drumul pe ca burilor obştei.
tului, tineretul să-şi facă da neri lăcătuşi de la mina Cer- dobori. Dar o grupă întreagă al Ghelarului, cînd geana re deja circulă maşinile — ...Am face o nedreptate
toria ca soldat devotat al tej-Săcârîmb se deplasa în de fascişti năvăli spre el. depărtărilor e limpede, satul drum ce-a fost mai mult tă dacă am evidenţia pe cine
luptei contra fascismului... sate pe baza unui plan de Rusu îi ţinea piept neconte iat in stîncă. Şi, ceea ce nu va anume. Laude se cuvin vitatea cultural-educativă ?
Tineretul trebuie să partici muncă. Iată ce consemnează nit. Grupa lui începu să îna se vede bine, de-i poţi nu întregului sat Plop, oameni
pe activ la refacerea căilor în acest sens ziarul „Zori inteze. Poziţia inamicului fu măra casele. Dar cel mai mi lor ce trăiesc aici. Vom sub
de comunicaţie, a şcolilor, a noi“ din 17 aprilie 1945 : sese descoperită. In timpul a- nunat simţi satul atunci
tuturor instituţiilor de cultu „11-12 aprilie în Certej şi co cesta... din partea dreaptă, un cînd ii calci uliţele, cînd linia insă influenţa pozitivă (Urmare din pag. 1} cu preocuparea generală. Ini
ră. El trebuie să ia parte ac munele Hondol, Măgura, To- grup de fascişti se apropie de vezi oamenii şi, mai ales, a organizaţiei de partid să ţiativa intelectualilor din Bu-
tivă la refacerea întregii pliţa, Roholt; la 14 aprilie, el. Cîteva gloanţe îi străpun cînd reuşeşti să le citeşti teşti, a celor 22 de comunişti ceş oferea un asemenea ca
ţâri... 'Nici un sacrificiu nu e organizaţi în caravană, ple seră trupul. Utecistul Rusu chipurile şi gindurile şi le ce o compun. Organizaţia pe de o parte, cunoaşterea dru, dar nici la Rîu de Mori,
prea greu cînd lupţi pentru căm la Bîrsău ; 15 aprilie de Alexandru căzu cu fruntea pătrunzi sufletul. de partid sătească a fost cerinţelor oamenilor, pentru nici la Topliţa nu s-a între
libertatea şi fericirea patriei dimineaţă la Hărău ; 18 apri pe automat... cu mîna încleş — Oameni destoinici, har liantul ce a unit şi a atras ca în acţiunile iniţiate ei să prins vreo măsură pentru
tale". lie la Bălaia ; 19 aprilie la tată pe trăgaci“. nici şi pricepuţi, uniţi şi asemenea unui magnet in găsească răspunsuri, iar pe preluarea ei. Aşa se face că
Deşi nu aveau condiţii bu Şoimuş ; 21 aprilie (1945 — Tînărul comunist Haralam- întreprinzători ca la Plop, în continuă acţiune pe toţi oa de altă parte angrenarea tu activitatea de la cămin e lă
ne de muncă, minerii au răs n. n.) la Chimindia. Toate bie Munteanu n-avea decît 17 puţine sate o să găsiţi — ni menii la muncă, la înfăptui turor intelectualilor satului sată în seama unui singur
puns cu abnegaţie şl eroism după şut". ani cînd a cerut să plece vo s-a vorbit la primăria co rea obiectivelor cu care sa pentru că, singur, directorul om, ea avind o pregnantă
chemării partidului. In toam La acţiunile desfăşurate luntar pe frontul antihitlerist. munei Ghelar. tul Plop poate fi mîndru de cămin nu va putea face notă de improvizaţie, de ge
na anului 1944, în Valea Jiu pentru sprijinirea frontului Era orfan de mamă. A su Trebuie să spunem, insă, astăzi. totul. neralitate, fără să răspundă
lui a luat fiinţă o puternică antihitlerist tineretul hune- ferit exploatarea şi mizeria că la faţa locului, acolo in — Cei 22 de comunişti, se Spre surprinderea noastră, cerinţelor concrete ale oame
mişcare a muncii voluntar-pa- dorean participă cu întregul de mic copil, „... a schimbat sat, ne-am dat seama că în la Topliţa replica se repetă : nilor.
triotice pentru sporirea pro său elan patriotic. In oraşul strungul cu automatul toc treaga laudă ce se cuvine cretarul lor, tovarăşul Nico „Ce s-a făcut, am făcut eu" In contrast cu cele două
ducţiei de cărbune. In spri Hunedoara, la instruirea or mai pentru a face ca In pa satului Plop şi oamenilor lui lae Dăvincă, ales in această ne spune tovarăşul loan To cămine ni se prezintă activi
jinul frontului s-au organizat ganizată de U.T.C. în ziua tria lui să înflorească o altă n-a încăput in aprecierea funcţie de peste 10 ani con ma, care ţine locul directo tatea cultural-educativă din
brigăzi de şoc, în frunte cu de 23 martie 1945, un număr viaţă mai fericită" consem secutiv, precum şi deputata rului de cămin ce lipseşte o Lunca Cernii de Jos. „Am
comuniştii şi uteciştii, care de 450 tineri muncitori au nează „Apărarea patriei" din auzită la primărie. Satul a- Maria Crăciunescu au ex bună bucată de timp din lo încercat să răspundem unor
intrau în mină şi realizau hotărît să doneze, pentru ne 4 martie 1945. cesta mic are adevărate pu primat Întotdeauna ginduri calitate. Dar ce s-a făcut ? probleme care au apărut pe
producţii record în întrece voile armatei române care „In ziua de 19 martie 1945, teri de uriaş, puteri unite în le şi părerile tuturor oame O informare politică, cîteva raza comunei — ne spune se
rea desfăşurată sub lozinca lupta pe front, salariul cu în luptele încleştate de la numele unui ţel nobil, ţel s-a pomenit de când îi lu nilor din Plop, cu care s-au prezentări de filme, o seară cretarul comitetului comunal
lansată de P.C.R. : „Totul venit pentru 4 ore de mun Gron (Slovacia) — relatează care este al politicii Parti mea, azi se face zi de zi ca sfătuit zi de zi şi în frun de poezie, o expunere „Din de partid Miron Neidoni. Şi,
pentru front, totul pentru că. fostul voluntar utecist Hara- dului Comunist Român — şi cum aşa s-ar întimpla... tea cărora au fost la execu luptele muncitorilor pentru drept exemplificare, ne vor
victorie !“. Uteciştii din Valea Jiului lambie Munteanu — subuni propăşirea şi emanciparea de cină îi lumea: vin ma tarea lucrărilor — arăta to libertate şi dreptate“, o ex beşte despre deplasările bri
„Echipe de voluntari — au antrenat tinerii din toate tatea era ameninţată cu în satului românesc de astăzi. şinile in sat, pe drum bun, varăşul loan Julea, secreta punere pe teme p.c.i., o du găzii ştiinţifice în satele Gu
consemnează Anuarul Institu aşezările bazinului carbonifer cercuire. Pentru a salva sub ...De cînd se ştiu, pădure- de ţară, ce a luat locul că rul Comitetului comunal de minică cultural-sportivă (a- ra Bordului, Meria şi Ne-
tului de istorie din Cluj (pag. la acţiuni patriotico de repa unitatea din situaţia gravă, mi din Plop au umblat pe rărilor pe care nici copitele partid Ghelar. ceasta însemnînd joc de vo goiu, despre expunerile me
511) — formate din funcţio rare a utilajului minier, a u- împreună cu comandantul de jos, pe cărările munţilor, co cailor mici de munte nu e- ...Un sat mic, cu puteri de lei şi vizionare la televizor), dicului Tibcriu Weinberger
nari, meseriaşi şi tineret in neltelor pentru ţărani, au pluton ne-am strecurat pe fu borând la Ghelar ori la Hu rau prea sigure. uriaş. Un exemplu grăitor acţiuni la care au fost an privind igiena personală şi
tră în mină... In luna aprilie prestat ore suplimentare în riş în spatele inamicului şi nedoara şi urcând anevoie Aşa a fost şi cu apa pota despre ceea ce înseamnă u- grenate două cadre didacti colectivă, despre discuţiile
(1945 — n.n.) La Petrila, do mod gratuit pentru mărirea cu grenade am spart o por înapoi în sat, cu cele trebu bilă. Pe o lungime de peste nirea in muncă şi in năzu ce. Să recunoaştem, destul de purtate de el pe tema îngri
uă echipe a 40 de funcţio producţiei de cărbune, au fă ţiune din încercuire. In lupta itoare traiului în spinare sau 4 km conducta a fost îngro inţe, pentru învingerea şi mult pentru un om, dar in
nari şi meseriaşi au realizat cut donaţii pentru front. La din pădure am fost rănit cu pe spatele cailor. Drum ? pată în stîncă. Aşa a fost si supunerea greutăţilor. Satul suficient pentru un cămin ca jirii copiilor. „Am observat,
310 tone; la Lupeni 120 mun jumătatea lunii martie 1945, un glonte în umărul drept. Şcoală ? Cămin cultural ? la şcoală, şi la cămin, şi la Plop şi oamenii lui dau o ' cel din Topliţa, ca să nu mai continuă secretarul comitetu
citori de la suprafaţă, intrînd printr-o acţiune desfăşurată Am continuat să trag cu mî Magazin ? Bec electric ? Apă magazin. Aya a fost şi la e- pildă de înaltă înţelegere vorbim de căminele cultura lui de partid, că unii tineri
în mină de 3 ori pe săptă- doar în cîteva zile, tinerii na stîngă... Am scos un ră curentă ? Asemenea denu lectrificare. Greu. S-a mun îndatoririlor cetăţeneşti în le din satele aparţinătoare. nu manifestă suficientă serio
mînă, au realizat o produc din Petroşani, Lonea şi Pe nit din focul gloanţelor, apoi miri nu-şi puteau găsi locul cit greu. Dar n-a fost om muncă şi in viaţă, un e- (Directoarea căminului din zitate în încheierea căsătoriei
ţie de 600 tone ; 200 munci trila au strîns suma de am fost şi eu evacuat". in vechea monografie a sa din sat care să nu-şi uneas xemplu de ceea ce înseamnă Hăşdău a intrat în concediu şi am găsit de cuviinţă să i-
tori de la Atelierele Centra 101 000 lei, rezultată din ore Utecista Ileana Fary, căsă tului, în viaţa de fiecare zi că forţele şi priceperea lin in practică înfăptuirea poli de maternitate fără să fie ci niţiem o discuţie pe ’ margi
le Petroşani, 10 funcţionari de muncă efectuată supli torită Dobay, azi pensionară, a oamenilor din Plop. gă a celorlalţi, care să nu ticii partidului, politică în neva numit în loc). Cit de nea acestei teme, discuţie ca
de la Asigurările sociale şi mentar, pentru ajutorarea s-a înrolat voluntară ca soră In anii din urmă, cu spri fie la datorie oriunde şi ori noitoare şi transformatoare. spre „personalitatea" acţiu re a fost primită cu mult in
teres". Demn de relevat este
lor,
r medicală la spitalul de cam jinul efectiv al statului şi când. La toate aceste lucrări GH. I. NEGREA nilor, despre specificul preo faptul că în activitatea cul-
orientarea
despre
spre
panie
nr.
cu puterile lor unite, ce s-au
şi
14
a
parcurs
satul a fost un singur OM,
Forme diversificate drumul acestei unităţi sanita cupările oamenilor, nici nu tural-edueativă comitetul de
re a armatei române de la poate fi vorba. partid a angrenat majorita
în popularizarea N. T. S. Aiud pînă la Zvolen, în Ce Observaţiile i ie facem cu tea intelectualilor comunei,
hoslovacia. La Brno, în lup noscute secretarului comitetu la ea participînd activ chiar
SIMERIA. In amplul pro mintite simpozioanele şi c- tele de stradă, utecista Ileana lui comunal de partid. Dumi secretarul comitetului de par
gram ai activităţilor iniţia misiunile radiofonice orga Fary Dobay a salvat viaţa li Se dezvoltă retaa comercială pe litoral | Concurs „Cupa tru Preda. tid, ceea ce constituie un bun
te de Clubul sindicatelor nizate la U.M.M.R. şi depou, nei fetiţe şi a unei femei Reţeaua comercială a litoralului şi cca dc pc traseele — E greu, foarte greu — exemplu pentru cadrele di
din Simeria cu scopul spri expoziţiile pe tenie de vîrstniee. împreună cu me turistice ale judeţului Constanţa se măreşte în noul sezon de cristal“ ni se răspunde. Avem condi dactice şi personalul sanitar
jinirii activităţii producti N.T.S. de la club şi „Mar dici şi sanitari a participat estival cu încă 280 de unităţi, însumînd o suprafaţă de pes ţii deosebite... de pe raza comunei.
ve din întreprinderile ora mura", ciclul de filme do la salvarea a numeroase vieţi te 15 000 mp. Prin concepţia lor constructivă şi utilitară li i CALAN. Numeroşi iubi- — Dar de ce nu sînt an Evident, la Lunca Cernii
şului, un important loc îl cumentare. de luptători. nele dintre noile unităţi sînt inedite. Este vorba în primul i tori ai melosului popular grenaţi toţi intelectualii co n-au fost epuizate toate for
deţin cele destinate popu Pornind de Ia necesitatea Alături de toţi luptătorii rînd de „tîrgul de vară“, amenajat pe mai multe hectare ia i românesc şi ai muzicii u- munei în activitatea cultural- mele de „deplasare" a activi
larizării normelor de teh diversificării acestor activi frontului antifascist, tinerii intrarea în staţiunea Mamaia. El va sintetiza stilurile arhi şoare au ţinut să fie pre educativă ? tăţii de la cămin spre sate,
hunedoreni, încleştaţi în lup
nica securităţii şl protecţiei tăţi a fost iniţiat de curînd ta aprigă pentru înfrîngerea tecturii româneşti specifice diferitelor zone ale ţării şi va zenţi la „examenul" soliş — Sînt, cum să nu fie ! ? spre oameni, dar un început
muncii. La „Marmura", un ciclu de 6 concursuri pe fascismului german — duş adăposti unităţi pentru desfacerea produselor artizanale, tilor vocali, înscrişi Ia con — In ce fel de activităţi ? bun s-a făcut. Tovarăşului
U.M.M.R., staţia C.F.R., tema „Cine ştie la protec man al ţării şi al omenirii — băuturilor şi preparatelor culinare caracteristice acestora. cursul „Cupa de cristal", Vă rugăm nominalizaţi-ne cî Petru Opriţa, directorul că
I.I.L., depoul de locomoti ţia muncii, nu se acciden au luptat fără preget, âdu- Elemente caracteristice din punct de vedere funcţional şi organizat din iniţiativa Co teva... minului cultural, i s-au pro
ve, în alte unităţi s-au sus tează şi cîştigă" dintre care cîndu-şi contribuţia la făuri estetic cuprinde, de asemenea, proiectul noului bazar din mitetului orăşenesc Căian — Păi nu v-a spus tovară-, pus cîteva sugestii atît în
priveşte
ţinut de la începutul anu trei s-au şi susţinut. rea viitorului luminos al zona Cazinoului din Mamaia. al U.T.C. şi a' clubului din lo şui Toma ? ceea şi ce utilizarea şi activitatea
păstrarea
cît
lui şi pînă în prezent 30 României. Şi staţiunile din sudul litoralului se bucură de un nu calitate. întrecerea a adus bunurilor materiale ale că
v
Ce ne-a spus tovarăşul To
de acţiuni. Merită a fi a- IOSIF MERCEA măr sporit de unităţi comerciale. la rampă 16 tineri, meşte ma s-a văzut. Se cuvine ca,
Prof. EMERIC HOROVITZ şugari ]a cooperativa „Stre- minului. Cert este însă că,
iul", elevi din ultimele în interesul îmbunătăţirii orientând activitatea cultural-
clase de liceu şi muncitori muncii cultural-educative, a educativă spre cerinţele oa
din uzina „Victoria" din cărei coordonare cade în sea menilor, comitetul de partid
i-a dat un plus de eficienţă,
(Urmare din pag. 1) tribuţia in bani şi creîndu-se condiţii pentru re feră la procurarea unor ma scop ele au datoria să ana localitate. ma comitetului comunal de fapt demonstrat de partici
să
partid,
lucrurilor
spunem
muncă a cetăţenilor să alizarea integrală şi chiar teriale, îndrumarea tehnică lizeze lunar, aşa cum li s-a Timp de trei ore, cei
parea
cetăţenilor
se construiască impor depăşirea unora din angaja de specialitate şi în mod indicat, stadiul lucrărilor şi peste 270 de spectatori, pe nume: această activitate tările organizate. la manifes
bui finisate zonele verzi, tante edificii social- mente. Este de menţionat deosebit la asigurarea con să stabilească măsurile cu prezenţi marţi după-amia- a fost lăsată în seama unui Iată deci că „personalita
singur om, care n-a fost în
plantate florile de sezon, în culturale, să se electri- că — mai ales la lucrările structorilor pentru obiective venite pentru asigurarea rea ză în sala clubului din lo drumat de către comitetul tea" activităţii cultural-edu
cheiate amenajările pe tra fice 21 de Sate şi să se în continuare din anii tre le prevăzute. lizării acestora la termene calitate, au „călătorit“ pe comunal de partid, de secre cative nu este o vorbă goală,
seele turistice şi locurile de extindă reţelele elec cuţi — s-a folosit timpul pri — Ce consideraţi că le stabilite. In fine, la ni aripile cîntecului adus .de tarul său. Pentru a ne fur ci o cerinţă obiectivă dictată
agrement, menţinerea curăţe trice existente în alte elnic construcţiilor. Astfel, este necesar să se în velul Comitetului executiv al autentice talente. Sub ba niza cîteva date, tovarăşul de necesitatea de informaţie,
niei în oraşe şi sate, între 5 sate etc. Ce s-a fă s-a terminat o sală de cla treprindă pentru înlă Consiliului popular judeţean gheta tînărului profesor Preda a făcut apel la omul de explicare a informaţiei ca
evoluţia
Hummel,
Emeric
ţinerea- faţadelor caselor, a cut şi se va face pen să şi sînt în stadii avansate turarea greutăţilor a- s-au stabilit măsuri în vede concurenţilor a fost înde care ţine locul directorului re ajunge la noi pe atîtea
curţilor şi incintelor între tru realizarea lor ? de execuţie lucrările la alte mintite şi realizarea rea acordării unui sprijin e- lung aplaudată, iar talen de cămin, fără ca dînsul să căi. Or, în faţa unei aseme
prinderilor şi instituţiilor, în In acest domeniu este zece săli de clasă şi trei dis tuturor celor peste 600 fectiv şi mai eficient din tul Dorinei Teofilatu (mu ne poată vorbi de această nea cerinţe, acţiunile cu te
frumuseţarea în continuare a punct de vedere tehnic şi s-a zică uşoară) şi al Marine- activitate a cărei importan me generale nu pot fi numi
intrărilor în oraşe şi comu intervenit pentru suplimen Ici Uivari (muzică popu ţă nu mai e cazul s-o rele te decît formale şi, în loc să
ne. tarea repartiţiilor la unele lară) a fost pe deplin răs văm. Or, tocmai comitetul de ajute, ele fac un deserviciu.
materiale ce nu se pot pro partid este organul politic îndepărtînd masa de cetăţeni
Organizaţiile de masă — cura pe plan local, nouă re- plătit cu mult doritul chemat să iniţieze, să coor
co
şi
sindicatele, comitetele asociaţiile Acţiuni de masă pentru înfăptuirea venindu-ne obligaţia ca aces trofeu „Cupa de cristal". doneze şi să organizeze a- de la activitatea în care gă
misiile de femei, te măsuri să fie finalizate. i ceastă activitate, în context sesc răspunsuri la întrebări
sportive, organizaţiile U.T.C. le pe care şi le pun.
In încheiere vreau să sub
şi de pionieri — au un cuvînt liniez că angajamentele asu-
greu de spus în reuşita acţiu . mate în întrecerea patrioti
tre consiliile locale ale Fron cu succes a angajamentelor asm a ie că în domeniul activităţilor Industrializarea, mecanizarea, organizarea
nilor ce se întreprind de că
obşteşti pot fi îndeplinite şi
tului Unităţii Socialiste. De chiar depăşite cu mult. De
asemenea, deputaţii, comite pinde de noi, de toţi facto asigură reducerea duratelor de execuţie
tele de cetăţeni pe circum rii de la nivelul municipiilor,
scripţiile electorale, asociaţii încă prea devreme pentru a pensare sanitare umane, se de lucrări votate a fi oraşelor şi comunelor jude (Urmare din pag. 1) în putinţă, a declarat tova xate de mai multe ori, n-au
le de locatari trebuie să-şi face un bilanţ, primele luni lucrează la 9 cămine cultura executate, prin contri ţului, ca prin luarea tuturor răşul Petru Ormindean, pen fost respectate. Beneficiarii,
aducă o contribuţie mai sus ale anului constituind mai le şi alte construcţii. De a- buţia în bani şi in măsurilor ce se impun, prin tei de execuţie, utilizarea tru a preda la datele fixate proiectanţii trebuie să înţe
ţinută în mobilizarea cetă mult o perioadă de pregătire, semenea, au fost executate muncă a cetăţenilor ? urmărirea atentă a fiecărei conteinerelor pentru trans obiectivele pe care le execu leagă că fără sprijinul lor
ţenilor la executarea lucră de asigurare a condiţiilor ma noi lucrări de electrificare în — în primul rînd este ne lucrări şi folosirea judicioa portul cărămizii, mozaicului, tăm. Respectarea termenelor nu putem depăşi aceste ob
rilor stabilite, în stabilirea teriale de executare a lucră două sate şi de extindere în cesar ca la nivelul fiecărei să a aportului cetăţenilor la parchetului etc. — ceea ce va nu depinde însă numai de stacole.
de noi obiective — neprevă rilor, respectiv asigurarea do alte două. In prezent, în trei comune să ia fiinţă unităţi realizarea obiectivelor plani duce, indiscutabil, la o deser noi... Fără îndoială că realizarea
zute iniţial — care să ducă cumentaţiilor tehnice, obţine sate sînt în curs lucrările de prestatoare de lucrări în con ficate, să realizăm exemplar vire mai operativă a locu — Intîmpinâm unele greu unor astfel de construcţii ri
la depăşirea angajamentelor. rea autorizaţiilor de con electrificare şi extindere a strucţii, care să poată exe obiectivele propuse pentru a rilor de muncă, la dispariţia tăţi din partea Institutului dică probleme complexe şi
Comisiile locale de întrecere strucţie, încasarea contribuţi reţelelor electrice. cuta atît lucrările de inte întîmpină Conferinţa Naţio pierderilor, la realizarea u- judeţean de proiectări — a dificile de proiectare. I.P.J.H.
vor trebui să coordoneze mai ei în bani, deschiderea fi Nu pot să nu menţionez că res obştesc, cît şi cele soli nală â partidului cu noi suc nor importante economii la arătat loan Pîrvu, inginerul a dovedit însă. de atîtea ori,
bine toate acţiunile, militînd nanţării, contractarea lucră în executarea lucrărilor din citate de populaţie. In ai doi cese în muncă. Ne obligă ia preţul de cost. Se preconi şef al şantierului — care nu că este capabil să depăşeas
pentru întărirea simţului de rilor sau organizarea execu mediul rural se întîmpină şi lea rînd, este necesar să se aceasta atît chemarea pe ca zează totodată adoptarea u- ne-a predat încă documenta că dificultăţile ivite, să se
ţiile complete pentru casa de
răspundere al membrilor lor ţiei în regie proprie, aprovi unele greutăţi. înlăturarea a- întărească răspunderea per re am lansat-o. cît şi Diplo nor lehnologii noi de lucru cultură şi magazinul univer achite conştiincios de sarci
pentru sectoarele şi lucrările zionarea materialelor etc. cestora trebuie să stea în a- sonală a membrilor comite ma de onoare care a fost — utilizarea betoanelor apa sal. Din acest moliv sîntem nile încredinţate. Un aseme
ce le-au fost repartizate. Ceea ce doresc să subliniez tenţia consiliilor populare, a telor executive ale consiliilor conferită recent judeţului rente. executarea de struc nevoiţi să lucrăm în salturi, nea efort de autodepăşire se
— In angajamentul este faptul că şi pe această compartimentelor din apara populare pentru executarea nostru pentru ocuparea locu turi din panouri mari finisa nu putem folosi la maximum cere proiectanţilor şi acum
Consiliului popular ju linie a existat o preocupare tul propriu şi de Specialitate lucrărilor stabilite în adună lui V pe ţară în întrecerea te care vor determina o potenţialul uman si tehnic do cînd există condiţii ca mi
deţean se prevede, de susţinută din partea majori al Consiliului popular jude rile populare şi incluse în intre consiliile populare ju creştere a randamentului. care dispunem. Termenele de nunatele lor creaţii să prin
dă
viaţă
asemenea, ca prin con tăţii consiliilor populare, ţean. Aceste greutăţi se re- angajamentele lor. In acest deţene pe 1971. —- Vom face tot ce ne stă predare a documentaţiei, fi altădată mai repede decît