Page 11 - Drumul_socialismului_1972_05

EssmsBBBSS^n^smzsM
«mMmaBMms^tBBaaxmmmBaBmKaffvnmsimsmatsmaaBsmaiaMaKam msmxzsz EBaSPCTflKEHBglgCBBBEBBBBWBSBBgWBWBEMBHWBBI eszwseîs
• '•».'iis»*
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 387 © VINERI 5 MAI 1972 i 3
■»".»wimmii BHBB—W

Un rrrnunat prilej

de educaţie patriotică
nm\m priductiva

VEŢEL. Parcurgînd fru­ rezu le-a dezvăluit frumu­
mosul Itinerar Veţel — Tur- seţile şi specificul stilului
In cadrul învăţămîntului viaţa de producţie. Pentru a- în timpul instructajului in­ nu Severin — Craiova — arhitectonic şi picturile mu­
profesional şi tehnic, munca ceasta, exerciţiul folosit ca troductiv, cînd este necesar Piteşti — Cîmpulung-Muscel rale munteneşti. Elevii au
productivă trebuie considera­ metodă de către maistrul-in- să expună elevului unele — Tîrgovişte — Curtea de poposit în faţa mormintelor
tă în măsura cea mai în­ structor în activitatea de probleme teoretice. Este însă Argeş — Rîmnicu Vîlcea — voievozilor care s-au ridi­
semnată ca mijloc de dezvol­ pregătire dezvoltă la elevi absolut necesar să se evite Tg. Jiu — Petroşani — De­ cat pentru apărarea pămîn-
tare a personalităţii elevului, trăsăturile de voinţă şi de teoretizarea excesivă a lec­ va, elevii şcolii noastre au tului străbun.
a formării sale complete caracter, hărnicia, disciplina ţiei de instruire practică. E- rămas profund impresionaţi întreaga zonă subcarpati­
pentru viitoarea meserie. în muncă, exigenţa, simţul xlstă şi aici unele neajun­ de frumuseţile văzute, de că cu imensele bogăţii na­
Punîndu-1 pe elev să lucreze de răspundere, ordinea, stăpî- suri. In condiţiile actuale ale realizările harnicului şl ta­ turale, la care se adaugă
nemijlocit într-un atelier- nirea de sine. programelor şcolare, în tim­ lentatului nostru popor, sub minunatul fenomen carstic
şcoală care produce obiecte Se pune însă întrebarea: pul trimestrului I nu se pre- / conducerea înţeleaptă a „Peştera Muierii" (Carpaţii
utile necesare autodotării dă tehnologia meseriei la cla­ P.C.R. Ei au vizitat cu a- Meridionali) au lăsat o a-
sau valorificării, el se va va mal putea fi folosită for- să, ceea ce impune ca mais- cest prilej ' colosul energe­ mintire de neuitat în me­
convinge că produsul său trul-lnstructor să expună tic de la Porţile de Fier şi moria elevilor. Lor li s-au
este necesar societăţii şi îşi unele noţiuni teoretice lega­ impresionantul baraj de la adăugat noile şi impunătoa­
va însuşi mai bine cunoştin­ te de operaţia sau de opera­ Vidraru. Tîrgovişte, cetatea rele construcţii ridicate de
ţele necesare pentru con­ Invăfămînf ţiile respective ce se aplică de scaun a lui Vlad Ţepeş, poporul nostru în anii so­
fecţionarea lui. onodern — învăfă- asupra produsului. Tismana, ale cărei ziduri cialismului, care ne-au în-
In cadrul procesului in- Se pune, de asemenea, în­ au devenit contraforturi de tîmpinat pe tot parcursul
structiv-educativ şi de mun­ mînf ^¡racile trebarea : Cum va fi mai me­ apărare în timpul mişcării itinerarului, îmbinate atît
că, un rol deosebit revine todic, ca maistrul-instructor revoluţionare de la 1821, a- de armonios cu minunatele
maistrului-instructor. El este să expună doar noţiunile a- dăpostind pe Tudor Vladi- peisaje, toate trezind în su­
acela care, folosind diferite ferente unei operaţii, ceea ce mirescu, au readus în min­ fletele copiilor sentimente
metode de învăţămînt, cu tact ma actuală de pregătire a ar fi mai uşor, sau să expu­ tea ■ elevilor trecutul glo­ înălţătoare, de recunoştinţă 9
pedagogic şi pricepere, tre­ elevilor în cadrul atelieru- nă noţiunile ce urmează a se rios de luptă al poporului şi dragoste faţă de acest
buie să realizeze o pregăti­ lui-şcoală, adică plecînd de aplica pentru obţinerea pro­ pentru libertate şl drepta­ pămînt străbun. PROGNOZA INSTITUTULUI METEOROLOGIC PE LUNA MAI
re cît mai bună a elevilor. ia aplicarea anumitor opera­ dusului finit ? Cea de a do­ te socială.
In acest sens, el trebuie să ţii succesive în executarea ua formă ar putea fi folosi­ V i z i t a r e a mănăstirilor Prof. OPRIJA CRENGANIŞ te şi călduroase cu intervale tere din cauza temperaturi­
albă în vedere şi unele prin­ lucrărilor practice, sau va fi tă în Ipoteza în care pro­ Curtea de Argeş, Cozia, Ho­ Şcoala generalâ Veţel Luna mai a debutat cu o relativ mal răcoroase şi plo­ lor scăzute.
cipii didactice. aplicată forma de trecere la grama de lăcătuşerie ar fi vreme închisă şi umedă, cu ioase în celelalte două deca­ In aceste condiţii, atît cul­
executarea unor produse fi­ precipitaţii mai abundente în
Este cunoscut faptul că ce­ parcursă integral în orele te­ Iubire de strămoşi si de sat sudul şi estul ţării. Ca ur­ de. Condiţiile agrometeorolo- turile de cîmp, cît şi cele fu­
le mai întîlnite metode folo­ nite, mal exact, se va conti­ oretice la clasă. Indiferent de mare, în marea majoritate a gice specifice sînt însă priel­ rajere vor avea o bună umi­
site în cadrul activităţii prac­ nua cu executarea piesei pe modul în care vor fi rezol­ zonelor aigricole starea de u- nice agriculturii, asigurînd ditate, însă, o dată cu ele,
tice, respectiv în instructa­ faze şi operaţii care a dat vate problemele ridicate, ro­ BAIA DE CRIŞ. Elevii de la muzeul din comuna Bala de miditate a solului a fost sen­ premise favorabile obţinerii se vor dezvolta intens buru­
atrag
comuna
jul introductiv şi curent, sînt rezultate bune, respectînd lul maistrului-instructor nu Şcop.ia de generali şi-au din propus ca Criş care stnt: atenţia vizi­ sibil ameliorată. Un oarecare unor recolte bune. Vegetaţia, ienile, fapt ce impune folosi­
tatorilor
microatelierele
Criş
Baia
explicaţia, demonstraţia şi programa şcolară ? Sau pro­ va scădea, el avînd sar­ In timpul lor liber si înfiin­ meşteşugăreşti alo olarilor, ro­ deficit se mai menţine încă deşi vremea s-a răcit în ul­ rea la maximum a zilelor fa­
dusul ce se va executa va cina pregătirii noilor cadre ţeze un muzeu în care si fie tarilor şl dogarilor Cin zonele tima perioadă, este avansată. vorabile lucrului în cîmp
exerciţiul. In timpul demon­ determina temele ce se vor calificate, trebuind să împăr­ prezentate obiectele casnice, Dobroţ, Leauţ şl Obîrşa ; cric la culturile de toamnă si­
straţiei procedeelor de mun­ trata în cadrul instructaju­ lucrurile gospodăreşti, unelte­ ilin lemn pe oare olarii îl fo­ tuate în centrul şi sudul Do- Griul de toamnă, bunăoară, pentru distrugerea acestora.
că, maistrul trebuie să o îm­ lui introductiv ? Problema tăşească elevilor toate taine­ le pe care le-au' folosit în ur­ loseau la ridicatul căruţelor; brogei, precum şi, looal, în are o dezvoltare bună, mai Lucrătorii de pe ogoare tre­
să
asemenea,
de
fie
le meseriei, ca aceştia să şi
buie,
mă cu zeci şl sute de ani bu­
porumb
bine tot timpul cu explica­ le însuşească perfect, să-i fa­ nicii şi străbunicii lor. îndru­ rlşnlţe pentru unelte măcinat minerit ; Bărăgan şi sudul Transilva­ ales în zonele cerealiere de pregătiţi temeinic pentru a
de
şl
grîu
;
bază şi va înspica, în urmă­
ţia şi descrierea procesului urmează să fie elucidată. Ar că să mînuiască bine scule­ maţi de profesoara-dlrigintă lăzi de zestre ; vase do bucă­ niei. aspectul precipitaţiilor, toarele zile, în sudul şi ves­ aplica la timp măsurile de
ca
fi
posibil
Sub
această
ultimă
de muncă. Marla Lăzâruţ, iniţiativa E-a tărie şl multe alte obiecte.
formă să corespundă întru to­ le, precum şi utilajele din dovedit a fi cit se poate de Muzeul care se află deocam­ potrivit prognozei Institutului tul ţării şi, în a doua deca­ prevenire şi combatere a bo­
In timpul demonstraţiei e- tul activităţii tehnico-pro- dotarea atelierului. fructuoasă. Din poduri şi un­ dată in prima fază de dezvol­ meteorologic, această lună va dă, în aproape toate celelal­ lilor ce pot fi favorizate în
levii au posibilitatea să va­ ductlve a elevilor din şcolile ghere dosnice, din bătrînele tare că scoate în din evidenţă fap­ fi în general mai apropiată te zone agricole. Semănătu­ această perioadă de regimul
elevii
această
co­
tul
de
au
dă mişcările, mînuirea unel­ generale, unde numărul da 1 Ing. ION CRUCERU lăzi lumina zestre, elevii lucruri adus mună îşi iubesc strămoşii, îşi de normal, mai răcoroasă în rile de primăvară au răsă­ hidrotermic din aer şi sol.
la
de
aprecierii
telor, fazele şi operaţiile ca­ ore este destul de redus. In directorul Grupului şcolar o mare valoare. Din obiectele iubesc satul în care s-au năs­ prima decadă şi cu alternări rit uniform, dar şi-au înceti­
re compun procesul de mun­ această idee este necesar să minier Petroşani de valoare prezente astăzi in cut şi au crescut. frecvente de perioade însori­ nit temporar ritmul de creş­ (Agerpres)
că, succesiunea lor. menţionăm că activitatea
Scopul activităţii practice practică a elevilor de la şco­
în atelierul-şcoală, sub îndru­ lile profesionale, care se o # • b * « g La sectorul de magazine a! I.A.S. Simeria
marea maistrului instructor, desfăşoară în atelierul-şcoală
este executarea conştientă şi este oarecum diferită de cea LomisuSe de judecata-expresiea de.~
repetată a unor operaţii în a elevilor din şcolile gene­ Beneficiile să se realizeze
vederea formării unor pri­ rale, lucru care este concre­
ceperi şi deprinderi de tizat prin însuşi numărul
muncă, care să ducă la un mare de ore afectat instrui­ factor activ în educaţia socialistă cu muncă efectivă,
anumit grad de automatiza- rii practice.
re a activităţii, să uşureze a- Un rol deosebit îl are
poi integrarea elevului în maistrul-instructor în special nu cu... artificii de calcul
După cum se ştie, comisii­ pierdeau cei chemaţi să a- ză termene de judecată la cauzelor în termen şl cu
le de judecată, alcătuite din jute la stabilirea adevărului. primirea dosarului şi nu ci­ respectarea legii. Dar se ve­
oameni ai muncii, sînt orga­ Sprijinul şi ajutorul teh- tează părţile şi martorii şi de treaba că unii dintre ei, In săptămînile care au 'tre­ plus, ca să am cu ce acoperi
ne obşteşti de influenţare şi ¡nico-juridic acordat acestor astfel judecarea se amină. nu prea mulţi, e drept şi îm­ cut, mai multe gospodine din eventualele pagube“. In loc
jurisdicţie. Ele sînt o expre­ comisii de către membrii or­ Comisia de pe lingă O.C.L. bucurător, au considerat că municipiul Deva ne-au sesi­ să se ocupe de a organiza
sie a democratismului ce ca­ ganizaţiei judeţene a Asocia­ industrial Deva nu adminis­ a li se pretinde să orienteze zat că în magazinele I.A.S. comerţul în sector. în aşa fel
racterizează orînduirea noas­ ţiei juriştilor — judecători, trează toate probele necesa­ şi să urmărească activitatea trufandalele de seră — roşi­ incit treburile să meagă bine,
tră, a creşterii rolului opi­ procurori, avocaţi, juriscon­ re şi din cauza aceasta ho­ comisiilor de judecată presu­ ile, castraveţii, ardeii — nu şeful sectorului magazine,
niei publice în viaţa socială. sulţi, notari şi arbitri de tărîrile luate nu au dovezi pune o retribuţie în plus. îndeplinesc condiţiile de cali­ caută să acopere, acum, din
Prin intermediul acestora se stat, lucrători din alte orga­ care să le susţină. In activi­ Cunoscînd aspectele defici­ tate, marfa se vinde depre­ buzunarul cumpărătorului, e-
realizează participarea mase­ ne ale aparatului de stat — tatea comisiei de la I.J.E. tare existente încă în activi­ ciată, deşi preţul e de calita­ ventualele pierderi. Ba, mai
lor largi la înfăptuirea lega­ au contribuit la perfecţiona­ Coop. întîrzierile în soluţio­ tatea unor comisii de judeca­ tea întîi. „Pentru a vă con­ mult, a încercat să ne con­
lităţii. rea activităţii membrilor nare sînt foarte mari. Un li­ tă, Comitetul judeţean al A- vinge — ne-au spus gospodi­ vingă că procedeul pe care-1
practică este în favoarea în­
nele — vă rugăm să vizitaţi
Judecind la faţa locului, în comisiilor. tigiu înaintat la 1 februarie sociaţiei juriştilor a organi­ şi dumneavoastră aceste ma­ treprinderii. „Dacă nu o fac
mijlocul colectivului de mun­ Faptul că o serie de aba­ nu fusese soluţionat nici în zat în cursul lunii martie a.c. gazine, caro desfac legume şi eu, o fac gestionarii de la
că, diferite încălcări ale dis­ teri şi de fapte prevăzute în 10 aprilie. Tot aici nu se ur­ o acţiune de sprijinire tehni- zarzavaturi, depozitele în ca­ magazine” — ne-a spus aces­
ciplinei şi legislaţiei, comi­ legea penală au fost soluţio­ măreşte punerea în aplicare co-juridică a membrilor a- re se păstrează marfa". ta. Deci în loc ca să-i con­
siile de judecată au un rol nate prin împăcarea celor a- a hotărîrilor. cestor comisii, cu deosebire â Prima vizită am făcut-o la troleze îndeaproape pe ges­
important în procesul de e- flaţi în litigiu dovedeşte ex­ O activitate slabă desfăşoa­ celor din cadrul cooperativer chioşcurile de vînzare a pro­ tionări şi pe Vînzători, şeful
ducare socialistă a cetăţeni­ perienţa şi maturitatea co­ ră comisia de judecată de pe lor agricole de producţie — duselor. In general aceste u- sectorului magazine a recurs
lor, contribuind la întărirea misiilor. lîngă cooperativa de consum acţiune ce va continua în nităţi sînt bine aproviziona­ la metode pe care crede că
răspunderii acestora faţă de A crescut şi exigenţa co­ Orăştie. 17 cauze din anul mod constant în viitor la toa­ te. Din documentele puse la gestionarii le-ar putea folosi !
avutul obştesc şi respectarea misiilor în tragerea la răs­ acesta nici n-au fost înregis­ te celelalte comisii. dispoziţie de şeful sectorului Evident, modul în care cî-
normelor de convieţuire so­ pundere a celor care au în­ trate. Soluţiile nu se dau în Avem convingerea că ex­ magazine, Victor Manolache, ţiva salariaţi ai sectorului
cială. călcat normele de legislaţie termen legal, iar hotărîrile perienţa cîştigată de membrii a rezultat Că în perioada 1-22 magazine au majorat preţu­
a muncii. Aşa se explică de nu sînt susţinute cu dovezi. aprilie a.c. s-au livrat de că­
In întreprinderile, institu­ ce 72 la sută din litigiile de comisiilor de judecată, unită rile la roşii nu corespunde
ţiile, cooperativele meşteşu­ muncă au fost admise, marea Comisia de la I.I.L. Brad cu sprijinul de care aceştia tre furnizori circa 5 000 kg de normelor comerciale în vi­
găreşti şi de producţie agri­ majoritate a hotărîrilor lua­ ia hoţărîri prin care se în­ vor beneficia din partea tu­ roşii, din care aproximativ goare. De dorit este ca tova­
1 900 kg de calitatea întîi, res­
colă au fost alese anul tre­ te fiind temeinice şl legale. calcă legea, ceea ce dovedeş­ turor juriştilor, va conduce răşii din conducerea între­
cut un număr de peste 400 Conceperea şi folosirea a- te necunoaştere şi superficia­ la ridicarea la un nivel su­ tul fiind de a doua şi a treia. prinderii agricole de stat din
In magazine însă, în toată a-
comisii noi de judecată. Com­ cestei forme de Influenţare litate în cercetarea cauzelor, perior a activităţii acestora, ceastă perioadă, s-au vîndut Simeria să urmărească mai
ponenţa acestora — oameni obştească în educaţia socia­ în raportarea lor la prevede­ pentru promovarea respectu­ mai mult roşii de calitatea îndeaproape activitatea sala­
care cunosc litera legii, im­ listă aduce, în condiţiile u- rile din legi. lui faţă de lege şi combate­ întîi, foarte puţine sau aproa­ riaţilor de la sectorul de ma­
perativele echităţii socialiste Deficienţele de acest fel se rea manifestărilor cu carac­ gazine, de la chioşcurile de
nui interes major, mari foloa­ pe deloc la calitatea a doua desfacere, pentru că sînt
■— le asigură, în majoritatea se educării oamenilor, perfec­ datoresc şi lipsei de preocu­ ter antisocial. sau a treia. La prima vedere se multe nereguli aici. Marfa
cazurilor, şi competenţa în a ţionării raporturilor dintre pare a unor jurisconsulţi din credea că trecerea de la o se repartizează după plăce­
influenţa cu adevărat conşti­ ei. întreprinderi şi instituţii. A- NICOLAE ST1NEA calitate la alta s-a făcut de rea şefului de depozit şi a
inţa oamenilor, a le impune Au fost însă comisii de ju­ ceştia au obligaţia de servi­ preşedintele organizaţiei jude­ către gestionari. Aceştia însă şefului de sector. Din acest
respect faţă de lege. Procen­ decată care în anul 1971 nu ciu de a urmări soluţionarea ţene a Asociaţiei juriştilor au prezentat, la verificarea
tul cauzelor rezolvate — 91 au avut nici o cauză de so­ făcută, bonuri de transfer şi motiv, la unele chioşcuri se
duc uneori prea multe pro­
la sută — din numărul to­ luţionat. Altele au soluţionat de recepţie în regulă, în care duse, la altele deloc. Marfa
v
tal al celor venite anul tre­ cu mari întîrzieri prlcinele, se certifica la ce preţ trebuie se depreciază nu numai din
cut în faţa acestor comisii fapt pentru care hotărîrile să se vindă marfa. vina gestionarilor, a vînzăto-
Cum şi cu a cui aprobare
dovedeşte că oamenii care le pronunţate n-au produs efec­ Nestemate etnografice s-au trecut roşiile de la o ca­ rilor, dar şi datorită unei a-
alcătuiesc au simţul răspun­ tul educativ dorit. litate la alta vom vedea mai provizionări neraţionale. Iată
derii ce li s-a încredinţat. Comisia de la O.C.L. co­ jos. Procedeul era simplu. un caz : In ziua de 17 apri­
Soluţionarea ia acest nivel merţ mixt din Brad, de pil­ Roşiile de calitatea a doua, lie a.c., la magazinul de des­
presupune o mare economie dă, fixează termene prea hunedorene la Muzeul satului cu preţul de vînzare la cum­ facere al I.A,S. din Brad s-au
de timp, acel timp care-1 lungi şi dă soluţii în terme­ părător de 9,30 lei, erau ţinu­ trimis 484 kg ardei şi 425 kg
pierdeau împricinaţii căutînd ne depăşite. Cea de la coope­ te în depozit, din dispoziţia de roşii, în timp ce la cele­
rezolvarea litigiilor doar la rativa meşteşugărească „Mo­ şefului sectorului magazine. lalte chioşcuri din judeţ nu
instanţă, ca şi cel pe care-1 ţul”, tot din Brad, nu fixea­ Zona muntoasă şi împă­ ca dealtfel în toate loca­ Victor Manolache, pînă se co­ s-a dat nimic. Neputînd să
durită a judeţului Hune­ lităţile rurale ale judeţu­ ceau în întregime. După 2-3 vindă marfa repede, gestio­
doara închide, în inima sa, lui, case noi, mult mai ară­ zile de aşteptare, erau trecu­ narul magazinului din Brad
străvechea „Ţară a Haţegu­ toase, în pe locul proverbialului te la calitatea întîi, cu pre­ a transferat-o — la mica în­
acoperişurile
că­
rora
ţul de 20 lei kilogramul. Sec­
lui", Situată la punctul de
ţelegere— la magazinul I.A.S.
cesară bolii lor. Vorbim de­
Am
tuberculozei.
combaterea
boli
socotite
unor
potriva
r răim în conştiinţa altădată sociale, între tuber­ fost adus de la sanatoriul fost alţi oameni pe acest şezările montane. Două pre­ cuib de barză a apărut an­ torul de magazine a devenit din Orăştie, unde ardeii şi
convergenţă a şesului cu a-
au
spre
care
care
fiecărui om căruia
roşiile au venit stricate. Cu­
j
astfel o unitate cît se poate
televizorului.
tena
Dar,
Geoagiu să organizez acti­
combatanţi
primatul
îl
deţinea
bine.
făcut
un
i-am
interlocutorul,
conchidea
Ih-ăiesc în conştiinţa noas­ culoza — boala subnutri­ 1 vitatea acestui centru, a front deschis şi despre cîte ţioase eşantioane ale aces­ pentru un specialist etno­ de rentabilă. In perioada 1-22 rios este că de această trans­
ferare de marfă Victor Ma­
tor aşezări se află la Mu­
achiziţionat
aprilie,
tru­
s-au
de
oră
vorbim
cărui zestre materială ' în­
mai
într-o
tră atîţia oameni care ţiei —, de profund omenes- suma două dosare şi o ma­ destăinuiri. Cabinetul me­ zeul satului din Capitală, graf este de mare însemnă­ fandale în valoare de 45 055 nolache nu ştia nimic I
ad interes pe care parti­
ne-au făcut un bine în via­ pă. Cu ajutorul deplin şi dicului director de spital e unul dintre punctele de ar tate această metamorfoză a lei. Din vînzarea aceloraşi Tocmai din aceste motive
ţă. Şi pentru ca să faci dul şi statul nostru îl poar­ permanent al organelor de el însuşi o sursă valoroasă trâcţie pentru turiştii care arhitecturii populare, păs­ cantităţi s-au realizat... 83 416 se simte necesitatea ca I.A.S.
tă
acest bine, nu e nevoie tuţiile cetăţenilor ţării. Insti­ partid şi de stat, de a- de documentare în repor­ poposesc în Cetatea lui trarea şi conservarea unei lei. Dublarea valorii s-a ob­ Simeria Să controleze mai în­
antitubercu-
sanitare
să-ţi însemnezi viaţa cu tunci s-au înfiinţat in taj. Din elemente pe care Bucur. multiseculare tradiţii. ţinut printr-un artificiu de deaproape sectorul de maga­
acte spectaculoase de e- loase din judeţul nostru au judeţ nouă dispensare şi le întîlnim aici — hărţi re- Caracterul mixt al preo­ Ne-am oprit apoi într-un calcul: „sortarea" roşiilor du­ zine, să curme neregulile ca­
roism. Trebuie dragoste de fost dotate cu aparatură un spital pentru bolnavi liefînd dezvoltarea reţelei cupărilor din această zonă alt ansamblu gospodăresc pă indicaţia şefului sectoru­ re dăinuie aici, nereguli care
oameni, dragoste pentru modernă, facultăţile au pre­ antituberculoase în judeţ, este oglindit atît în linia adus de pe meleaguri hu­ lui magazine. Justificarea „ar­ sînt nu numai în detrimen­
meseria aleasă. grafice, statistici, reviste de arhitecturală a construcţii­ nedorene, şi anume de la tificiului" e ridicolă : „La tul bunei serviri, clar şi îm­
Două cifre care încadrea­ specialitate, chipuri dragi lor cît şi în ansamblul gos­ Cîmpu lui Neag. vară s-ar putea să am marfă potriva regulilor de comerţ.
ză o perioadă de aproape ale unor colaboratori pe a- podăriei aduse din satul Gospodăria cu ocol în­ care se va deprecia — ne-a
20 de ani reflectă activi­ SA IUBEŞTI OAMENII, cest front (care astăzi nu Păros. Aşezate pe limitele chis şi Scurte interioară are spus tovarăşul Manolache. De Cpt. CORNEL BRĂDEANU
tatea de combatere a tu­ mai sînt) — intuim uriaşul unui patrulater, piesele ca­ construcţiile orînduite sub aceea îmi creez din timp un N. PANAITESCU
berculozei in judeţ. In volum de muncă depusă în re alcătuiesc ansamblul acoperiş continuu. Ea apare
1953, se înregistrau aproape acest scop vreme de peste gospodăriei sînt distincte ca ca o mică cetăţuie din
o sută de bolnavi de tu­ SA LE DĂRUIEŞTI patru decenii de medicul destinaţie, dar constituie un lemn,’ construită din trun­
berculoză la o mie de locui­ care şi-a văzut în anii noş­ tot armonios, cu un pronun­ chiuri de brazi, pe la 1800.
tori. Posibilităţile de de­ tri munca încununată cu ţat caracter local. Construi­ Sub grindă stăruie încă, DEFECTOSCOP
pistare de atunci erau de­ LOR MUMA TA titlul de Medic Emerit. te din bîrne rotunde sau alături de fluier, răbojul
parte de cele de acum. In cioplite, aşezate pe temelii dintr-o ramură lungă de
1911, în condiţiile exami­ — Statul — spune medi­ de piatră, ele au acoperişuri frasin, în scoarţa căruia
nării radiologice şi radio- cul Ovidiu Constantinescu înalte din paie sau ţiglă. s-au încrustat cifre ce mar­
grafice in masă, cu scopul — a făcut eforturi financia­ Tovarăşul Gheorghe Foc- chează impozitele fiecărei
depistării bolnavilor, se în­ gătit cadre de specialitate, T.B.C., 2 preventorii, s-au re foarte mari pentru com­ şa, directorul muzeului, fă­ gospodării din sat.
registrau doar patru * bol­ medici curanţi, medici de dezvoltat cele două sanato­ baterea acestui flagel. De la cea precizarea că ansam­ Este o adevărată desfă­
navi la o mie de locuitori. chirurgie toracică, ce acti­ rii, s-au înfiinţat trei cen­ noi s-a cerut şi se cere dra­ blul gospodăresc adus delà tare să priveşti interioarele
Ceea ce o dată constituia vează azi în număr de pes­ tre fixe şi cinci caravane goste de muncă şi de oa­ Păros constituie unul din acestei gospodării. Admiri,
meni pentru ca să punem
un flagel astăzi se află pe te 30 în judeţul Hunedoa­ mobile de microradiografie în valoare aceste eforturi. cele mai valoroase expona­ rînd pe rînd, sculpturile
cale de eradicare. Ce fru­ ra. In condiţiile socialis­ medicală... Dacă nu iubeşti oamenii, te şi că nu puţini sînt spe­ variate şi bogate de pe di­
museţe conferă statisticele mului, oamenii aceştia au Niciodată n-o să poves­ dacă nu-ţi dărui lor rezul­ cialiştii din străinătate ca­ feritele piese de mobilier,
şi cifrele muncii dintr-un fost educaţi în spiritul res­ tească medicul cită muncă tatul muncii tale, profesia re solicită detalii despre zo­ Obiecte de uz casnic, brode­
domeniu în care e vorba pectului faţă de om şi ei a trebuit să depună spre a de medic pierde din noble­ na din Care a fost adus. U- riile şi alesăturile policro­
de viaţa şi sănătatea oa­ fac dovada acestui respect. organiza în judeţ o astfel ţea conţinutului ei. nii dintre ei, sosiţi ca tu­ me de o remarcabilă fine­
menilor ? Cifrele sînt „reci“, rişti, nu ezită să se îndrep­ ţe.
Stăm de vorbă cu un om, de reţea de combatere a tu­ Trăim în fiecare om că­
munca în acest domeniu cu un medic a cărui muncă berculozei. Vorbim despre ruia i-am făcut cîndva un te spre Ţara Haţegului pen­ După ce a văzut cele do­
presupune multă căldură şi nume sa leagă de lupta du­ multe, despre penuria in bine. Trăiesc in noi atîţia tru a cunoaşte la faţa locu­ uă ansambluri gospodăreşti
ale
nestemate
asemenea
lui
sufletească. Corolarul aces­ să mai bine de două de­ care se zbăteau imediat du­ oameni care ne-au făcut un aduse din judeţul Hunedoa­
arhitecturii
ta insă, în care primează cenii pentru combaterea a- pă război instituţiile spita­ bine în viaţă. Aşa e recu­ lare. noastre popu­ ra, vizitatorul pleacă de la
satului
Muzeul
senti­
cu
compararea cifrelor, dă fru­ ceslei boli. Omul este Medi­ liceşti, despre eforturile fă­ noştinţa omenească. In mun­ — Evident, preciza direc­ mentul unei călătorii în-
museţe, concreteţe ideii ca­ cul Emerit Ovidiu Constan- cute in timpul marii secete ca medicului a face binele torul muzeului, condiţiile tr-una dintre cele mai bo­
re emană din întreaga po­ tinescu. din 1946—1941 pentru ca înseamnă a reda vieţii oa­ noi de viaţă create ţărăni­ gate zone etnografice ale
litică a partidului nostru. — In urmă cu mai bine bolnavii din sanatoriul de meni. mii au modificat şi aspec­ ţării.
E vorba, in această luptă de 20 de ani s-a înfiinţat la Geoagiu să beneficieze tul arhitectonic al satului.
dusă zi de zi, an de an îm­ în judeţ centrul pentru de o hrană consistentă, ne­ ION CIOCLEI Turiştii găseso azi la Păros, P. OLTEANU
MCK« antfawo