Page 13 - Drumul_socialismului_1972_05
P. 13
Primirea de către preşedintele Consiliului
Proletari din toate fărîle, unffi-vă|
de Stat, Nicolae Ceauşescu, a primului
ministru al israelului, Goida Meir
Preşedintele Consiliului de tele Consiliului de Miniştri al Miniştri şi consilier politic
Stat al Republicii Socialiste Republicii Socialiste Româ al primului ministru al Is
România, Nicolae Ceauşescu, nia, cu soţia, Ilie Verdeţ, raelului, general de brigadă
a primit, vineri, 5 mai, la Pa prim-vicepreşedinte al Con Lior Israel, secretar militar
latul Consiliului de Stat, pe siliului de Miniştri, Dumitru al primului ministru, Cohen
primul ministru al Israelului, Popescu, preşedintele Consi Yohanan, directorul Departa
Goida Meir, care face o vizi liului Culturii şi Educaţiei mentului Europa de Est din
tă oficială în ţara noastră. Socialiste, George Macoves- Ministerul Afacerilor Externe,
cu, prim-adjunct al ministru Kaddar Lou, secretară perso
In continuare, preşedintele nală a primului ministru al
Consiliului de Stat, Nicolae lui afacerilor externe, Ion
Ceauşescu, şi tovarăşa Elena Covaci, ambasadorul Româ Israelului. dejunului, care
In
timpul
Ceauşescu, au oferit un de niei în Israel. s-a desfăşurat într-o atmo
jun în onoarea primului mi Au luat parte Raphael Bcn-
preşedintele
■Z2BSBBRBSJS nistru al Israelului, Goida shalom, ambasadorul Israe sferă cordială, Stat, Nicolae
Consiliului
de
ANUL XXIV Nr. 5 388 SIMBÀTÀ 6 MAI 1972 4 PAGINI -30 BANI Meir. lului în România, Simcha Ceauşescu, şi primul ministru
La dejun au participat Ion Dinitz, director general al Goida Meir au rostit scurte
Gheorghe Maurer, preşedin- Preşedinţiei Consiliului de toasturi.
Vizita la întreprinderea agricolă „31 Decembrie“
In cursul după-amiezii de şi de membri ai conducerii Mulţumind călduros pentru
vineri, primul ministru al întreprinderii, care a prezen explicaţiile primite, premie
Israelului, Goida Meir, şi tat oaspeţilor un tablou suc rul Goida Meir a evocat une
celelalte persoane oficiale is- cint al realizărilor agricultu le aspecte ale agriculturii ţă
raeliene care îl însoţesc, au rii ţării noastre, direcţiile de rii sale şi a relevat, totodată,
făcut o vizită la întreprin dezvoltare ale acestei ramuri posibilităţile de colaborare
derea agricolă de stat „30 a economiei în actualul plan româno-israeliene în acest
Decembrie“ din apropierea cincinal. Prin intermediul u- domeniu.
Capitalei, una dintre cele mai nei expoziţii, oaspeţii au avut însoţiţi de gazde, premie
să
princi
cunoască
moderne unităţi de acest fel prilejul produse industrializate peţi au vizitat serele uni
rul Israelului şi ceilalţi oas
palele
ORĂŞTIE. Anul 1972 a
din ţara noastră.
SIDERURGICII început pentru colectivul întîmplnat cordial de a fost pările întreprinderii şi de preocu tăţii, unde se produc mari
ale
Premierul
Israelului
specialiştilor
aici
Fabricii chimice din Orăş-
Ion
tie cu noi succese în acti Moldovan, adjunct al minis în vederea diversificării şi cantităţi de legume necesare
vitatea zilnică, indicatorii trului agriculturii, industriei îmbunătăţirii permanente a aprovizionării Capitalei şl
SE AFIRMĂ HOTĂRÎT ÎR de plan fiind realizaţi şi alimentare şi apelor, precum calităţii produselor. pentru export.
depăşiţi cu importante pro
cente. Astfel, pe primele
ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordai un
Atelierul de reparaţii electrice al C.S.H. Şeful echipei de bobi
Un deziderat major natori Simion Chilidean repară u,n transformator de 1000 KvA. interviu Companiei japoneze N.H.K. Tokio
De 8 ani el se menţine In rîndul fruntaşilor, iar pe primul trimes
tru al anului e evidenţiat.
In aceste zile, în toate nite să asigure folosirea a- al colectivului de la Foto: V. ONOIU Vineri, 5 mai 1972, în Hiroyoki Kuwabara, cores ponezi au participat tovarăşii
secţiile Combinatului side gregatelor cu o eficienţă cursul dimineţii, tovarăşul pondent principal al Compa Dumitru Popescu, membru al
rurgic Hunedoara se înre sporită. Aşa se face că, prin Nicolae Ceauşescu, secretar niei N.H.K. pentru Europa, Comitetului Executiv, secre
gistrează noi şi importante creşterea productivităţii cup F.C. Orăştie general al Partidului Comu cu sediul la Paris, şi Kideo tar al C.C. al P.C.R., Cornel
succese, care consolidează toarelor, la secţia noastră nist Român, preşedintele Yomada, corespondent al a- Burtică, membru supleant al
realizările deosebite obţi s-au produs peste sarcinile Plenara Consiliului judeţean Consiliului de Stat, a primit celeiaşi companii la Roma. Comitetului Executiv, secre
nute de cînd colectivul de de plan la zi mai mult de Asimilarea de noi pe ziariştii japonezi Hisanori Cu acest prilej, tovarăşul tar al C.C. al P.C.R., şi Con
muncă al combinatului a 6 600 tone de oţel. Isomura, şeful secţiei de ştiri Nicolae Ceauşescu a acordat stantin Mitea, membru su
chemat la întrecere socia Cu realizări deosebite în produse, reali şi comentarii externe al Com Companiei N.H.K. — Tokio, pleant al C.C. al P.C.R., con
listă toate colectivele de tâmpină apropiata Conferin al oamenilor muncii paniei N.H.K. din Tokio, Ke-
siderurgişti din ţară. ţă Naţională a partidului' şi zarea integrală a nichi Iida, şeful Biroului un interviu televizat. silier la Comitetul Central al'
După 4 luni de activita colectivele de muncă de la Companiei N.H.K. la Belgrad, La întîlnirea cu ziariştii ja- partidului.
te rodnică, furnaliştii şi celelalte oţelării ale combi de naţionalitate maghiară
cocsarii, aglomeratoriştii şi natului. Acestea ne-au fost sarcinilor de plan
oţelarii ca şi laminatorii au prezentate de tovarăşul in în zilele de 16 şi 17 mai va avea loc
raportat îndeplinirea şi de giner Cristian Boiangiu, şe In cursul zilei de vineri, 6 prezentate au luat cuvîntul Tovarăşul
păşirea ritmică a sarcinilor ful grupei tehnico-economi- mai, a avut loc plenara Con tovarăşii Both Bela, Kiss Lu
de plan. In acest fel, anga ce a sectorului oţelării : siliului judeţean al oameni dovic, Farkas Alexă, Csosz întîlnirea dintre tovarăşii
jamentele se finalizează cu — Intr-adevăr, la succese patru luni producţia globa lor muncii de naţionalitate Gabor, Var j as Alexandru, Fidel Castra va
fiecare zi de muncă, cu fie le oţelăriei Martin nr. 2 se lă a fost realizată în pro maghiară. Nagy Etelca şi Buday Fran-
care schimb, rezultatele de adaugă firesc şi cele obţi porţie de 105,1 Ia sută şi La plenară au participat cisc. Nicolae Ceauşescu face o vizită
pînă acum confirmînd ho- nute de colectivele de la producţia marfă în propor tovarăşii David Lazăr, secre
lucrărilor
încheierea
In
tărîrea siderurgiştilor de a oţelăria Martin nr. 1 şi o- ţie de 104,9 la sută. In a- tar al Comitetului judeţean plenarei a luat cuvîntul tova şi losip Broz Tito
se menţine şi în acest an ţelăria electrică. Pentru că cceaşi perioadă producţia de partid, şi Vasile Pâţan, răşul David Lazăr, care a în tara noastră
în primele rînduri ale între şi la aceste secţii există a- marfă vîndută şi încasată secretar al Consiliului jude subliniat contribuţia adusă de
cerii socialiste. Cîteva fap ceeaşi preocupare pentru a fost depăşită cu 2,3 Ia ţean al Frontului Unităţii So către oamenii muncii ma întîlnirea dintre tovarăşul via, preşedintele Uniunii Co La invitaţia Comitetului
te de muncă, dintre cele creşterea indicelui de utili sută, iar productivitatea cialiste. ghiari, germani şi de alte na Nicolae Ceauşescu, secretar muniştilor din Iugoslavia, a- Central al Partidului Comu
mai semnificative, vor sub zare a cuptoarelor, cale efi muncii cu 2,6 Ia sută. Participanţii la plenară au ţionalităţi la realizările şi a- general al Partidului Comu nunţată anterior, va avea loc nist Român şi a Consiliului
In producţia de serie a
linia pe deplin această ho- cientă pentru sporirea pro fabricii au fost introduse ascultat informarea prezenta precierile judeţului nostru, la nist Român, preşedintele în zilele de 16 şi 17 mai a.c. de Miniştri al Republicii So
tărîre. Da oţelăria Martin ducţiei de metal. tă de către tovarăşul Soos succesele unităţilor economi Consiliului de Stat al Repu Cu acest prilej, va avea loc cialiste România, tovarăşul
nr. 2, unde lucrează un co — Prin ce s-au concreti noi repere pentru autotu Andrei, preşedintele Consiliu ce distinse ou înalte ordine blicii Socialiste România, şi inaugurarea oficială a Siste Fidel Castro Ruz, prim-secre-
lectiv harnic şi priceput, zat aceste preocupări ? rismul „Dacia 1 300“, frigi lui judeţean al oamenilor ale Consiliului de Stat. In a- tovarăşul losip Broz Tito tar al Comitetului Central al
r
derul tip „Găeşti" şi cîte
rezultatele de pînă acum — In principal,. acestea muncii de naţionalitate ma celaşi timp, vorbitorul a dat preşedintele Republicii So mului hidroenergetic şi de Partidului Comunist din Cuba,
le-am aflat de la tovarăşul au condus la îndeplinirea şi va repere pentru autoca ghiară, cu privire la activita preţioase indicaţii menite să cialiste Federative Iugosla- navigaţie „Porţile de Fier“. prim-ministru al Guvernului
Victor Petroescu, maistru depăşirea ritmică a sarcini mionul „Man". tea desfăşurată de consiliu conducă la îmbunătăţirea ac Revoluţionar al Republicii
principal, secretarul comi lor de plan, la respectarea Harnicul colectiv de în primul trimestru al anului tivităţii de mobilizare a oa Cuba, va face o vizită oficia
tetului de partid : programelor de elaborare şi muncă al F.C. Orăştie este curent. menilor muncii de naţionali Conferinţă de presă cu privire lă de prietenie în România
hotărît să obţină în cin
— In atenţia noastră, a la îmbunătăţirea tehnologi stea apropiatei Conferinţe Tot cu acest prilej a fost tate maghiară la înfăptuirea la sfîrşitul lunii mai a.c.
economice,
sarcinilor
politice
maiştrilor, tehnicienilor, in ilor. expus, dezbătut şi aprobat
Naţionale a partidului noi planul de măsuri pentru pe şi sociale stabilite de partid, la apropiata inaugurare oficială a
ginerilor şi topitorilor, a MARIN NEACŞU depăşiri ale sarcinilor de rioada următoare. la ridicarea nivelului întregii
stat şi continuă să stea re plan, să asimileze noi pro Pe marginea materialelor activităţi ideologice şi cultu- Sistemului hidroenergetic
zolvarea unor probleme me (Continuare tn paa. o 2-a) duse. ral-educative. Noi tipuri de
de la Porţile de Fier | motoare electrice
i i PITEŞTI. Fabrica de mo-
Răspunzînd
Vineri a avut loc o confe
întrebări
apoi
toare
din
Rezultate de prestigiu Şedinţa Comisiei judeţene rinţă de presă cu privire la lor puse de ziarişti, ministrul i : menclatorul electrice lărgească De Piteşti
continuă
să-şi
no
oficială
român
subliniat
apropiata
inventivi
la
produselor.
a
inaugurare
de gospodărire şi înfrumuseţare a Sistemului hidroenergetic şi tatea şi talentul proiectanţi Începutul anului şi pînă a-
motoare
de navigaţie de la Porţile de lor şi constructorilor din cele cum, la secţia fost de asimilate
au
fracţionare
BARZA. întreprinderea minieră Barza, că valorică a muncii de 108,9 Ia sută, iar Ia DEVA. Ieri, a avut Ioc ţare. Printre acestea se nu Fier, act ce va avea loc în două ţări care, pe parcursul şi introduse în fabricaţia de
tipuri
motoare
reia, după cum se ştie, i s-a conferit recent productivitatea fizică în proporţie de 109,1 şedinţa Comisiei judeţene mără urmărirea şi îndruma prezenţa conducătorilor de înălţării acestui gigant ener serie 5 noi echipării de frigiderelor
destinate
înalta distincţie „Ordinul Muncii“ clasa a la sută. Merită menţionat şi faptul că pla de gospodărire şi înfrumu rea gospodarilor localităţi partid şi de stat ai Republi getic, au rezolvat cu succes realizate Ia Găeşti şi a aspi
Il-a pentru rezultatele obţinute în întrece nul de investiţii a fost realizat, în aceeaşi seţare a localităţilor. Cu o- lor, pentru ca aceştia să cii Socialiste România şi numeroase probleme de ordin ratoarelor de praf. La rîndul
de
rea socialistă dintre întreprinderile indus decadă, în proporţie de 110,5 la sută. Obţi cazia analizei a reieşit că termine într-un timp scurt R.S.F. Iugoslavia. tehnic, folosind adesea meto său, colectivul secţiei asimilat, mo in
toare
asincrone
a
triale, pe anul 1971, a continuat şi în cel nerea unor astfel de rezultate s-a datorat în cele patru luni ale anu lucrările de înfrumuseţare Cu acest prilej, ministrul de şi soluţii constructive în această perioadă, două tipuri
de-al doilea an al cincinalului să obţină re extinderii metodelor de exploatare de mare lui în curs s-au executat prin plantări de flori, în energiei electrice. Octavian premieră mondială. de motoare electrice care vor
compresoare,
zultate de prestigiu care fac cinste harnicu productivitate şi, în special, a metodelor de lucrări de înfrumuseţare şi treţineri de zone verzi, a- Groza, preşedintele Comisiei Vorbitorul a relevat, de a- j acţiona pompe, diferite maşini-
ventilatoare
şi
lui colectiv de mineri, tehnicieni şi ingi exploatare cu ’ înmagazinarea minereului. gospodărire în valoare de Iinierea şi vopsirea gardu române de organizare a festi semenea, însemnătatea inter S unelte.
neri. Pe luna aprilie a.c., proaspeţii meda Succesele de pînă acum obţinute în întreaga 146 milioane lei, ceea ce re rilor şi a faţadelor. O altă vităţilor, a vorbit ziariştilor naţională a Sistemului hidro I Piuă la finele anului ur-
fie
introduse
liaţi au realizat planul la producţia globa activitate confirmă drumul ascendent pe prezintă aproximativ 60 Ia problemă ce urmează să români şi corespondenţilor energetic şi de navigaţie de j ; in mează să mai tipuri de mo-
fabricaţie
12
lă cu 112,1 Ia sută, la producţia marfă cu care se află munca colectivului de la I. M. sută din planul stabilit i- fie urgent rezolvată este or presei străine despre impor la Porţile de Fier, construcţie | toare electrice fracţionare
108,4 la sută, Ia producţia marfă vîndută şi Barza, colectiv care este hotărît să obţină niţial. ganizarea de şantiere pen tanţa marelui obiectiv hidro care poate fi considerată ea • printre care cele pentru şter-
j gătorul de parbriz şi aeroter-
rezultate şi mai bune în această perioadă Pentru viitor comisia şi-a energetic, care pulsează în un model de colaborare fruc • ma autoturismului „Dacia
încasată cu 136,4 Ia sută. De asemenea, pla tru executarea lucrărilor de
ce precede Conferinţa Naţională a P.C.R. — propus să rezolve cîteva amploare cum ar fi parcu sistemele energetice naţiona tuoasă dintre două ţări şi po i 1 300“, motoare pentru maşini
nul Ia minereu extras a fost realizat în eveniment de seamă în viaţa întregului I probleme cheie care să im- rile, ştrandurile etc., ce sînt le român şi iugoslav circa 10 poare. j de spălat rufe, maşini do
i
găurit,
proporţie de 113 Ia sută, Ia productivitatea popor. i pulsioneze activitatea de prevăzute în plan să se miliarde kWh energie elec I i frigider etc. pentru un nou tip de
I gospodărire şi înfrumuse realizeze în acest an. trică pe an. (Agerpres)
La ordinea zilei in agricultură ÎN INTERIORUL
ZIARULUI PENTRU 24 ORE
Mobilizarea susţinută a tuturor forţelor ® VÎAJA DE PARTID Vremea devine schimbăloa-
cu
re,
sem
se
Loca!
Acţionăm cu perse rar noros. cerul variabil, vor tempo
nala precipitaţii, mai ales sub
verenţă pentru trans formă va sufla slab dc pină la
de
ploaie.
averse
la întreţinerea culturilor! punerea în viaţă a potrivit din minimă şi va nord-vest.
Vîntul
vest
fi
Temperatura
cu
măsurilor stabilite în
3
prinsă între
şi 8
adunarea activului maxima între 13 şi 19 grade. grade, iar
comunal
Prin însămînţarea culturi puţin de 20 la sută din te acestor unităţi şi cadrele teh forţelor Ia prăşitul manual PENTRU URMĂTOARELE
lor în condiţii agrotehnice renul cultivat. Cu totul ne nice aşteaptă oare zile mai al culturilor, să nu se mai @ 95 de ani de la cu DOUĂ ZILE
superioare s-au creat premi mulţumitor se prezintă in însorite sau indicaţii de la aştepte intrarea în cîmp cu cerirea independen Vreme schimbătoare, cu ce
se favorabile obţinerii unor tervenţiile de sezon la cultu judeţ pentru a trece la apli mijloace mecanice. Maximă rul variabil. Local se vor sem
recolte sporite la hoctar. ra porumbului, unde lucrarea carea prăşitului manual al grijă se cere acordată înche ţei de stat a României nala averse dc ploaie. Vintul
Soarta producţiei este in cu sapa rotativă s-a făcut, culturilor ? întrebarea vizea ierii în cel mult 2—3 zile a (PAGINA A II-A) va sufla slab pină la potri
Mina Uricani. sia(ia de salvare. Mecanicul dc staţie losif fluenţată însă decisiv de mă pînă la data de 5 mai a.c., ză în egală măsură şi consi praşilei Ia sfeclă, intensifică vit din vest şi nord-vest.
Tcucs verifică aparatele izolante. © Ritmuri hunedorene Temperatura — in creştere u-
surile ce se întreprind în a- abia pe aproape 400 hectare, liile populare comunale — rii acestei lucrări la cultura (PAGINA A III-A) şoară.
ceste zile pentru a efectua ceea ce reprezintă sub 4 pro organe care răspund nemij cartofilor şi aplicării sapei
ireproşabil lucrările de în cente din prevederile planu locit de modul cum se aplică rotative la porumb. Dacă te
treţinere. lui. lucrările de întreţinere a cul renul nu permite lucrarea cu
PROGRAMUL UNIVERSITĂŢII SERALE Stadiul în care se află pri In unităţile agricole unde turilor în raza lor de activi sapa rotativă, trebuie început
ma praşilă şi plivitul ridică consiliile de conducere au tate. prăşitul manual al porumbu
DE MARXISM-LENINISM DEVA serioase semne de întrebare pus în centrul preocupării re In continuare, potrivit pre lui.
în faţa organelor comunale zolvarea problemelor care viziunilor meteorologilor, se O problemă a cărei rezol
LUNI, 8 MAI 1972 de partid şi de stat, a con privesc mobilizarea susţinută anunţă ploi dese şi de scurtă vare nu mai suportă nici o
Economic, anii II şi III, predare în sala Comitetului mu ducerilor unităţilor agricole a forţelor şi mijloacelor la durată. In aceste condiţii, întîrzierc este repartizarea
nicipal de partid Deva ; şi cadrelor tehnice. Necesita întreţinerea culturilor s-au temperaturile scăzute creea culturilor prăşitoare angaja
Construcţie de partid, anul I, predare în sala Cabinetului tea intervenţiei neîntîrziate obţinut rezultate meritorii la ză un real pericol de îmbu- te în acord global, existind
judeţean de partid ; cu măsuri hotărîte şi energi efectuarea praşilei. Ca exem ruienare accentuată a cultu peste 3 000 hectare cultivate
Filozofie, anul Iii, predare în sălile Şcolii generale Dr. Pe ce pentru combaterea efi ple pozitive pot fi amintite rilor, ceea ce determină, în cu porumb, cartofi şi sfeclă
tru Groza Deva ; -i cientă a buruienilor este pu C.A.P. Băcia şi Tîmpa, uni cazul cînd nu se intervine pentru care nu s-au încheiat
Istoric, anul I, predare în sala mică a Consiliului popu ternic reliefată de realizări tăţi în care s-a încheiat pri prompt şi eficace pentru dis angajamentele scrise cu coo
lar judeţean. : le cu totul nesatisfăcătoare ma praşilă la sfeclă. De ase trugerea buruienilor, dimi peratorii.
MARŢI 9 MAI 1972 înregistrate pînă acum la menea, ia C.A.P. Rapoltu nuarea simţitoare şi chiar Acţiunile cu care sînt con
Economie, anul I, predare în sala Comitetului municipal întreţinerea culturilor. Cîte Mare s-a făcut prăşitul me compromiterea recoltei. Pentru fruntaţi lucrătorii ogoarelor
de partid Deva ; va cifre susţin temeinic afir canic pe 40 de hectare, iar a evita o asemenea situaţie, în aceste zile nu mai îngăduie
Construcţie de partid, anul II, predare în sălile Şcolii ge maţia. Astfel, în cooperative cel manual pe mai mult de este imperios necesar — a- nici o clipă de răgaz, ci îi
nerale Dr. Petru Groza ; le agricole, la sfecla de za 17 hectare. Cu toate că sta precia tovarăşul ing. Mircea obligă pe toţi factorii de
Filozofie, anul I, predare în sala Cabinetului judeţean de hăr prima praşilă mecanică rea culturilor reclamă acut Silvestru, director general ad răspundere de la comune şi
partid ; şi manuală nu s-a aplicat începerea praşilei, la coope junct la Direcţia agricolă ju din unităţile agricole să se
Etică, anii I şi II, predare în sala mică a Consiliului popu nici pe 50 Ia sută din supra rativele agricole din Simeria, deţeană — ca în toate unită preocupe intens de mobiliza
lar judeţean. faţa destinată culturii respec Bobîlna, Şoimuş, Hărău, Ban-
Programul pentru toate secţiile începe la ora 18,00. tive, iar la cartofi lucrarea potoc etc. sapele nu au fost ţile agricole să fie făcută o rea forţelor existente la în
amintită este realizată pe mai puse în mişcare. Conducerile iareă mobilizare a tuturor treţinerea culturilor.