Page 14 - Drumul_socialismului_1972_05

mspemüswmfmrsKKmm ^ *'"»«' m^mmKmaamsmBmiiuwm^mmK^g^nmmg&xsmKmmnKBgtSBifrmn
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 388 ® SIMBÄTÄ 6 MAI 1972
assaraaz^^ z<iiwa DBimgaaiasmriflSfrrag

VIAŢA DE PARTID ■ V 85 BE ANI BE
■■■••■.. • *

Acţionăm cu perseverenţa pentru rinţei Naţionale a par­ CUCERIREA IND
Confe­
Intîmpinarea
tidului prilejuieşte pen­
fiecare
tru
colectivita­
transpunerea li viaţi a misuriier comunişti o angajare şi DE STÂ T Â ROMÂNIEI
te
pentru
îndeosebi
şi
mai intensă în muncă.
bază,
stabilite In adunarea activului comunal Organizaţia de de comunişti
cei
140
care o formează, colec­ Istoria poporului român pendenţei înflăcăra întregul şi ruşi. După cîteva luni de
tivul nostru s-au anga­ este străbătută ca un fir roşu lupte încordate, ultimele re­
Comitetul nostru de .par­ activitatea nu se rezumă Cazuri în această privinţă jat să execute în timp de lupta neînfricată pentru popor. Lupta României pen­ zistenţe otomane erau lichi­
tid şi-a pus ca obiectiv pri­ numai Ia şedinţe. Astfel, la C.A.P. Bobîlna, unde nu record lucrările aferen­ apărarea gliei strămoşeşti, pen­ tru independenţă făcea parte date şl izbînda deplină. Vi­
din mişcarea generală de e-
mordial, pe agenda de lu­ în atenţia comitetului co­ s-au asigurat furajele nece­ te părţii electrice de la tru cucerirea şi păstrarea suve­ liberare naţională a popoare­ sul de veacuri al poporului
cru, finalizarea în bune munal stă transpunerea în sare, lucru ce a scăpat la furnalul nr. 9 şi de la ranităţii şi a independenţei lor din Peninsula Balcanică. nostru fusese împlinit pe
condiţiuni a complexului viaţă a măsurilor de îmbu­ timpul său şi din atenţia alte obiective. noastre de stat. Lupta dîrză In cadrul acestei mişcări, cîmpul de bătălie, prin foc
de măsuri stabilit în adu­ nătăţire a muncii politico- biroului comitetului comu­ a poporului pentru indepen­ România a intrat în războiul şi sînge, prin jertfe conside­
narea activului, adunare ce ideologlce, de educare mar- nal de partid. denţă şi suveranitate a obli­ din 1877 ca aliată a Rusiei, rabile, dar care n-au fost în
a dezbătut programul e- xist-leninistă a membrilor Urmărirea cu insistenţă a O aragajjare împotriva Imperiului Oto­ zadar, pentru că aveau să
mancipăril localităţilor ru­ de partid, a celorlalţi oa­ sarcinilor şi obiectivelor cu­ gat în multe rînduri pe co­ man. Se ştie că la 29 aprilie deschidă o epocă nouă în is­
rale, elaborat de prima meni ai muncii. In acest prinse în planul de acţiune mal IraSerasă Tînăra operatoare cliîmistă tropitorii străini să recunoas-, toria României moderne, pe
Conferinţă pe ţară a secre­ context am insistat ca în- adoptat de adunarea acti­ Domni ca Vaicla, cîe la Fabrica că dreptul ca ţara „să se cîr- 1877 — după ce, cu trei zile drumul desăvîrşirii unităţii
tarilor comitetelor de par­ văţămîntul de partid să se vului comunal de partid a în muncă chimicii Orăştie, şi este exemplu muiască după înseşi legile înainte, bateriile româneşti de naţionale şi de stat a po­
hărnicie
conştiinciozita­
de
tid şi a preşedinţilor con­ desfăşoare la un nivel co­ determinat îmbunătăţirea te in muncă, executînd numai sale". O particularitate a miş­ artilerie de pe malul Dunării porului român.
provocărilor
tur­
siliilor populare comunale. respunzător şi ca munca de activităţii noastre economi­ lucrări de bună calitate. cării pentru unitatea naţio­ răspunseseră Adunarea deputaţi­ După actul istoric de la 23
ceşti
—
In primul trimestru, de propagandă să nu înceteze ce. Aşa de pildă lucrările In primul rînd, adu­ nală şi pentru independenţa lor a declarat stare de război August 1944, România a în­
exemplu, s-a analizat într-o odată cu închiderea învă- de îmbunătăţiri funciare au cem la cunoştinţa sa­ de stati a României constă în între România şi Poarta Oto­ lăturat pentru totdeauna ju­
plenară a comitetului co­ ţămîntului. fost efectuate pe întreaga lariaţilor, prin grupele faptul că aceasta s-a îmbinat mană, iar la 30 aprilie Se­ gul dominaţiei imperialiste,
cu ţelurile de progres social,
munal modul cum se înfăp­ In preocupările comitetu- suprafaţă prevăzută şi de sindicale, cc sarcini are Slderurgîştîi de înlăturare a exponenţilor şi-a cîştigat deplina indepen­
tuieşte programul de îmbu­ tului comunal se află şi re­ calitate, la întreţinerea pă­ fiecare formaţie de lu­ feudalismului din viaţa eco- . natul a votat o moţiune ase­ denţă de stat. Sub conduce­
român
Poporul
mănătoare.
nătăţiri funciare şi angaja­ zolvarea propunerilor şi su­ şunilor s-au depăşit pre­ cru, valorice şi fizice. nomică şi politică a ţării. A- rea Partidului Comunist Ro­
mentele la contractări şl a- gestiilor făcute de cetăţenii vederile cu 40 hectare, a Sub îndrumarea birou­ cerea cu nerăbdare proclama­ mân, poporul nostru, luîn-
chiziţii. In prealabil aceste din comună cu ocazia adu­ fost impulsionată activitatea lui organizaţiei de ba­ se cest lucru l-au înţeles multe rea independenţei ţării şi în­ du-şi destinele în propriile
probleme au fost dezbătute nărilor populare, la întîlni- industrială la C.A.P. Bobîl­ ză, comitetul sindical personalităţi progresiste mar­ ceperea războiului împotriva mîini, îşi făureşte liber şi
Porţii. Marele act istoric s-a
în majoritatea adunărilor rile între deputaţi şi ale­ na, însămînţările s-au efec­ de secţie a organizat la cante din istoria poporului neatîrnat viaţa nouă, socie­
generale ale organizaţiilor gători. In acest domeniu tuat la timp şi, în general, punctele de lucru o a- plenar român, patrioţi şi revoluţio­ înfăptuit la 9 mal 1877, cînd tatea socialistă multilateral
de bază (C.A.P. Rapolt, acţionăm prin consiliul lucrările de întreţinere a gitaţie vizuală concretă nari de seamă. Nicolae Băl- Adunarea deputaţilor a pro­ dezvoltată. Poporul nostru
C.A.P. Bobîlna, brigada Ra- popular şi consiliul comu­ culturilor sînt în grafic. De­ şi mobilizatoare, care cescu, referindu-se la această clamat independenţa de stat ştie că temelia trainică a su­
polţel, satul Boiu, organiza­ nal al Frontului Unităţii sigur, vom mai avea pro­ reprezintă de fapt o o- legătură, arăta că „liberta­ a ţării. „Sîntem indepen­ veranităţii şi independenţei
ţia de bază de la consiliul Socialiste. La fel ne pre­ bleme în privinţa legumi- glindă a preocupărilor (Urmare din pag. 1) tea dinăuntru... este peste denţi, sîntem naţiune de sine de stat o constituie crearea
popular şi altele). De ce ocupă încheierea în condiţii culturii, unde teoretic este noastre majore, a reali­ putinţă a dobîndi fără liber­ stătătoare; sîntem o naţiune unei puternice economii na­
a mai fost necesară analiza bune a anului şcolar şi, asigurată forţa de muncă zărilor obţinute. La fel, Pentru a concretiza cele tatea din afară", iar Alecu liberă şi independentă" — ţionale, dezvoltarea continuă
fost
au
agitatorii
in­
şi în plenara de comitet ? îndeosebi, asigurarea unei prin introducerea acordului struiţi cu problemele spuse mai înainte doresc să Russo, vorbind despre aceeaşi declara în acea zi memorabi­ a forţelor de producţie. Par­
La nivelul organizaţiilor de orientări profesionale a ele­ global dar, practic, mobili­ economice legate de amintesc o cifră care mi se corelaţie, arăta că „sloboze­ lă Mihail Kogălniceanu. tidul şi statul nostru promo­
bază analizele s-au referit vilor din clasa a VIII-a cit zarea nu se face de la sine. respectarea termenelor pare foarte semnificativă. nia e îndoiată: cea dinăuntru Desigur, mai trebuiau bi­ vează cu consecvenţă princi­
doar la activitatea comu­ mai în concordanţă cu cerin­ Comitetul comunal de de execuţie a obiecti­ In perioada care a tre­ şi cea din afară... ele sînt su­ ruite multe obstacole poli­ piile independenţei şi suvera­
niştilor, la participarea şi ţele de cadre ale comunei. partid va întreprinde tot velor şi desfăşoară o cut din acest an, la cele rori, una fără alta nu pot tice, iar pentru împlinirea nităţii naţionale, neamestecu­
exemplul care îl dau în O problemă centrală de ceea ce îl stă în putinţă muncă susţinută de Ia trei oţelării ale combinatu­ trăi”. Contopirea idealurilor visului se mai cereau multe lui în treburile interne, ega­
acţiunile de îmbunătăţiri pe agenda noastră de lucru om Ia om. lui nostru s-au produs pe­ de libertate naţională şi so­ jertfe. Proclamată în 9 mai, lităţii în drepturi în relaţiile
funciare şi de contractări o constituie impulsionarea pentru ca activitatea econo­ In sprijinul îmbună­ ste prevederile de plan mai cială explică puternicul elan independenţa trebuia con­ dintre toate statele. Pe baza
şi achiziţii. Or, aceste ac­ activităţii în zootehnie. Aici mică să cunoască o creşte­ tăţirii activităţii şantie­ mult de 9 000 tone de oţel revoluţionar şi patriotic al sfinţită, întărită şi apărată acestor principii colaborăm
ţiuni îmbracă o arie de urmărim pe de o parte rea­ re calitativă faţă 'de anul relor şi a întreprinderii Martin şi electric. Această maselor din întreaga perioa­ pe cîmpul de luptă. întregul cu ţările socialiste, dezvoltăm
probleme care depăşeşte ca­ lizarea efectivelor de ani­ trecut, pe care agricultura nttastre a venit şi ini­ cifră reprezintă o realizare dă istorică în care s-a făurit popor a răspuns cu un entu­ colaborarea cu toate statele
drul de control şi de de­ male, iar pe de altă parte ţiativa „Muncă colecti­ deosebită pentru sectorul o- statul naţional unitar român. ziasm fără seamăn la lupta lumii, fără deosebire de orîn-
cizie al organizaţiilor de întărirea răspunderii con­ judeţului l-a luat ca refe­ vă, ţel unic — realiza­ ţelării şi în acelaşi timp ga­ Unirea Moldovei şi a Ţării pentru neatîrnare. „Voim ca duire socială, ceea ce con­
bază. Pentru desfăşurarea siliilor de- conducere ale rinţă. rea exemplară a sarci­ ranţia că sarcinile sporite Româneşti de la 1859, actul românii să-şi datorească lor stituie o importantă condiţie
lor în bune condiţii trebu­ C.A.P., a specialiştilor şi lu­ nilor de către fiecare de plan cit şi angajamen­ de naştere a României mo­ înşile independenţa absolută pentru crearea unui climat
iau luate măsuri organiza­ crătorilor din zootehnie EMILIAN DOB1RCAU angajat", care, în esen­ tele asumate vor fi înde­ derne, a deschis o etapă nouă a patriei, o dorim pentru că de încredere şi colaborare
torice de amploare, mobili­ pentru buna îngrijire a a- secretarul Comitetului ţă, este o dezbatere or­ plinite exemplar. în dezvoltarea poporului ro­ credem că ea va contribui internaţională, pentru cauza
zate mijloace materiale şi nimalelor. Am avut şi ne- comunal de partid Rapolt ganizată, colectivă, a Importante realizări s-au mân. Reformele înfăptuite la mărirea şi ridicarea pa­ păcii şi înţelegerii între po­
forţe de muncă şi de coor­ rezultatelor obţinute în obţinut şi în secţiile furna­ în timpul domniei lui Cuza, triei“, scria ziarul „Românul"
donare, trebuiau antrenate r îndeplinirea sarcinilor le şi laminoare. Preocupă­ la 14 mai 1877. poare.
consiliul popular, coopera­ Pentru educarea noilor comunişti de plan, dar mai ales rile colectivelor din secţiile printre care reforma agrară împrejurările înfăptuirii
din 1864 — obţinută prin în-
ţia de consum, organizaţi­ a preocupărilor, forme­ amintite pentru folosirea frîngerea opoziţiei moşierimii marelui deziderat sînt cunos­
ile de masă şl obşteşti. De Comitetul municipal de partid Petroşani, ca de­ lor şi metodelor pentru mai deplină a capacităţilor cute şi trăiesc viu în con­
aceea a fost necesară şi a- înfăptuirea în continua­ de producţie s-au finalizat conservatoare —, reorganiza­ ştiinţa poporului român. La
naliza în plenara comite­ altfel şi comitetele orăşeneşti de partid din Valea re a obiectivelor ce ne în depăşirea sarcinilor de rea armatei naţionale, a jus­ cuvîntul „independenţă" a-
Jiului, organizează, periodic, întîlniri cu noii membri
stau în faţă. De aseme­
tului comunal. nea, această iniţiativă plan la zi cu 7 500 tone de tiţiei, adoptarea codurilor ci­ sociem, instinctiv, anul 1877. Note a Note
Aş vrea să precizez două de partid. La recenta întîlnire organizată la nivel are un puternic carac­ fontă şi aproape 15 000 to­ vil şi penal, organizarea pe Vedem în faţa noastră pe
lucruri. Ocupîndu-ne' cu de municipiu au participat peste 350 comunişti pri­ ter educativ, ea vizînd ne de blumuri, ţagle şi la­ baze noi a învăţămîntului pu­ bravii ostaşi români: doro­
prioritate de transpunerea miţi în ultimii doi ani. In faţa lor s-au ţinut două întărirea disciplinei, a minate finite pline. blic, de toate gradele au con­ banţi, călăraşi şi artilerişti,
în viaţă a măsurilor stabi­ expuneri : „Drepturile membrilor de partid" şi „în­ răspunderii în muncă a Sînt preocupări şi rezul­ tribuit la accentuarea pro­ care cu dorinţa de neatîrna­ „FARMACISTUL NOSTRU..."
lite în adunarea activului datoririle comuniştilor în activitatea profesională şi fiecărui salariat. tate care subliniază hărni­ gresului economic şi social- re a neamului s-au avîntat
comunal de partid — mă­ socială". Apoi a avut loc vizionarea unui film cu cia şi priceperea siderurgiş- politic, la întărirea statului
suri care constituie un pro­ înalt mesaj educativ-revoluţlonar. VALER1U MĂNESCU tilor hunedoreni, dorinţa a- modern român şi la acumu­ cu un eroism legendar asu­ Laţzina Wilhelm este farma­
gram de lucru pe o perioa­ IOAN BADEA secretarul cestora de a întîmpina a- larea premiselor pentru cu­ pra pe duşmanului^ cucerind cist la farmacia din Ghelar.
Plev-
rînd
rînd
redutele
dă îndelungată •— nu scă­ activist al Comitetului organizaţiei de bază propiata Conferinţă Naţio­ cerirea independenţei de stat. na, Griviţa, Vidin şi Rahova. De peste 30 de ani. In vre­
mea aceasta a muncit cinstit
păm din vedere şi celelalte municipal de partid Petroşani a şantierului electrotehnic, nală a partidului cu bune
probleme. In al doilea rînd, l.C.S. Hunedoara rezultate în muncă, de a Cucerirea independenţei Se ştie că în focul luptei s-a şi corect, s-a legat de sat şi
finaliza exemplar acest al naţionale devenise o necesi­ clădit o frăţie de arme de de oamenii lui, şi-a cîştigat
doilea an al cincinalului. tate imperioasă. Idealul lnde- neuitat între ostaşii români aprecierea, stima şi respectul
tuturor. Numai şi numai da­
torită muncii, corectitudinii
cu care munceşte zi de zi şi
Iacă iţele de comandă ar putea uneori noapte de noapte. In
farmacia pe care o conduce
orice om este primit cu bună­
voinţă şi solicitudine, farma­
tine locul mărfurilor din rafturi... cistul are oricînd la îndemî-
nă un sfat, o încurajare, o
vorbă
Paralel bună pentru o oameni.
bogată
desfăşoară
activitate obştească.
aceea
de
Raid prin magazine safeşfi ori Poate de nu-i rostesc multe
nu­
sătenii
mele. Spun simplu „farmacis­
tul nostru". Şi tot Ghelarul
ştie despre cine-i vorba...
Ziarul nostru publică cu „Ce să fac ?
regularitate articole în care
este abordat modul cum se Repet comenzile !" BUFETUL NIMĂNUI?
face aprovizionarea unităţi­
lor comerciale de la, sate. In Unele din mărfurile lipsă La uşa de la intrare, clan­
unele din aceste materiale la magazinul din Clopotiva ţa se poate spune că nu mai
se critică superficialitatea u- nu se găsesc nici în cel din există, atîta-i de... deteriora­
nor factori răspunzători .în re­ Sarmizegetusa. tă ; la primele ore ale dimi­
partizarea fondului de mar­ — Uitaţi-vă la comenzi — neţii — deci abia deschis —
fă, ineficacitatea controalelor ne-a îndemnat Ioan Ştefănes- în sala de servire există o
făcute în teren de către con­ cu, gestionarul magazinului. necurăţenie greu de descris;
ducerile unor cooperative să­ Le repet într-una. Ce să fac ? pereţii sînt afumaţi; barma­
teşti, de către alte organe de — Dumneavoastră mergeţi nul plecat; ospătară ieşită
îndrumare şi control ale coo­ prin depozite ? — l-am în­ (nu din formă, din local);
peraţiei de consum. In majo­ trebat. Aţi observat cumva vînzătoarea de la bufetul re­
ritatea cazurilor, semnalele că există aceste articole şi ce înfulecă de zor după tara­
critice ale ziarului au un că nu vi se repartizează ? bă, apoi va ieşi şi dînsa...
ecou pozitiv, se iau măsuri — Merg săptămînal în de­ Vulcan — cartierul Coroeşti, un cartier care a atins în cîţiva ani dimensiunile unui oraş. Şi contururile sale cunosc încă nevoia de spaţiu. Foto: V. ONOIU Am reuşit o descriere... su­
pentru îndreptarea lucruri­ pozite, completez acolo co­ mară a bufetului „Cerna"
lor. menzile cu articole existen­ din Tellucu Inferior. Că ţine
Nu peste tot însă semnale­ te. In zadar însă şi nu-mi de T.A.P.L. Hunedoara e lim­
totul
o
Nu
celorlalţi
se
le critice sînt primite cu explic de ce... paradoxal, dată, In mod cu „disci­ forturile lui şi van: ale aprovizionarea pede. Dar cine-i responsabil,
noţiunea
de
în
izbeau
răspunderea cuvenită. Există, Desigur cineva o să „ex­ Complexul lookSimţ plină“ — noţiune pe care toţi defectuoasă, lacune ale organi­ barman de serviciu, bufetie­
de asemenea, unele probleme plice" cît de curînd acest fe­ o cunoaştem, noţiune care im­ zării muncii. Pentru remedierea ră de serviciu nu se poate
prin
definiţie
lipsuri
ale comerţului sătesc nere­ nomen. Pînă atunci ce să plică pulverizează, pentru rigoarea — acestor intervenţie, mai trebuiau atrase şti. Nu scrie nicăieri. Şi du­
în
se
unii,
con­
în
exact,
zolvate încă. Ne vom opri la facă gestionarul din Sarmi­ Cupola de verde crud a şi-n grădina zoologică de la urce în „foişorul" ţarcului şi înţelesuri, jumătăţi sau sferturi vinse să intervină direct, ur­ pă cît e de... pus la punct,
nu prea greşesc clienţii cînd
alte
alo
cîteva dintre ele. zegetusa ? Să repete comenzi. stejarilor s-a împlinit în în­ Băncasa. „să-şi pună în valoare" ca­ de înţelesuri care se bat cap in gent şi eficient, inclusiv servicii factorii zic că-i al nimănui...
din
cap.
unii,
Pentru
păcate,
întreprinderii,
Că altceva mai bun nici n-are In ultimul timp a sporit lităţile fotogenice ori de cî- disciplina înseamnă încă, în de cea mai înaltă răspundere.
de făcut... treaga pădure a Slivuţului. numărul speciilor ; s-au în­ te ori în faţa ei ţăcănesc a- mod exclusiv, o formalitate. Drept care, abandonlnd „disci­
plina“
care
—
Pleca numită Cei 3 km de drum ce despart mulţit şi animalele. Tind să parate de fotografiat sau de Formalitatea promptitudinii la ţumeşte formală înregistreze şi se să mul­ a- CEI DIN URMA OAMENI...
„apelul de sus“ — lucru cu to­
să
şoselei
panglica
asfaltului
Scriem, dar nu se tul firesc, necesar, important, plico „ordine de sus“, fără să
„n-avem“ se mai Simeria — Haţeg de com­ ajungă acum — împreună cu filmat. dacă aceasta n-ar însemna, în facă nimic în plus, masclndu-şl
prea ia în seamă plexul zoologic Slivuţ ofe­ păsările — la aproape 250 Inginerul Nicolae Mărgi- optica aceloraşi inşi, renunţa­ astfel lipsa de răspundere, ini­ De obicei, cînd se spune
învsrle încă ră peisajul unui tunel na­ de capete. Zimbrii au primit neanu, şeful Ocolului silvic rea la în propria responsabilitate, ţiativă şi competenţă — Nicolae că „eşti ultimul om”, nu se
întregime
umerii
lăsată
pe
„deranje­
Început
Gestionarul Armie Muntea- tural alcătuit din coroanele din Haţeg, ne-a informat că celor ce au emis respectivul Rugaci Să a ceară, să să zbată, să înţelege că ai sosit... ultimul
se
ze“...
nu de la magazinul textile copacilor ce şi-au unit cren­ în perspectivă se întreve­ apel... „plictisească“ cu nenumărate la gară, ci că ai pierdut ca­
De 31 de ani, Vasile Cri- din Sarmizegetusa declara gile peste pietrişul aşternut. lităţile de om: cinstea, co­
şan, gestionarul magazinului următoarele : Dacă termenul „complex" de popularea parcului şi cu rectitudinea, omenia... Aseme­
alte specii de animale, cum
din Clopotiva, lucrează în — Vă spun cu toată certi­ va suna pentru cineva prea Popas pe harfa nea exemplare, satele noas­
cooperaţia de consum. In tudinea că la depozitele din pretenţios, el îşi va susţine ar fi muflonii şi rîşii, pre­ Scurt colocviu tre au tot mai puţine. Dar,
ridicarea
şi
serii
unei
cum
vremea aceasta a dobîndit o totuşi exactitatea prin varie­ furisfieă puţine cîte sînt, trebuie în­
de
construcţii
experienţă bogată, cunoaşte Haţeg (de unde se aprovizio­ tatea faunei — animale şi strict necesare animalelor. vînătoreşti fierate şi puse la punct.
nează — n.n.) nu ia nimeni
mai ales necesităţile săteni­ a judefuluî despre răspundere
în seamă ce scriem şi solici­ păsări, cărora le oferă un ...Slivuţul îmbie deci la Iată ultimele patru „exem­
lor, ştie ce şi cum să le re­ tăm noi în comenzi. Altfel plăcut şi pitoresc adăpost. drumeţii şi mai ales la po­ plare“ din Ghelar: Nicolae
comande, se interesează în­ nu se explică faptul că une­ începutul s-a făcut în zi­ pasuri. Cifrele ne spun că Lucaci — la bteţie, l-a tăiat
deaproape de satisfacerea ce­ ori ni se trimit articole şi lele lui 1958, cînd familia numai anul acesta s-au înre­ cu cuţitul pe G.M. ; Miron
rinţelor lor zilnice de aprovi­ sortimente pe care nici prin zimbrilor Podarek şi Polon- „în ospeţie" cerbii lopătari gistrat deja 8 000 de vizita­ Un fapt, dintre multe. Cînd, „pretenţii“ (legitime Insă, dic­ Popovici, om la 40 de ani, nu
urmă,
timp
de
zionare. Dar, uneori, luni de cap nu ne-a trecut să le ka era colonizată spre popu­ şi carpatini, căpriori şi ca­ tori, adăugaţi celor peste cu citva Nicolae în Rugaci, comu­ tate unii înseşi nevoile muncii !) lucrează, bea şi, ceea ce este
dintre
factorii
în
care,
nistul
vechi
pe
zile, cînd este vorba de anu­ cerem, deoarece nu le cum­ lare în Slivuţul Haţegului. pre negre, mistreţi şi vulpi, 70 000 cîţi au fost în 1971. Şi constructor de pe şantierele ochii partizanilor disciplinei for­ mai înjositor pentru el, tră­
elementul
constituie
prin-
mite mărfuri şi articole, tre­ pără nimeni, iar ceea ce so­ Spaţiul ce li s-a oferit a cres­ iar la o aruncătură de pia­ Zilnic numărul lor sporeşte, Hunedoarei, a a preluat — între­ male, organismul emiţător do „ta­ ieşte din pensia mamei sale,
bu“,
tr-o
conducerii
„a-
decizie
buie să repete într-una for­ licităm, pe baza necesităţilor cut odată cu numărul zim­ tră se află padocul din pla­ pentru că — tot zilnic — prinderii — răspunderea de şef peluri“, pe care, doamne fereş­ femeie de peste 70 de a n i ;
să de sîrmă al fazanilor. Au
să-l
mula „n-avem". Spre exem­ şi cerinţelor cumpărătorilor, brilor, în anumite perioade zeci de maşini şi de auto­ de brigadă, recomandarea ex­ te, nu trebuie niciodată sarcină şi-a părăsit copilul minor,
Primind
o
presă ce i s-a făcut a fost —
necăjeşti...
plu, de multă vreme lipsesc nu ni se repartizează deşi ajunşi la ordinul zecilor de apărut între timp noi ţarcuri buze parchează în spaţiul cităm din procesul-verbal al şe­ de răspundere, comunistul Ni­ neachitîndu-şl nici pensia a-
din lemn, fier şi prefabricate,
Insă,
din unitate unele articole de există în depozite. capete. Acum parcul atinge s-a clădit o cabană şi o în­ din faţa rezervaţiei. dinţei de investire a sa cu noul colae Rugaci Înţelesese, întocmai, Hmentară ; Ştefan Creţu.
tuturor
mă­
titlu
—
„adoptarea
îndeplinească
s-o
fierărie, de tapiţerie, ba chiar şi el, ca suprafaţă, 490 de treagă serie de dependinţe. Aţi vizitat Slivuţul ? V-a surilor pentru întărirea urgen­ luptînd pentru ca, dărulndu-1 schimbă în ritm rapid locu­
şi petrol lampant. De aseme­ hectare. La Slivuţ totul e primitor şi pozat cumva, cochetă, Lenu­ tă a disciplinei formaţiei“. Prea întreaga sa pasiune şl energie. rile de muncă, adică mai
un
aici,
tot
nea, lipsesc unele articole de Un ţarc, un şopron pentru pitoresc: oamenii (soţii Lau­ ţa ? Aţi observat şiretenia puţini ar fi bănuit pe atunci (şi Şi, trebuie notat, uimlndu-1 peste mult nu munceşte, bea, face
puţin
mai
nostru!)
cu
fapt
care
—
eroul
atît
îmbrăcăminte pentru femei N-am prezentat liste cu adăpost şi furajare, o căsuţă ra şi Augustin Păran, caba­ vulpii ce pîndeşte din spate­ că, nu peste multă vreme, va poate pe acei partizani ai „dis­ scandaluri; loslf Derji, şofer
şi copii, jucării, artico­ mărfurile şi articolele pe ca­ pentru îngrijitori — aşa por­ nieri şi îngrijitori de 5 ani le coteţului cu ochii sticlin- intra in ! conflict mai tocmai cu... ciplinei“ formale, al do fapt al la autobaza Hunedoara, bea,
în
disciplina
cu
non-disciplinet,
exact,
scrvituţil
Sau,
le de menaj. Majorita­ re sătenii nu le găsesc în nea la drum rezervaţia care încheiaţi), animalele. locu­ du-i în cap de „dragul" găi­ o anume accepţie a acesteia, faţa unor practici depăşite şi nu duce banii acasă pentru
tea articolelor amintite cele trei magazine vizitate. ne oferea posibilitatea £n- rile. nilor cabanierei, care ştiu refleclînd o anume mentalitate. retrograde — s-a răsfrînt cu soţie şi cele două fetiţe, care
Am sesizat doar fenomenul tîlnirii şi a cunoştinţei pe Intrind cît mai adine, din pri­ consecinţe fertile asupra muncii
se găsesc în depozitele coo­ care se petrece, modul de­ viu cu animalele coborîtoare Şi pentru că merită să re­ din instinct cam cît de mult mele zile, in realităţile noii sale brigăzii, a conducătorului ci : trăiesc mal mult din pensia
rădăcinile
peraţiei de consum. Şi toc­ fectuos în care se mai prac­ din legende cu viteazul des­ ţină atenţia vizitatorilor, vă să se apropie de ţarcul cu- răspunderi, care duseseră Ia conducerea şantierului, comite­ bunicii lor. In acest caz, or­
căutînd
lipsurilor
mai de aceea gestionarul le tică, faţă de unele magazine facem cunoştinţă — teoretică metrei ? schimbarea vechiului şef, Ru­ tul de partid — l-au înţeles şl ganele de miliţie, care, de­
l-au ajutat.
cere prin note de comandă. săteşti, repartizarea fondului călecător Dragoş. De atunci, bineînţeles — cu Lenuţa, ca­ întrebările nu aşteaptă răs­ gaci a ajuns, procedind prin e- Iată de ce azi, cînd poposeşti altfel, l-au amendat de mai
adică,
Numai că aceste note de de marfă. Se impune, desigur, din rezervaţia de la Slivuţ, re nu-i o zînă oarecare ci cel punsuri teoretice, ci o vizi­ iiminare (eliminînd, puteau fi toa­ pe şantierul furnalului nr. 9, multe ori, vor trebui să fie
te
care
carenţele
eli­
graficele
panourile
întrecerii
şi
comandă care pleacă săptă- intervenţia operativă şi e- au plecat „familiile" zimbri­ mai simpatic locatar al com­ tă practică a cititorilor la minate cu forţele colectivului). ţi-i indică — la locuri do frun­ tot cu ochii la el. Dacă Iosif
mînal spre depozite rămîn a- ficace a conducerii Uniunii lor ce au populat rezervaţii­ plexului zoologic : o ursoai­ complexul zoologic din par­ la punctul nevralgic, Ia acel zid te — pe cei 17 ortaci din bri­ Derji bea crunt pînă seara
cul Slivuţului. de rutină care depăşea puterile gada condusă de comunistul tîrziu, nu ştim cît e de bun
colo „în stoc", sînt prea pu­ judeţene a cooperaţiei de le înfiinţate la Braşov, Tg. că. E mereu bine dispusă.
colectivului şi faţă de care c- Nicolae Rugaci... de urcat la volan în zorii zi­
ţin luate în consideraţie. consum. Neamţ, Piteşti (la Trivale) S-a deprins de acum să se PETRE FARCASIU lei următoare...