Page 15 - Drumul_socialismului_1972_05

^SBS5S5^S^E^3R T5R* ygBBgggBfflBOBttWBgM^
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 388 ® S1MBATA 6 MAI 1972
?^rrm^^T?-!^S5aaasfAwta^

„Avem nevoie de o arfă care
să fie sufle* din sufletul poporului,
să redea şi greul şi bucuria şi visurile
spre viitor ale oamenilor muncii, ©

arfă izvorîfă din reaiităfiie naţiunii PLANUL ANUAL DE CON­ nă în prezent, din vinzarea va­
rului, un venit net de 7 500 lei,
TRACTĂRI ŞI ACHIZIŢII iar secţiile de zidărie, fierărie
noastre, profund umanistă. Avem LA CARNE ŞI LAPTE A şi tîmplărie ne-au adus un ve­
nit de peste 20 000 lei. De
semenea, am realizat venituri
nevoie de opere de artă de toate FOST REALIZAT in valoare de 20 000 ici şi diii
valorificarea materialului lem­
cu
Acţioniad
genurile şi pentru toate vîrsfeSe...“ punderea pentru toată valorifica­ nos. TOVICA MANEA
răs­
şi
posibili­
[NIGOLAE GEAUŞESGU, si iu §1 m in un ¡ü m pg rea resurselor cetăţenilor gospodăriile preşedintele C. A. P. Boz
tăţilor
în
existente
din
sa­
ale
personale
în
Expunere la plenara C. C. of P. C. R. tele comunei noastre, acestora scopul
la
creşterii
aportului
formarea fondului de stat la LUCRĂRI EDILITAK-GOS-
din 3*5 noiembrie 1971] carne, lapte şi alte produse a-
groalimentare, comitetul comu­ podareşti şi de înfru­
nal de partid şi consiliul popu­ museţare A COMUNEI
lar au desfăşurat, cu sprijinul
comuniştilor din organizaţiile
de partid săteşti şi al depu­ Comuna Totcşti — aşezată
comunali,
în preajma conferinţei naţionale a uniunii scriitorilor taţilor de lămurire o şi susţinută dc o parte şi de alta a şoselei
muncă
convin­
gere în rîndurile ţăranilor mun­ naţionale Haţeg—Caransebeş —
citori, explicîndu-li-se avanta­ este înconjurată de dealuri şi
jele de care se bucură cei care munţi care-1 dau un pitoresc
contractează şi vînd statului deosebit.
acest
an
produsele lor, ajutorul pe ca- jat, In pe baza noi ne-am anga­
propunerilor
făcu­
Creaţia literară are ibi paterne izvor à inspiraţie: am Datorită să muncii desfăşurate te de patriotică lucrări în prin
re-1 primesc.
cetăţeni
adunările
In
populare,
să
executăm
reuşit
pînă
la
realizăm,
muncă
va­
începutul
sarcini­
acestei
luni,
le de plan la carne şi lapte pe loare de 848 500 de Ici. Datori­
strădaniilor
şi
activităţii
ne­
tă
întregul an. Astfel, planul de obosite a tuturor cetăţenilor,
contractări la tineret bovin a am reuşit ca pînă la 1 Mai,
fost depăşit cu 14 capete, iar prima etapă a întrecerii patrio­
planul de contractare, preluare tice, să realizăm un volum de
şi prelucrare a laptelui în brîn- lucrări în valoare de 678 000 Ici.
Munca şi vlah minerilor — Pentru o bonă şi combativă Creatorii pot sprijini 0 literatură în pas cu ză-telemea s-a depăşit cu 11 hl In această perioadă s-au con­
lapte.
struit 400 ml trotuare, au fost
DUMITRU GIURGIU plantaţi 180 pomi ornamentali
un domeniu puţin oglindit dramaturgie satirică, mal mult oamenii de fa catedră mutaţiile sociale secretarul Comitetului şi s-au amenajat zone şi spaţii
comunal ide partid, verzi pe o suprafaţă de 7 ha. s-au între­
In
comunei
cadru!
în literatură izvorîtă din realitate Parcă niciodată ca acum, în preajma Literatură beletristică citeşte ori­ primarul comunei prins şi alte acţiuni care au
Conferinţei naţionale a Uniunii Scriitori­ cine. Pe mine mă pasionează 2a- Bulzestii de Sus contribuit la Înfrumuseţarea sa­
Mineritul este un domeniu oarecum Ce aşteptăm de la dramaturgia noastră haria Stancu, Marin Preda, Fănuş telor şi anume: îndreptări de
neglijat de scriitori. Spun cu toată tăria actuală ? Din lunga mea experienţă de lor, rosturile de azi şi de mîine ale crea­ Neagu, Ştefan Augustin Doinaş... Mă v- garduri pe o lungime de 650 ml,
văruitul
fa­
zugrăvitul
pomilor,
că e mare decalajul dintre ceea ce con­ actor, cunoscînd bine preferinţele publi­ ţiei artistice n-au fost atît de aprofun­ pasionează în măsura în care o pro­ IMPORTANTE VENITURI ţadelor clădirilor Instituţiilor şi
stituie acest sector pentru economia na­ cului, atît din Valea Jiului cît şi din ju­ date, nu numai de ei înşişi ci şi "de ma­ blemă socială e oglindită la cel mai înalt caselor cetăţenilor, iar în To­
rea masă a cititorilor. Adevăraţii eroi ai
construit
s-au
din
ţională şi mai ales dintre faptele şi fră- deţ, a reieşit că îndeosebi comedia sati-, cărţilor — muncitori, ţărani, intelectuali nivel artistic. Pornind de la acest crite­ DIN ACTIVITĂŢILE DE tcşti şi prefabricate garduri beton
fier
din
mîntările oamenilor care lucrează aici şl rfcă este mult gustată de spectatori. Lu­ — îşi spun deschis părerea despre cum riu, judec orice creaţie, fie ea poezie, PRODUCŢIE ŞI PRESTAŢII pe o lungime de 450 ml, precum
măsura mică în care sînt oglindite în li­ mea este dornică să rîdă, dar în acelaşi proză sau piesă de teatru. Nu-i agreez şl 34 podeţe. Valoarea lucrărilor
teratură. Oare aceşti oameni ai adîncului, timp să şi înveţe. E adevărat, comedia ar vrea să se vadă şi să existe în viaţa, însă pe acei scriitori oare practică o In cooperativa agricolă au executate pînă acum se ridică
munca şi creaţiile scriitorilor.
la suma de 330 lei pe oap dc
care depun eforturi mari pentru a scoate cere combativitate, umor, replici cu haz, creaţie ermetică. In cele mai multe ca­ luat fiinţă şi s-au dezvoltat di­ locuitor. Toate aceste realizări
Noi, dascălii, aşteptăm oa despre noi
ferite
dc
la suprafaţă cărbunele, cu viaţa, cu gîn- deci calităţi în plus dramaturgului. Şi a- să scrie nu numai... dascălii, cît mai ales zuri, aceasta e falsă, fiind alcătuită de industrială activităţi prestaţii de producţie se datoresc abnegaţiei cu care
şi
ser­
durile şi aspiraţiile lor, cu căutările lor ceste calităţi se pot cîştiga, cred eu, cu­ scriitorii. Bineînţeles că dascălul de azi dragul de a jongla cu cuvintele. vicii. Avem în prezent o secţie cetăţenii in muncesc pentru trans­
punerea
viaţă
a
angajamen­
cuptoare
spre mai bine, nu ar putea deveni eroii noscând, umblînd în mijlocul oamenilor. nu este leit nici Domnului Vucea sau Pe­ Pentru a da viaţă unei creaţii, e ne­ cu două varului, o pentru pro­ telor asumate in întrecerea pa­
care
ducerea
fierărie
unor cărţi ? O bună pifesă de teatru nu se poate scrie dagogului de şcoală nouă, nici Domnului cesar să oglindeşti omul cu viaţa, pro­ execută porţi şi garduri meta­ triotică.
dc
tîm-
De multe ori minerii vin şi în zilele din birou, întrucît spectatorul pentru ca­ Trandafir sau Dascălului lui Goga. Con­ blemele sale. Pe acesta trebuie să-l înfă­ lice, secţii binale. zidărie şi unităţi
Aceste
de
plărie
de repaus la şut, animaţi de dorinţa sin­ re se scr ie nu se va putea regăsi nicioda­ cepţia, structurile şi cadrul nou au creat ţişezi veridic, aşa cum e el, pentru a se — in care se poate lucra tot IOAN ZEICCNI
ceră de a da mai mult cărbune. Poate a- tă în postura unui personaj. Spun aceas­ şl dascăli noi. Pentru a pătrunde aceste putea recunoaşte şi în acelaşi timp dîn- timpul anului — aduc coopera­ secretarul Comitetului
ceste fapte nu le putem numi eroice, cu ta gîndindu-mă că la teatrul din Pe­ schimbări de esenţă, nu numai de opti­ du-i posibilitatea de a pătrunde feno­ tivei noastre venituri importan­ comunal de partid,
toate că în ultimă instanţă sînt, dar a- troşani s-a pus în scenă o piesă cu spe­ că, scriitorii să participe miai direct, mai menul literar, metamorfoza artistică, te. Anul acesta am obţinut pî­ primarul comunei Toteşti
tuncl cînd se întîmplă să da foc un abataj cific local. Minerilor nu le-a plăcut. concret la viaţa şcolii, nu numai prin în- procedeele de realizare folosite de scrii­
şi aceiaşi oameni îşi pun în primejdie De curînd am montat pe scena Casei tîlniri mai mult sau mai puţin festive. tor.
Studiez
de
într-un
institut
învăţămînt
viaţa pentru a salva mina, nu săvîrşesc de cultură din Petroşani, împreună cu Cred că lipseşte din cartea actuală atît superior cu profil tehnic. Zilnic iau cu­ Pe urmele materialelor publicate
fapte eroice ? formaţia teatrală de amatori, piesa Domnul Vuoea cît şi Domnul Trandafir.
„Funcţionarul de la domenii“. Ce aşteap­ Şi mai e necesar un lucru pentru toţi noştinţă de progresele ştiinţei şi tehnicii
Ce bine ar fi dacă unii dintre scriitori româneşti. Am impresia că faţă de aces­
tă de fapt amatorii ? Ce piesă vor să cititorii, dar mai ales pentru şcoală. Cri­
ar veni să intre cel puţin o săptămînă în joace ? Tot comedii satirice. De aici re­ tica literară să devină un şi mai bun a- te salturi impetuoase literatura a rămas „Ospitalitatea unor localuri din
subteran. Să simtă pulsul minei şl al oa­ zultă extraordinara analogie între prefe­ jutor pentru înţelegerea corectă a orien­ cu ceva în urmă. De aceea aş solicita
menilor. rinţele de vizionare ale publicului şi pre­ tărilor şi modalităţilor noi de exprimare. scriitorilor să creeze o astfel de litera­ Hunedoara, văzută de... lucrători
De aici, din .Valea Jiului, s-au ridicat ferinţele de punere în scenă ale artişti­ Cititorul nu vreia să fie tras cu de-a sila, tură care să ţină pasul cu dezvoltarea
lor amatori. Undeva, aceştia din urmă ci ridicat, prin conştientizare, la nivelul societăţii, cu mutaţiile ce au loc. Aş ce­
sau au petrecut o perioadă de timp Iri- re, de asemenea, mai mult curaj în a-
provin din acelaşi mediu, sînt unii şi a- epocii şi operei. Şi critica poate realiza in alimentaţia publică“
mie Străuţ, Ştefan Haralamb. Pe melea­ ceiaşi oameni. acest deziderat cînd se prezintă deschis, bordarea unor tematici pentru tineret.
gurile hunedorene a locuit şi Ion Băieşu Publicul are nevoie, în ultimă instan­ fără „prefabricate" verbale din care nu Sînt probleme pe care toată lumea le In numărul 5 304 al ziaru­ la bufetul „Bucegi" iar os­
idealuri
gînduri,
cunoaşte,
le
—
simte
o perioadă de timp. Poate mal vin şi ţă, de piese cel puţin de valoarea „Inte­ se pot face „construcţii“ trainice şi utile, înalte. Foarte rare sînt însă lucrările lui nostru a fost publicat ar­ pătarul Sever Mihăică la res­
cînd
se
evidenţiază
valori.
adevărat
cu
dînşli din cînd în cînd pe aici. Fapte ar resului general“ al lui Baranga. Prin In acest fel, cred, critica se scrie pentru care să le oglindească în profunzime. ticolul cu titlul de mai sus. taurantul „Metalul" — am­
astfel de creaţii, certificatul calităţii, al Arătam cu acea ocazie că la
găsi de tot felul. cei mulţi nu numai pentru... critici. Oare scriitorii uită că au fost şi ei ti­ bii pe aceeaşi funcţie pe ca­
autenticităţii şi al succesului ar fi semnat. neri ? mai multe localuri din muni­ re au avut-o.
PETRU FEIER ALEXANDRU JELES Prof. PAVEL MiRZA ION GÎF-DEAC cipiul Hunedoara pe care
—
maistru miner — E.M. Aninoasa actor ’ Deva student, I. M. Petroşani le-am vizitat există lipsuri mutarea Ce efecte educative are
disciplinară
a
unui
privind buna servire a con­ om pe aceeaşi funcţie ?
sumatorilor precum şi din' — De pildă, în cazul ară­
punct de vedere al igie­ tat, programul celor două u-
Poşta ti educaţie socialistă. Centrul I Un cărturar ée seamă nei generale. Jntrucît se nităţi—este diferit — la res­
Comitetul de cultură şl j
efectul
că
criticilor
pare
Felix CricK — Geoaglu. Din Cronici île cenaclu aduse în ziar n-a fost cel taurantul „Metalul" progra­
ceea ce ne-aţl trimis, doar o sin­ de îndrumare a creaţiei mul începe şi se termină cu
gură poezie („Partidul) nl s-a populare şi a mişcării ar- j scontat, am purtat o discu­ două ore mai tîrziu decit la
părut mai izbutită („Partidul e Membrii cenaclului literar „Li­ angelo, BrâncuşI, muzică, pictu­ tistice de masă ale judeţu- ; al poporului român ţie, pe această temă, cu to­ „Cramă", prelungindu-se în
primii zori ai tinereţii, / E culoa­ ra“ din Lupeni încearcă să reali­ ră ş.a.). La ultima şedinţă de lu­ varăşul Pompiliu Trifan, di­
rea şl armonia spicelor de grîu. / lui Hunedoara organizea- j noapte, ceea ce e mai greu.
E verdeaţa munţilor şi armonia zeze un climat literar, de dez­ cru a cenaclului au citit Cristina ză, în cinstea celei de a j rectorul T.A.P.L. Hunedoara. De asemenea, noul colectiv —
apelor“). Celelalte sînt lipsite de batere critică, de emitere a u- Sclirott (poezie) şl TeofU Apostol XXV-a aniversări a pro- | Anul acesta se împlinesc Regenerării de lîngă Islaz. In — Ce măsuri aţi luat, to­ care este înştiinţat despre si­
calităţi artistice. Oboseala ce se nor judecăţi de ţinută asupra (proză). Creaţiile lor au fost te­ varăşe director, în urma rai­
degajă, stîngăciile In realizarea clamării republicii, un i 170 de ani de la naşterea şi faţa mulţimii entuziasmate şi tuaţia disciplinară a celui
imaginilor pot ii însă înlăturate creaţiilor personale. întruniţi in meinic analizate, prilej ou care concurs de creaţie litera- j 100 de ani de la moartea hotărîte să lupte pentru eli­ dului publicat în ziarul nos­ mutat — poate să acţioneze
printr-o muncă perseverentă. flecare săptămînă, cei 20 creatori au fost reliefate calităţile (sensi­ lui Ion Heliade-Rădulescu, berare socială şi naţională, tru ? mai bine pentru îndreptarea
Ion trăgîrţă — Simeria. Vă în­ discută probleme tangente pro­ bilitate, fineţea dialogului ş.a.), ră : poezie, proză, monta- ; — Articolul publicat în
ţelegem admiraţia pe care o sim­ je literare, piese de teatru ; cărturar de seamă al popo­ Heliade, ţinînd în mîini tri­ acestuia.
ţiţi pentru „Luceafărul" poeziei cesului de creaţie şl subliniază dar şi lipsurile pe care le conţin într-un act. rului nostru, unul dintre colorul, se adresa mulţimii : ziar a fost de un real folos — Se arăta în material că
româneşti. Pentru a intra în rîn- în acelaşi timp aspecte ale fe­ (inconsistenţa unor personaje, fruntaşii revoluţiei burghezo- „Fraţi români ! Străbunii pentru îmbunătăţirea activi­ despre aceleaşi deficienţe,
dul creatorilor e Insă necesar să nomenului literar românesc ac­ necesitatea găsirii unor modalităţi Lucrările trimise vor a- j tăţii pe care o desfăşoară sa­
studiaţi mult, să vă formaţi un borda o tematică actuală, j democratice de la 1848 din noştri ne-au lăsat acest tri­ semnalate de noi, se vorbea
vocabular bogat, cu care să pu­ tual, supun părerilor creaţii per­ mai adecvate de exprimare). inspirată din viaţa şi ac- I ţările române. color mîndru, cu preţul sîn- lariaţii noştri. Măsurile în­ şi în sesizarea nr. 45. Cum
teţi opera. In nici un caz nu sonale de cele mal diferite ge­ In general, discuţiile au evi­ Născut la 6 ianuarie 1802 gelui lor. Străbunii străbuni­ treprinse au fost multiple... acţionaţi cînd în cursul cer­
poate lipsi... înclinaţia spre poe­ nuri şl specii. In această mişcare denţiat tendinţa pronunţată a tu­ tivitatea colectivelor de i
zie. pentru frumos sînt angajaţi mun­ oameni ai muncii din in- ; la Tîrgovişte, viitorul cărtu­ lor noştri ne-au lăsat o pa­ La restaurantul „Dunărea" a cetărilor dv. întîlniţi o so­
Remus Benea — Stejerel. Nu turor membrilor cenaclului de rar ■— despre care George trie niciodată îngenunchiată fost numit un ajutor şef de lidaritate „în rău" a salaria­
vă înţelegem pesimismul. („A citori, elevi, studenţi, profesori. a-şi axa activitatea pe suportul Călinescu spunea : „După Di- în faţa vrăşmaşilor, cu pre­ unitate pentru a fi asigurată ţilor ?
venit însă un vînt, / primul vînt,/ Cenaclul şi-a propus să urme­ unei arte militante, al unei arte concurs be !
şi-a şters : / întîi fericire / apoi mitrie Cantemir, a doua mare ţul vieţii lor. Noi trebuie să prezenţa la serviciu, în mod — Se fac diverse testări,
iubire, soare, flori“). Oare locali­ ze In ansamblu firul evocărilor puse în slujba omului, a idealu­ personalitate este,. fără în­ lăsăm copiilor noştri o moş­ permanent, a conducerii lo­ stăm de vorbă cu fiecare lu­
tatea dv„ munca oamenilor nu şi descrierilor realităţii vremuri­ rilor societăţii, cu atit mai mult CMŢiE LiTERAlI I Ion Heliade-Rădules- tenire măreaţă“. Apoi, He­ calului. Salariatei Margareta crător în parte, analizăm a-
doială,
vă oferă motive suficiente pe ca­ lor noastre, conştienţi fiind de ctt cît apropiata conferinţă a oa­
re să le abordaţi în creaţie ? cu, scriitor cu suflet ardent, liade Rădulescu a fost ales Merk i s-a atras atenţia în baterile săvîrşite etc. Dacă
Constantin Purendea — Sime­ importanţa funcţiei sociale a lite­ menilor de litere din ţară va a- creator pretutindeni, desfăşu­ în guvernul provizoriu. El a scris că la o viitoare abate­ salariatul este la. prima gre­
ria. Intr-adevăr, aşteptăm creaţii raturii. Pe lingă acestea se abor­ profunda acest Important crite­ dustrie, agricultură, con- ; rat deopotrivă în viaţă şi ar­ fost însă unul dintre aceia re vom lua măsuri mai se­ şeală i se atrage atenţia, ur-
mai izbutite. dează şi probleme ale artei, cul­ riu al procesului de creaţie. strucţii, comerţ, instituţii ;
Ion Dinu — Hunedoara. Treceţi tă, înzestrat cu mari însu­ care au _ imprimat activităţii vere. A mai fost sancţionată mînd ca la următoarele să
pe la itedacţie. turii în general, purtîndu-se con­ social-culturale, pentru în- j şiri" — şi-a început studiile guvernului provizoriu o linie Valeria Cuc, iar practicantei fie sancţionat conform legii.
RED. vorbiri de diverse teme (Micliel- D. ION făptuirea sarcinilor trasate ! la Şcoala grecească din Maria Scoarţă i s-a scăzut Ii informăm pe cititorii
de partid. conciliantă faţă de unele pro­ nota la purtare Barmana Ma­ noştri că au mai fost aplica­
In centrul lucrărilor va j Bucureşti. Apoi a urmat bleme vitale. ria Micu de la braseria te şi alte sancţiuni. La resta­
lor suferă, Iar finalitatea nu este trebui să se situeze omul i „Gambrinus" al cărei soţ urantul „Metalul" : ospătarei
înaintat al epocii noastre j
cea dorită.
Final In „Luna cest prilej evidenţiate demonstrat cu încă — comunistul, militant ac- I servea peste rînd diferiţi cu­ Maria Maier i s-a desfăcut
a-
Carenţele
şi
I \m Heliade-Rădulescu (1802-1812)
a
retrogradată
fost
noscuţi,
contractul de muncă şi prac­
au
o dată necesitatea formării unor tiv pentru materializarea din funcţie şi mutată discipli­ ticantei Aurica Oegan i s-a
instructori
cadre de munca interpreţilor pen­ să obiectivelor economice, po- j nar la „Dunărea". De la „Cra­ scăzut nota la purtare.
capabili
teatrului sătesc* tru „descifrarea“ rolurilor şi rea­ litice şi social-culturale cu­ cursurile la „Şcoala acade- După înfrîngerea revolu­ mă" bufetiera Minerva Cri-
îndrume
prinse
de
documentele
în
şan a fost mutată disciplinar
spectacolului
lizarea
Mă­
teatral.
surile întreprinse de către Cen­ partid şi de stat, pentru micească" de la Sfîntul Sa- ţiei burghezo-democratice de MARIN NEGOIŢĂ
trul de îndrumare a creaţiei
De curind s-a lăsat cortina de Valentin Munteanu, sau „Man­ populare şi a mişcării artistice de făurirea societăţii socialis­ va, înfiinţată de Gheorghe la 1848 din Ţara Româneas­
peste ultimul act al „Lunii tea­ sarda" şi Porumb crud“, de Dan masă pe această linie sînt depar­ te multilateral dezvoltate Lazăr, unde, dealtfel, va a- că, Ion Heliade-Rădulescu,
trului sătesc“, manifestare de Tărchilă. S-au jucat, de aseme­ te de a fi suficiente. Pregătirea în patria noastră. junge profesor, contribuind
amploare în calendarul cultural nea, piese în unul sau mai mul­ unui număr redus de instructori ca şi alţi militanţi revolu­ MARGINALII
al judeţului nostru, menită să te acte aparţinînd dramaturgiei în cadrul secţiilor externe ale La concurs pot participa la dezvoltarea învăţămîntu- ţionari, a trebuit să pără­
ducă la revitalizarea mişcării tea­ clasice — „O noapte furtunoasă“ şcolii populare de artă, de obicei membrii Uniunii Scriitori­ lui în limba română. sească ţara luînd drumul
trale, la integrarea şi mal orga­ de I. L. Caragiale, „Dezertorul“ în vacanţele cadrelor didactice,
nică a acesteia in procesul de de Mihail Sorbul, „Titanic Vals“ nu rezolvă problema decit par­ lor, ai cenaclurilor şi In aceşti ani, concomitent exilului. In anul 1858 se va
educaţie a maselor de oameni al de Tudor Muşatescu, „Idolul şi ţial. cercurilor literare, precum cu activitatea didactică, He- reîntoarce în patrie, iar în
muncii. Ion Anapoda“ de Victor Ion Un aport mal mare în sprijini­ şi creatori individuali — liade a desfăşurat şi alte rod­ 1867 este ales preşedinte al Heacţia noastră, a tuturor
Acum, cînd facem bilanţul re­ Popa.
zultatelor înregistrate pe acest Dacă în majoritatea cazurilor rea activităţii in acest domeniu muncitori, ţărani, intelec­ nice activităţi. Astfel, în anul Societăţii Academiei, printre
ac­
tărim, se impun cîteva concluzii activiştii culturali au acordat o l-ar putea aduce regizorii şi profe­ tuali. 1827, împreună cu Dinicu Go- ai cărei membri fondatori s-a
artistice,
instituţiilor
torii
utile pentru activitatea viitoare. atenţie corespunzătoare alegerii sorii şi absolvenţii şcolii popu­ Lucrările, dactilografiate, Există în centrul muni­ primau mîhnirea în cele
Primul şl cel mal însemnat cîş- repertoriului, au fost şi unele si­ lare de artă, intelectualii în ge­ lescu, a pus bazele „Societă­ numărat. De acum datează cipiului Deva un panou în mai diferite feluri. Şi pe
tig al acestei acţiuni rezidă în tuaţii cind s-au pus în scenă vor fi trimise pe adresa ţii literare". Membru mar­ lucrarea sa „Echilibru între
constituirea şl reactivlzarea unui texte depăşite ca problematică neral. Comitetului judeţean de cant al acestei asociaţii li­ antiteze" în care sistemati­ care sînt expuse nu peisaje bună dreptate I
însemnat număr de colective ar­ sau insuficient realizate artistic Ne propunem ca aceste proble­ cultură şi educaţie socia­ atrăgătoare sau secvenţe Mi-am puş însă o între­
tistice. Pe parcursul „lunii“, pe­ şi care nici nu sînt înscrise în me, şi altele, rezultate din desfă­ terare, fondator al primei zează doctrina sa socială, po­ din viaţa economică, ci di­ bare: Unde trăiesc tinerii a-
ste 60 de echipe de teatru apar- „Recomandările de repertoriu“, e- şurarea „Lunii teatrului sătesc“, listă pînă ia data de 1 gazete româneşti din Ţara litică şi filozofică.
ţinînd căminelor culturale au laborate de Consiliul Culturii şi prima acţiune de acest fel din noiembrie 1972. Ele vor Românească şi al primelor ferite fotografii, pe care fo­ ceştia ? Nu alături de noi ?
prezentat un mare număr de Educaţiei Socialiste (Sirbi, Băţă- judeţul nostru, să facă obiectul purta menţiunea „Pentru Prin activitatea sa stărui­ toreporterul nu le-a imagi­ Nu printre noi ? Unii sînt
spectacole care au fost viziona­ lar, Cîrncşti, Sibişelu Nou, Lunca unei largi dezbateri ce va avea reviste literare — „Curierul toare, prin faptul că a ajuns nat, le-a luat, cum se spu­ fără ocupaţie. Alţii însă sînt
te de mii de locuitori ai satelor. Cernii). loc la sfirşltul lui mal, la care concursul de creaţie lite­ românesc“ (1829), „Curierul pînă la cunoaşterea concep- ne, la faţa locului. Dacă
Merită subliniat faptul că In a- O problemă care atrage aten­ dorim să contribuie toţi cei care rară“. de ambe sexe" (1837—1847), integraţi în diferite colec­
ceastă perioadă au fost prezen­ ţia In mod deosebit este necesi­ ţiijor socialiste, Heliade a pietonul zăboveşte destul de tive de muncă.
tate spectacole teatrale într-un tatea permanentizării activităţii îndrăgesc teatrul amator. Cele mai valoroase crea­ „Gazeta Teatrului Naţional" fost cunoscut şi de către mult în faţa unor asemenea Multe dintre fotografii
şir de localităţi in care în ulti­ teatrale de amatori. Sînt destule ţii vor fi achiziţionate şi (1835—1836) etc., Ion Heliade- Karl Marx. Intr-o scrisoare fotografii, explicaţia nu e
mii ani nu au mai avut loc a- cazurile cind formaţiile se con­ Prof. CONST. CLEMENTE publicate într-un volum o- n-ar mai ajunge la panou
semenea „evenimente". Publicul directorul Centrului Rădulescu înfiinţează în anul adresată de către Karl Marx alta decîţ de a privi mai a- dacă reacţia colectivului ar
a aplaudat cu căldură evoluţia stituie în pripă, spectacolele se magial dedicat celei de a 1833, împreună cu Ion Cîm- lui A. Goegg se arată că tent momente şi chipuri de fi mai promptă. A porni de
unei adevărate pleiade de actori prezintă sporadic şl la intervale de îndrumare a creaţiei XXV-a aniversări a pro­ pineanu, „Societatea filarmo­ oameni care nesocotesc le­
amatori din rîndul ţăranilor, destul de îndelungate. Din aceas­ populare şi a mişcării clamării republicii. I. Heliade-Rădulescu ,a avut la ideea că „îţi aprinzi pa-
muncitorilor, intelectualilor — ti­ artistice de masă nică", al cărei scop principal fixată o întîlnire cu Karl gile bunului simţ, ale con­ ie-n cap" luînd atitudine
neri şl vîrstnici — ceea ce atestă tă cauză şl calitatea spectacole­ era crearea unui teatru na­ Marx, care în notiţele sale vieţuirii sociale. Asemenea faţă de asemenea tineri în­
încă o dată faptul că in satele ţional. „reflectoare" există de fapt
noastre există resurse inepuizabi­ consemnează faptul că revo­ seamnă a aproba, a favori­
le, talente autentice, care, îndru­ Pe de altă parte, după ce luţionarul român îi era cu­ nu numai în Deva. Prezen­ za tacit o apucătură sau
mate cu grijă şi competenţă, pot „Căutătorii de comori"-ia faza Judeţeană în anul 1828 a publicat o noscut. ţa lor se face simţită şi în alta. Fireşte, tinerii care au
furniza spectacole de o ţinută ar­ gramatică, în 1830 Heliade alte localităţi urbane ale
tistică elevată. Au demonstrat-o La 27 aprilie 1872 Ion He­ predilecţii pentru plete şi
din plin entuziaştii interpreţi de tipăreşte primul său volum liade-Rădulescu a încetat din judeţului. barbă, ori pentru sieste în­
la Cimpa, Costeştl, Ponor, Geoa- După ce a parcurs toate ceramică, lucrături în lemn, Inccpînd de la orele 11,00 de beletristică alcătuit din viaţă, lăsînd în urma sa o Desigur, ideea de a stig­ delungi în bodegi şi cafene­
giu, Căstău, Turdaş, Păclişa, Pri- satele şl comunele judeţu­ ţesături, cusături şi obiecte şi, respectiv, 17,00 sala traduceri şi . imitaţii din La- le, sînt din ce în ce mai
caz, Cărmăzăneştl şl din alte rare aparţinînd creatorilor „Arta“ va găzdui o impre­ prodigioasă activitate, desfă­ matiza anumite tare care
multe sate. lui, Ştafeta folclorică „Cău­ martine, începînd, astfel, un şurată de-a lungul a peste o încă mai există este mai puţind la număr. „Reflecto­
In general, repertoriul abordat tătorii de comori“ se află populari' şi unităţilor mu­ sionantă trecere în revistă lung şir de publicaţii lite­ jumătate de veac. Meritele mult decît salutară. Dinco­ rul" are un efect foarte
a cuprins piese cu tematică ac­ în faţa fazei finale judeţe­ zeale, obiecte ce reprezin­ a celor mai valoroase for­ rare, lingvistice, social-poli- sale în domeniul dezvoltării lo de umorul situaţiei, tre­ constructiv. Dar cea mai
tuală, majoritatea într-un act, ln- tă toate zonele folclorice maţii artistice de amatori
scriindu-se * pe linia programului ne, ale cărei manifestări se tice, filozofice etc. învăţămîntului românesc, al cătorul descifrează însă ne­ constructivă mi se pare a
de educaţie socialistă- elaborat de vor desfăşura azi şi mîine ale judeţului. din judeţ participante la Din această perioadă Ion presei, al teatrului, activita­ cesitatea efortului colectivi­ fi reacţia promptă a noas­
partid. Dintre piesele mai mult la Deva, Finala prilejuieşte Organizatorii — Comite­ ştafetă, adevărate purtătoa­ tăţii ca asemenea cangrene tră. a tuturor. A întoarce la
jucate amintim pe cele izvorlte publicului o întîlnire cu tul de cultură şi educaţie re de comori folclorice hu­ Heliade-Rădulescu începe a se tea sa editorială au contri­ să fie cît mai repede extir­ timp pe un tînăr de pe ca­
din viaţa saÎului socialist — „Asta socialistă al judeţului, Co­ nedorene. De pe acum, fi­ manifesta şi pe tărîm poli­ buit în mod substanţial la pate. Un tînăr pletos care lea parazitismului social, a
e nora pe care o vreau“ de Radu creaţiile folclorice locale de tic, declarîndu-se un adver­ dezvoltarea şi consolidarea
Boureanu, „Două fete şl-o co­ reală valoare artistică. mitetul judeţean al U.T.C.. nala acestei ample manifes­ sar hotărît al privilegiilor mişcării noastre culturale din bate bulevardele, un altul degradării morale, e ceva
moară“, de Mihail Davidoglu, „O Azi, Ia ora 14, în sala Centrul de îndrumare a tări cultural-educative care feudale. In tipografia sa a prima jumătate a secolului al vagabondînd sau dormind care nu numai că nu lezea­
partidă cu nou-născuţl“, de Pa­ U.J.C.M. are Ioc vernisajul creaţiei populare şi a miş­ s-a desfăşurat de-a lungul fost tipărit programul revo­ XIX-lea. pe masă, în cea mai pro­ ză onoarea şi personalitatea
ul Everac, „Mireasa cu maşina“, expoziţiei „Comori ale artei cării artistice de masă — luţionar care a fost citit mul­ IOAN DON zaică bodegă stîrnesc nu cuiva, dar îi face cinste. E,
de Hâns Kehrer, „Apostolii“ - de populare hunedorene", care au rezervat dimineaţa zilei a peste 5 luni în întregul ţimii adunate la Islaz. La 9 GHEORGHE PÏRVULESCU numai zîmbete, ci şi aspre în ultimă instanţă; o înda­
ion Băieşu şi Fănuş Neagu. Nu va reuni eşantioane din ce­ de duminică unei dezbateri judeţ, se anunţă ca un ve­ iunie 1848, la chemarea frun­ cercetători ştiinţifici comentarii. Amestecat între torire dintre cele mai im­
portante de la care nu a-
au lipsit nici piesele inspirate din pe tema „Valorificarea crea­ ritabil festival al folcloru­ taşilor paşoptişti, printre ca­ zecile de pietoni, am fost
le şase albume ale ştafetei la Muzeul de istorie vem dreptul să abdicăm.
trecutul de luptă al poporului, al ţiei populare hunedorene în lui autentic, specific ţinu­ re şi Heliade, ţăranii şi tîrgo- a partidului comunist, atent la reacţia acestora.
clasei noastre muncitoare, cum purtate de-a lungul şi de-a mişcarea artistică de ama­ veţii s-au strîns într-o mare a mişcării revoluţionare Comentau, vociferau, îşi ex­ P. OLTEANU
sînt „lancu la Hălmagiu“, de latul judeţului, obiecte de tori". turilor Hunedoarei. adun.are populară pe Cîmpul si democratice din România
Paul Everac, „A doua moarte",