Page 17 - Drumul_socialismului_1972_05

Proletari din *oate ţările, unit'-văl
I N T E R V I U

acordat de tovarăşul

Nicolae Ceauşescu

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. 81 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN revistei iugoslave

Nin“
ANUL XXIV Nr. 5 389 DUMINICĂ 7 MAI 1972 4 PAGINI - 30 BANI
99
ge clar lucrurile, că forma­
rea Tratatului de la Varşo­
PARTIDUL - conştiinţa poporului, Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu­ area Pactului Nord-Atlantic.
via a fost un răspuns la cre­
După cum s-a mai anunţat, tovarăşul Nicolae
nist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a Dealtfel, nu o dată partici­
panţii la Tratatul de la Var-,
primit pe Frâne Bărbieri, redactor-şef al săptă- şovia au afirmat că sînt gata
mînalului iugoslav ,,Nin", şi pe Dragoslav Ran- să treacă la desfiinţarea con­
comitentă atît a Pactului
demnitatea şi înţelepciunea sa colectivă ţie, cărora le-a acordat un interviu. N.A.T.O., cît şi a Tratatului
cici, şeful secţiei externe de la aceeaşi publica­
de la Varşovia.
Consider însă că
în Euro­
pa s-au produs schimbări im­
întrebare : Sîntem martorii respectului suveranităţii lor portante ; forţele socialiste,
Se împlinesc 51 de ani de desfăşurat o amplă activita­ ce. Această activitate neobo­ unui fenomen nou în rela­ naţionale, a dreptului de a-şi progresiste s-au afirmşt cil
la acea primăvară cînd s-a te politică şi organizatorică sită s-a materializat în car­ ţiile internaţionale ; în locul hotărî singure soarta, pentru putere în viaţa continentului.
născut Partidul Comunist pentru ca idealurile de liber­ ta morală a naţiunii noastre bipolarismului şi al con­ eliminarea forţei şi amenin­ Hotărîrea cu care popoarele
Român — încununare strălu­ tate şi dreptate socială ale socialiste — programul par­ fruntării dintre Est şi Vest ţării cu forţa din relaţiile europene s-au pronunţat şi se
cită a luptelor duse de cla­ celor ce muncesc să fie trans­ tidului de educaţie comunis­ se instaurează un multipola- interstatale, pentru rezolva­ pronunţă pentru colaborare
sa muncitoare, de toţi oa­ puse în fapte, pentru recon­ tă, în programul de emanci­ rism global. După unii, acest rea tuturor problemelor liti­ şi destindere a dus la depă­
menii muncii din patria strucţia ţării şi trecerea la pare multilaterală a satelor lucru favorizează şi poziţia gioase dintre ţări pe baza şirea perioadei de încordare
noastră pentru dreptate şi făurirea societăţii care a li­ patriei, în crearea Frontului ţărilor mici, independente, tratativelor, astfel îneît să se numită generic perioada „răz­
libertate socială şi naţională, chidat pentru totdeauna ex­ Unităţii Socialiste, în pro­ după alţii însă se măresc po­ asigure excluderea definitivă boiului rece", creîndu-se pre­
pentru răsturnarea claselor ploatarea omului de către gresul şcolii româneşti, în sibilităţile pentru diferite pre­ a războiului din viaţa inter­ misele pentru stabilirea unor
exploatatoare şi făurirea unei om, ignoranţa şi incrimina­ promovarea in toate sferele siuni asupra acestor ţări. Cum naţională. Este necesar, de a- relaţii noi între statele eu­
noi orînduiri sociale. Din rea naţională. De activitatea de activitate a principiului vedeţi dumneavoastră, tova­ semenea, ca popoarele, forţe­ ropene.
mai 1921 şi pînă în mai 1972 sa creatoare, clarvăzătoare, eticii şi echităţii socialiste. răşe preşedinte, acest nou fel le înaintate să se ridice cu După cum este cunoscut,
partidul comuniştilor a stră­ uriaşă, sînt indisolubil lega­ Partidul nostru, de 2,2 mi­ de aşezare a relaţiilor inter­ fermitate pentru a se pune România consideră că reali­
bătut un drum glorios, a a- te victoriile epocale ale po­ lioane fii şi fiice ale poporu­ naţionale ? capăt colonialismului şi neo- zarea securităţii europene tre­
vut de învins nenumărate porului nostru : industrializa­ lui, este exponentul fidel, Răspuns : Este adevărat că colonialismului, oricăror for­ buie să fie rezultatul nu al
greutăţi, a dat grele jertfe, rea ţării, transformarea socia­ prin tot ceea ce întreprinde, în ultima vreme în viaţa in­ me de dominaţie şi asuprire conlucrării între blocurile
ţinînd întotdeauna sus stea­ listă a agriculturii şi satu­ prin cauza nobilă pe care o ternaţională au avut loc a altor popoare. Se impune militare, ci între toate naţiu­
gul luptei sociale şi naţio­ lui românesc, revoluţia cul­ slujeşte cu devotament, al schimbări importante în ra­ totodată sporirea rolului Or­ nile europene, pe baza de­
nale, slujind cu neţărmurit turală atotcuprinzătoare, pres­ conştiinţei, demnităţii şi în­ portul de forţe. Aceste mu­ ganizaţiei Naţiunilor Unite plinei egalităţi în drepturi.
devotament cauza scumpă a tigiul patriei în lumea con­ ţelepciunii colective ale po­ taţii — care s-au accentuat în promovarea şi apărarea Pornind de la faptul că as­
poporului muncitor, cauza tri­ temporană. porului. „El este veşnic tînăr în cursul anului 1971 şi în­ principiilor dreptului inter­ tăzi, într-un mod sau altul,
umfului socialismului şi co­ Anul acesta, aniversarea şi devine an de an tot mai naţional, intensificarea parti­ toate statele de pe continent
ceputul anului 1972 — vor
munismului pe pămîntul creării partidului are loc în viguros — sublinia tovarăşul continua să exercite o influ­ cipării la viaţa internaţiona­ se pronunţă pentru o confe­
României. condiţiile întîmpinării unui Nicolae Ceauşescu în expu­ enţă puternică asupra desfă­ lă a tuturor statelor — fie rinţă general-europeană, noi
Cu adîncă veneraţie facem eveniment de excepţională nerea la adunarea solemnă şurării vieţii internaţionale. ele mari sau mici — pentru apreciem că este necesar să
an de an, la 8 mai, retro­ însemnătate — Conferinţa consacrată semicentenarului In primui rînd, am în ve­ ca toate pi-oblemele să fie se intensifice eforturile în
spectiva istoriei de lupte şi Naţională a P.C.R. din iulie P.C.R. —, deoarece îşi trage dere faptul că au apărut noi rezolvate în interesul fiecă­ vederea pregătirii şi convo­
împliniri a partidului nostru —, ale angajării poporului seva dătătoare de viaţă din forţe economice şi politice în rei naţiuni, al fiecărui po­ cării acestei conferinţe. Â-
iubit şi, de fiecare dată, ea cu întreaga sa fiinţă în ope­ legăturile indestructibile cu lumea capitalistă care prac­ por, al cauzei generale a pă­ vem în vedere participarea
ne prilejuieşte sentimente ra de făurire a societăţii so­ poporul, cu glia strămoşească, } -t v , . Lţ. ¿A tic au pus capăt politicii de cii şi colaborării. O impor­ tuturor statelor, atît la acti­
înălţătoare de recunoştinţă şi cialiste multilateral dezvolta­ din concepţia despre lume şi H: faîfŞgBIíSliíffiWSil iHK forţă conducătoare unică în tanţă majoră are intensifica­ vitatea pregătitoare, cît şi la
de angajare. Aceasta fiindcă viaţă a clasei muncitoare — Q: lumea capitalistă a Statelor conferinţa propriu-zisă. Apre­
te. Conferinţa va face bilân- rea luptei popoarelor pentru
în întreaga sa existenţă ţul celei mai impetuoase dez­ materialismul dialectic şi is­ Unite. încetarea cursei înarmărilor, ciem că propunerile ţărilor
P.C.R. şi-a îndeplinit cu o voltări pe toate planurile şi toric. Partidul se reînnoieşte In al doilea rînd, am în pentru asigurarea dezarmării socialiste — exprimate şi la
înaltă responsabilitate dato­ va stabili noi jaloane de an de an prin zecile de mii gală Mi ini măiestre de meşteri pop ulari au creat cu fantezie şi mi­ vedere afirmarea tot mai pu­ generale, şi în primul rînd a ultima întîlnire de la Praga
altceva
artă.
poate
ce
Şi
de
comori
inestimabile
conside­
fi
ria sacră faţă de înaintaşi, progres al societăţii. Intr-a­ de noi membri tineri, promo- rat acest costum declt o neasem uită comoară a minţii şi înde- ternică a ţărilor socialiste pe dezarmării nucleare — singu­ •— cu privire la problemele
faţă de momentele cruciale devăr, anii care s-au scurs vînd cu curaj noul, bazîn- mlnăril. Foto: V. ONOIU plan mondial, afirmarea Uni­ ra cale de înlăturare a coş­ ce pot fi abordate la confe­
din viaţa poporului, faţă de de la Conferinţa Naţională du-şi politica pe cele mai noi unii Sovietice şi a altor ţări marului unei conflagraţii rinţă reprezintă o bază pen­
generaţiile prezente şi faţă din 1967 şi Congresul al X- cuceriri ale ştiinţei, pe rea­ socialiste în viaţa interna­ mondiale distrugătoare, de tru a se începe pregătirea
de viitor. lea al P.C.R. constituie peri­ lităţile patriei noastre“. „Căutătorii de comori“-ia faza judeţeană ţională. realizare a unui climat de concretă a acesteia. Mă re­
Partidul Comunist Român oada în care partidul nostru Organizaţii judeţeană Hu­ De asemenea, am în vede­ securitate deplină în care fer la necesitatea afirmării în
a fost conducătorul eroicelor a desfăşurat cea mai vastă nedoara — unul din marile re faptul că în această pe­ toate naţiunile să se poată cadrul conferinţei general-
bătălii ale clasei muncitoa­ activitate din tot cuprinsul detaşamente ale partidului rioadă s-a afirmat puternic dezvolta pe calea progresu­ europene a ideii renunţării
re, ale minerilor, petrolişti­ existenţei sale de peste cinci —, comuniştii, toţi oamenii pe arena mondială Republi­ lui, corespunzător voinţei şi la forţă şi la ameninţarea cu
lor şi ceferiştilor din anii decenii, a fundamentat un muncii de pe aceste melea­ ca Populară Chineză, care aspiraţiilor lor vitale. forţa în relaţiile dintre sta­
grei al crizei generale eco­ program măreţ de înălţare a guri — români, maghiari, ger­ joacă un rol tot mai impor­ întrebare: Fără îndoială, te şi, desigur, legat de a-
aşezării
a
ceasta,
relaţiilor
nomice, promotorul luptei îm­ României pe noi culmi de ci­ mani şi de alte naţiona­ tant în soluţionarea diverse­ Europa a ieşit din perioada dintre state pe principiul res­
potriva fascizării ţării şi a vilizaţie şi prosperitate, de lităţi — obţin succese de lor probleme ale vieţii inter­ războiului rece şi a intrat în pectării independenţei şi su­
dictaturii antonesciene, inspi­ perfecţionare continuă a în­ prestigiu, printr-o angajare de artă naţionale contemporane. era tratativelor şi colaboră­ veranităţii naţionale a fiecă­
Şi, pentru a fi complet, tre­
ratorul şi organizatorul actu­ tregii vieţi politice, econo­ rii. Ce credeţi că este esen- rei naţiuni. Am, de aseme­
lui de la 23 August 1944. mice şi sociale, elaborînd în majoră în înfăptuirea sarci­ buie să mai menţionez creş­ , ţial în aceste condiţii pentru
După eliberarea patriei de acest scop un şir neîntrerupt nilor făuririi societăţii socia­ Ieri, în cadrul manifestări­ şi o cămaşă de bărbat, de­ terea puternică a rolului ţă­ securitatea europeană ? nea, în vedere discutarea la
măsurilor
pri­
a
conferinţă
sub jugul fascist, partidul a de măsuri şi soluţii practi­ liste multilateral dezvoltate. lor prilejuite de faza jude­ corată cu elemente geome­ rilor mici şi mijlocii în via­ Răspuns: Aşa cum este vind dezvoltarea unei largi
internaţională,
faptul
că
ţa
ţeană a ştafetei folclorice trice foarte fine, cu o ţinu­ un număr tot mai mare de ştiut, după cel de-al doilea cooperări economice, tehnico-
„Căutătorii de comori", la tă grafică elegantă. state se ridică cu hotărîre război mondial, Europa a ştiinţifice între toate statele
Deva —< în sala U.J.C.M. — Obiectele lucrate în lemn pentru afirmarea dreptului cunoscut o perioadă de încor­ europene, precum şi pentru
a avut loc deschiderea expo­ aparţin cunoscuţilor creatori lor de a-şi soluţiona proble­ dare destul de îndelungată şi înlăturarea oricăror restric­
intensă.
După
părerea
mea,
artă
Spor de eficienţă prin organizare ştiinţifică ziţiei de obiecte populară textile, Constantin Aurel Petrişor şi mele care le privesc. în mod aceasta s-a imperialiste, politicii ţii şi bariere care mai îm­
cu- populari
datorat
prinzînd
din
Se
remar­
Perţa.
independent,
fără
amestec
realizarea
piedică
ase­
unei
reac­
cercurilor
lemn
ceramică,
specifice
şi
redarea
că
marele
talent
în
zonelor pădurenilor şi Orăş- motivelor florale şi geometri­ din afară. ţionare, care nu se împăcau menea cooperări. Totodată,
Ca rezultat al acestor de­
unui
că
consider
realizarea
Mai mult ca în oricare al­ derat, specialiştii din servi­ producţie de circa 3 800 tone tiei (unele achiziţionate de, ce prin încrustaturi delicate plasări în viaţa internaţiona­ cu rezultatele celui de-al doi­ acord cu privire la constitu­
tă unitate industrială din ciul de organizare ştiinţifică a oţel şi realizarea a 400 000 lei către 'Muzeul de artă popu­ reprezentînd căuce, lanţuri de lă, se poate spune că s-au lea război mondial — am în irea unui organism perma­
vedere, în primul rînd, schim­
judeţ, la Combinatul siderur­ producţiei şi a muncii au sta­ economii. lară din Orăştie), precum şi lemn unitar, bîte sculptate, creat condiţii mai favorabile nent, format din reprezen­
gic Hunedoara efectuarea în bilit şi aplicat studii şi soluţii Se aplică cu rezultate bune albumele cuprinzînd eşanti­ lingurare. pentru desfăşurarea cu suc­ bările legate de dezvoltarea tanţi ai tuturor statelor, care
socialistă a unui număr im­
condiţii calitative corespun­ eficiente. Ca rezultat al aces­ un studiu tehnico-economic oane de cusături şi ţesături, Atît de cunoscuţii meşteri ces a luptei împotriva politi­ portant de ţări din Europa. să asigure dezvoltarea con­
zătoare a activităţii de repa­ tora, a crescut cu 20 la sută privind îmbunătăţirea trans­ costume populare în miniatu­ populari Vălean şi Nicodim cii imperialiste de forţă şi sultărilor şi pregătirea unpr
Desigur că existenţa blocu­
raţii şi întreţinere constituie producţia de piese de schimb portului cărămizilor refrac­ ră. Borza din Obîrşa (Tomeşti) dictat, a politicii colonialiste rilor militare — care au a- noi reuniuni între ţările eu­
un factor important în des­ executate în combinat, s-a tare şi gospodărirea mai efi­ Din bogatul ţinut al pădu­ aduc din nou prin obiectele şi néocolonialiste. Se afirmă părut în împrejurările cu­ ropene ar avea o mare im­
făşurarea procesului de pro­ redus durata reparaţiilor la cientă a acestora. Circa 65 la renilor sînt prezentate costu­ lor din ceramică o notă de cu putere în viaţa internaţio­ noscute — a accentuat aceas­ portanţă. După părerea Româ­
ducţie. La agregatele şi in­ unele agregate. sută din transportul materia­ me populare femeieşti, băr­ prospeţime prin coloristiea nală principiile egalităţii în tă încordare. Trebuie însă niei, o asemenea conferin-
stalaţiile siderurgice, unde Pentru îmbunătăţirea acti­ lelor refractare de la princi­ băteşti şi de copii, traiste ulcioarelor, farfuriilor care drepturi, respectului inde­
opera de topire, elaborare şi vităţii de întreţinere şi repa­ palii furnizori din ţară se fa­ confecţionate în majoritate păstrează elementul ornamen­ pendenţei şi suveranităţii na­ menţionat, spre a se înţele­ (Continuare In pag. a 4-a)
modelare a metalului se în­ raţii mecanice şi electrice în ce paletizat, formatele de că­ de Eva Rădos Gama variată tal al vechii ceramici hune- ţionale. neamestecului în tre­
făptuieşte sub puterea tem­ sectorul oţelării, au fost spe­ rămizi pentru înzidirea an- de motive autentice realiza­ dorene. burile interne şi avantajului
peraturilor înalte, trebuie e- cializate echipe de lucru pe samblelor de turnare şi a oa­ te cu multă măiestrie (în ★ reciproc.
xecutate periodic lucrări de grupe de utilaje şi agregate. lelor fiind dirijate direct special cele 'geometrice ce Azi, în cadru] aceleiaşi ma­ Se' poate spune că schim­ Convorbiri intre preşedintele
înlocuire a pieselor şi utila­ S-a introdus şi generalizat de secţiile consumatoare. împodobesc costumul de fe­ nifestări, mai au loc: la bările care au avut loc şi sînt
jelor uzate, de refacere a zi­ „graficul de lucrări“ care cu­ Se prevede generalizarea meie) este reprezentativă orele 9,00 (sala de şedinţe în curs de accentuare în lu­
dăriei refractare. Acţiunea prinde programarea reparaţii­ transportului paletizat şi pentru arta acestui ţinut, stîr- a U.J.C.M. — simpozion pe me sînt în favoarea forţelor
de „reîntinerire" periodică a lor, urmărirea şi controlul containerizat al cărămizilor nincl şi de această dată o pu­ tema „Valorificarea tradiţi­ progresiste, a celor care se
ilor şi obiceiurilor folclorice în
furnalelor, cuptoarelor Mar­ executării acestora. Au fost ternică admiraţie. Motivele mişcarea culturală de masă"; pronunţă pentru o politică Consiliului de Stat,
tin şi electrice, a agregatelor stabilite normative în privin­ refractare în combinat şi ex­ în roşu, negru ori violet, cu­ orele 11,00 şi respectiv 17,00 nouă, de colaborare şi pace
tinderea mecanizării manipu­ între popoare.
şi instalaţiilor de încălzire şi ţa consumului de piese de sute pe fundalul alb al că­ (sala „Arta") — spectacolele De aici şi concluzia că es­
lării lor, fapt care va condu­ măşii sau poalelor dau o fee­ formaţiilor artistice care s-au
prelucrare a oţelului, din schimb, s-a îmbunătăţit uti­ te necesar să se acţioneze în Nicolae Ceausescu, si
ce în final la obţinerea unei rie de culori rar întîlnită. remarcat în cadrul itinerare­
sectorul laminoare, solicită o lizarea forţei de muncă. E- economii anuale de aproape Din zona Orăştiei sînt expu­ lor străbătute de ştafeta fol­ continuare cu toată energia j
aprovizionare ritmică cu pie­ fectul aplicării acestor mă­ se tindee. foaie de perete, clorică „Căutătorii de co­ şl perseverenţa pentru sta­ » «
5 milioane lei. tornicirea în viaţa interna­
se şi produse refractare. suri s-a materializat, în 1971, costum de femeie cu catrinţoi mori" în tot judeţul. ţională a principiilor egali­
Răspunzînd acestui dezi­ în obţinerea unui spor de A. ZAHARIE tăţii depline între naţiuni, a primul ministru al Israelului,
i 9 i
PROGRAMUL UNIVERSITĂŢII SERALE Golda Meir
Reporteri ai ziarului, prezenţi la minele Uricani, Lupeni DE MARXISM-LENINISM DEVA Sîmbătă, în cursul dimine­ Ceauşescu, şi primul mini
ţii, au continuat convorbirile tru al Israelului, Golda Mei
LUNI, 8 MAI 1972 dintre preşedintele Consiliu­ Au fost discutate problen
şi Vulcan, au investigat mersul activităţii productive Economie, anii II şi III, predare în sala Comitetului mu­ lui de Stat al Republicii So­ bilaterale, precum şi probi
nicipal de partid Deva ;
me de interes comun ale vi'
Construcţie de partid, anul I, predare în sala Cabinetului cialiste România, Nicolae ţii internaţionale.
O judeţean de partid ;
Declaraţiile a zeci de mineri, maiştri, Filozofic, anul III, predare în sălile Şcolii generale Dr. Pe­ Dineu oferit de primui
tru Groza Deva ;
« Istorie, anul I, predare în sala mică a Consiliului popu­
• lar judeţean.
9 ingineri demonstrează că MARŢI 9 MAI 1972 ministru al Israelului
9
9 Economie, anul I, predare în sala Comitetului municipal Primul ministru al Israe­ Gheorghiu, prim-vicepreşedh
9 de partid Deva ; lului, Golda Meir, a oferit te al I.R.R.C.S., Dumitru Jt
9 Construcţie de partid, anul II, predare în sălile Şcolii ge­ sîmbătă un dineu oficial în iţa, prim-vicepreşedinte
9 nerale Dr. Petru Groza ; onoarea preşedintelui Consi­ consiliului popular munic
9 EXISTĂ PUTERNICE FORJE Filozofie, anul I, predare în sala Cabinetului judeţean de liului de Miniştri al Repu­ pal, membri ai conducer
9 partid ; blicii Socialiste România, unor ministere economice
9 Etică, anii I şi II, predare în sala mică a Consiliului popu­ Ion Gheorghc Maurer, şi a instituţii centrale, funcţi
9 lar judeţean. soţiei sale, Elena Maurer. nari superiori din Minister
9 MIJLOACE PENTRU REALIZAREA Programul pentru toate secţiile începe la ora 18,00. Au luat parte Ion Păţan,
9 Şl vicepreşedinte al Consiliului Afacerilor Externe.
Au
© de Miniştri, Corneliu Mănes- Benshalom, participat Rapha'
ambasadorul
I
afacerilor
ex­
© cu, ministrul Ghigiu, Mircea raelului în România, Simch
Matei
terne,
9 RITMICĂ A PLANULUI. minime vor fi cuprinse intre Maliţa, Angelo Miculescu, Dinitz, director general
9 8 şi 11 grade, iar maximele Preşedinţiei Consiliului c
între 16 şi 20 grade.
9 "VREREA Teodor Vasiliu — miniştri, Miniştri şi consilier polit:
9 v; >• ' George Macovescu, prim-ad- al primului ministru al Isr;
© PENTRU URMĂTOARELE junct al ministrului afaceri­ olului, general de brigac
• CUM SÎNT AKGAJATE $1 VALORIFICATE ? PENTRU 24 ORE DOUA ZILE lor externe, Ion Covaci, am­ Lior Israel, secretar milit;
9 Vreme Instabilă, relativ căl­ basadorul României în Isra­ al primului ministru, Cohe
9 Vremea se menţine instabi- duroasă, cu cerul schimbător. el, Ion Drăgan. secretar gp • Yohanan, directorul Depai
® Iă, cu cerul temporar acope- Vor cădea averse de ploaie neral al Consiliului de Mi­ tamentului Europa de Est di
Extei
Ministerul
Afacerilor
RELATĂRI IN PAGINA A ll-A rit, favorabil averselor de însoţite de descărcări electri- niştri. Nicolae Giosan, pre­ ne, Kaddar Lou, secretar
ploaie. Vintul va sufla potri- ce. Vint potrivit din sud-vest. şedintele Academiei de ştiin­
vit din sud-est. Temperaturile Temperatura staţionară. ţe agricole şi silvice, Emili- personală a primului mini:
an Nucescu, preşedintele Tri­ tru al Israelului.
bunalului suprem, Mihnea (Agerpres)