Page 18 - Drumul_socialismului_1972_05

<Umemta¡í ^^f^^y/mmimfmxtiems0m^mrr3aKrT!^Kmm«wsmeximxKmm mnamamzr. •WMÏWfliMTO. ÎSgKttTBBiatWf^SnnBIWBf&KfBSBSSBtfKK^BKBKfKSBS^f^nfWXSBKBSSStKBBIK^tfSBRlf^
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 389 ® DUMINICA 7 MAI 1972

In primele patra luni ale mal — n.n.) în schimbul I
Cînd s-a hotărît trecerea la jută efectiv în muncă. De duri în muncă şi în realiza­ va s-a produs în conştiinţa
programul de lucru de (3 ore cîtva timp, minerii au cerut rea de cîştiguri, antrenîn- oamenilor. Ceva bun, evi­ Fapte remarcabile ! anului, sectorul III al E.M. brigada mea a dat peste 30
în subteran, colectivul de mi­ să se reducă numărul şedin­ du-i ia întrecere şi pe cei­ dent, ceva util. Intre alte Vulcan înregistra o restanţă de „pline“ şi a pregătit te­
neri de la Uricani s-a bucu­ ţelor prea dese de analiză a lalţi. I-aş putea aminti pe forme de mobilizare a brigă­ i la extracţia de cărbune de renul pentru ca schimbul
rat din toată inima, simţind muncii, să facem acest lucru Constantin Grădinara, Jenică zilor la activitate susţinută, peste 1 000 de tone. Cum următor să dea mai mult".
încă‘ : o dată, mai aproape, în subteran. Năstase, Carol Baliş, Traian am confecţionat panouri pe de hărnicie, pricepere, s-a ajuns la o astfel de si­ GHEORGHE VASILA-
grija pe care partidul şi sta­ Munca de partid a dat re­ Pop, pe şeful de sector Cris­ care sînt înscrise numele şe­ tuaţie ? De ce brigăzile nu CIIE, şef de brigadă : „Din
tul nostru o poartă muncii zultate foarte bune atît la tian Dinescu, care, deşi foar­ filor de brigăzi, planul lunar, reuşesc să-şl onoreze ritmic experienţă, consider că tre­
şi vieţii lor. Ne-am străduit sectorul II, unde eu lucrez te tînăr, este deosebit de ac­ planul zilnic, cît s-a realizat prevederile, în timp ce alte buie revăzut modul de pla­
cu toţii să pregătim condiţii ca maistru principal, dar şi tiv, energic şi plin de iniţia­ la zi pe fiecare schimb, me­ conştiinciozitate brigăzi, cele din sectoarele sare a oamenilor, astfel în-
optime desfăşurării activită­ la celelalte sectoare. Forme­ tivă, preocupat în permanen­ dia salariului individual rea­ ¡> I, II şi VI consemnează a- cît să existe un raport op­
ţii în condiţiile programului le agitaţiei vizuale, gazetele ţă de problemele sectorului, lizat. De asemenea, avem Dintre zecile de brlgâzi ale minelor Uricani, Lupeni şl vansuri apreciabile faţă de tim între cei care lucrează
redus. de perete, discuţiile din adu­ ale minei. forme vizuale de evidenţiere Vulcan, reporterii au cules remarcabile fapte de muncă. Ele prevederi ? direct productiv şi cei de
S-a acţionat energic pe toa­ nările generale — toate ne Sectorul II este cotat prin­ a fruntaşilor şi a metodelor vin să demonstreze că In condiţiile lucrului In regim de 6 Inginer DUMITRU NICO- la deschideri şi pregătiri.
tă filiera procesului de ex­ ajută în muncă, toate spri­ tre cele mai bune ale E.M. de muncă folosite, dar nu-i ore pe schimb In subteran, sporirea producţiei de cărbune LESCU, şeful sectorului : De asemenea, trebuie găsite
tracţie, la fiecare loc de jină efectiv procesul de ex­ Uricani. In luna trecută aici trecem cu vederea nici pe şl a productivităţii muncii este un deziderat pe deplin reali­ „Pînă în 11 aprilie sectorul soluţii pentru a mări nu­
muncă, de către fiecare mun­ tracţie. Dar forma cea mai au fost date peste sarcinile cei care nu-şi realizează sar­ zabil prin organizare superioară, hărnicie şi pricepere, prin nostru înregistra un plus de mărul artificierilor. Din cau­
citor. Azi ne mîndrim că Ex­ eficientă a muncii noastre de plan mai mult de 300 tone cinile, care nu se încadrează dăruire şi conştiinciozitate muncitorească. 1 590 tone cărbune faţă de za numărului lor redus,
ploatarea minieră Uricani se în disciplina muncii, pe le­ plan. De la acea dată am puşcările se fac cu întîrzie-
află pe un drum bun, reali- neşi şi chiulangii. Pentru că, s Una dintre cele mal bune brigăzi de la mina Uricani intrat cu abatajul nr. 5 în re, se pierde timp produc­
zîndu-şi lună de lună sarci­ MMM—8WWMHPHMB—BBHBaBPMMraMMM—BMflWMB—M trebuie să recunoaştem, cu este cea condusă de Constantin Triian, un tdnăr harnic şl rambleu şi cu abatajul nr. 6 tiv, iar noi nu putem aco­
al
priceput,
modest
organizator
şi
nile de plan, obţinînd chiar toate rezultatele noastre bu­ ţiei. In luna aprilie conştiincios, bun comunistului Constantin produc­ în pregătire. Cum la ram- peri normele". CHETROIU, se­
bleiere se pierd circa 10 zi­
AUREL
Trl-
a.o.,
brigada
de
pro­
te, cum reuşesc minerii Uri- MIMA URCĂ SIUR SPRE ne, treburile nu merg peste fan a realizat un reoord pe mină la lucrările de pregătiri: o le, iar lucrările de pregăti- cretarul comitetului de par-
sporuri
substanţiale
ducţie. Mulţi se întreabă, poa­
tot foarte bine. Mai sînt şl
avansare de ISO ml şi un oîştig Individual mediu de 207 lei
caniului asemenea rezultate unele lipsuri, şi unele cazuri pe post.
de indisciplină, însă nu le to­
bune, în condiţiile programu­ lerăm, luăm măsuri concrete, Succesul este cu atît mai valoros, ţlnlnd cont că el a
lui de lucru de 6 ore în sub­ LOCUL DE FRUITE Hi operative. Sigur că nu ne ha­ fost obţinut In condiţiile programului de 6 ore In subteran.
teran, cînd în urmă cu un an- zardăm în măsuri adminis­ Cei 16 oameni din brigadă Îşi fac reciproc datoria, se Înţeleg Un sector rămas în
doi treburile nu mergeau de­ trative, ci căutăm să-i ajutăm şi se ajută, fiecare schimb pregăteşte cu grijă locul de mun­
schimbul
de
Planul
loc „roz". pe oameni prin discuţii prin­ că pentru mobilizator, următor. membrii brigăzii Înaintări pe de această
că FORJA DE MOBILIZARE
este
Con­
dar
conduse
lună
Aş vrea să spun că nu s-a cipiale, prin forme ale mun­ stantin Trifan stnt convinşi că-I vor realiza şi depăşi. urmă îşi dezvăluie posi­
produs nici un miracol, cii politice. îmbucurător es­
nu avem secrete. Totul este te că ei înţeleg ajutorul, îşi ® La Lupeni, brigada minerului Petre Constantin, Erou
că oamenii muncesc, că sînt corectează comportamentul, al Muncii Socialiste, a obţinut numai În luna trecută un ran­
îndrumaţi, conduşi şi ajutaţi k COLECTIVULUI atitudinile. dament de 8,2 tone de cărbune pe post şi o depăşire de nor­ bilităţile de redresare
în permanenţă, cu hotărîre şi Pentru ca activitatea pro­ mă de 9 la sută.
competenţă, de organizaţiile ductivă la mina Uricani să
•
al
de partid şi de comitetul oa­ continue pe acest drum bun pianului Sectorul VII patru minei In Lupeni a îndeplinit prevederile
pe
la
sută.
de
proporţie
luni
106,5
primele
menilor muncii. pe care se află, ne vom stră­ Realizarea se datorează in principal brigăzilor conduse de re merg încet din cauza tid al sectorului: „Unele
In organizaţiile de partid dui în continuare. Ne vom lucrărilor vechi pe care le perioade critice, mă refer
discutăm mai frecvent şi cu politice de masă este mun­ de cărbune, iar planul la zi mobiliza mai mult, cu toţii, minerii Nicolae Tănăsache şi Victor Sbirnă, care au dat pe­ străpungem, neînscrierea rit­ la cele create de specificul
mai mult spirit de răspunde­ ca de la om la om, cu calm, este, de asemenea, depăşit. la realizarea sarcinilor de ste plan 1 000 tone de cărbune şl brigăzii conduse de Emil mică în graficul de extrac­ zăcămîntului din sector, au
re problemele producţiei, cum cu tact şi răbdare, principi­ Succesele reflectă, după cum producţie, vom desfăşura o Kopandi, care a depăşit planul de pregătiri. ţie ar apare ca un fenomen trecut. Am stabilizat brigă­
trebuie acţionat pentru a da al, prieteneşte aş zice. La mai spuneam, forţa de acţi­ muncă politică mai susţinu­ « Şeful de schimb Ion MatgT.it, din brigada Iui Romulus firesc. A justifica însă ră- zile, avem creat bloc de si­
calitate şi eficienţă muncii noi agitatori sînt toţi comu­ une, de mobilizare şi angaja­ tă la fiecare sector, la fie­ Boia, sectorul I al E. M. Uricani, a făcut parte ani la rlnd mînerea în urmă doar prin guranţă, ne pregătim ca de
noastre. Membrii birourilor niştii, de la director — nu re a celor peste 100 de co­ care loc de muncă, vom mi­ din brigada cunoscutului miner Ghcorghe Scorpie. Dar şi In acest aspect înseamnă a nu sîmbătă (ieri — n.n.) să in­
organizaţiilor de bază, mem­ exagerez dacă spun că este munişti care alcătuiesc orga­ lita neabătut pentru trans­ noua brigadă arc oameni harnici, obţine rezultate notabile. recunoaşte, de fapt, că sîn- trăm în plin. De pildă, aba­
brii comitetului oamenilor agitatorul cel mai energic — nizaţia de bază a sectorului punerea în viaţă a politicii In aprilie, brigada iul Romulus Boia a avut un plan de Îna­ tem încă descoperiţi la un tajul 5 va produce zilnic
muncii discută mai des, mai şi pînă la şefii de brigadă şi nostru, conştiinciozitatea în partidului nostru. Avem sar­ intări de 65 ml şl a realizat 85 ml, un aport substanţial a- capitol esenţial al activită­ peste 120 tone. Vom rezol­
apropiat, cu comuniştii, cu de schimb, pînă la mineri şl muncă a tuturor minerilor, cini mereu mai mari, dar mo­ vlndu-1 schimbul condus de tinărul Ion Maigut. Toţi ortacii ţii noastre şi anume buna va şi problema artificierilor.
toţi minerii asupra realiză­ vagonetari. maiştrilor, a corpului tehni- biliza toare. Forţa colectivu­ din schimb Îşi cunosc bine sarcinile şi muncesc cu tragere organizare a procesului de Ne-am orientat ca şefii de
rilor dar mai ales asupra Fiecare ştie ce are de făcut, co-ingineresc, a conducerii lui nostru este în măsură să de inimă. E drept că slnt şi ajutaţi ritmic cu materiale şi extracţie. Mă refer la fap­ brigadă să susţină exame
aspectelor negative. Ne con­ fiecare se străduieşte să mun­ exploatării. le onoreze exemplar. Vom piese de schimb, cu asistenţă tehnică, cu tot ce le trebuie. tul că puteam prevedea din ne peste 2-3 zile şi să ob­
sultăm, luăm împreună mă­ cească, să-şi facă sarcinile de Noi am luat iniţiativa ca cinsti apropiata Conferinţă vreme situaţia creată şi pu­ ţină autorizaţii pentru drep­
suri de înlăturare a neajun­ plan, să ridice prestigiul mi­ în cadrul adunărilor genera­ Naţională a partidului cu o Sectoarele I şi II ale E. M. Vulcan au extras peste team găsi soluţii corespun­ tul de puşcare în abataje".
nei în care lucrează. Şi re­ le să prezentăm pasaje din prevederi plnă la data de 4 mal a.c., 5 559, respectiv 4 861 zătoare pentru ca extracţia
surilor. Directorul exploată­ zultatele sînt dintre cele mai un frumos buchet de suc­ propriu-zisă să nu sufere". ALEXANDRU NICOARA,
dată
aceeaşi
La
un
VI
Înregistra
rii, ing. Nicolae Nicorici, in­ bune. Avem şefi de brigadă documentele de partid şi de cese, la realizarea căruia co­ tone de de cărbune. tone. Aport substanţial sectorul l-au adus brigăzile — In cursul lunii trecu­ şef de brigadă : „In 3 mai
stat care vizează latura po­
şi
avans
962
ginerul şef, şefii de sec­ şl de schimb foarte pregă­ litică şi economico-socială, muniştii de la Uricani, toţi conduse de Vaslle Maitei, Gheorghe Ciobanu, Florian Petri- te, mai precis în 17 aprilie, înregistrăm 53 tone minus. In
toare, 'secretarii de partid nu tiţi, cu experienţă în mine­ minerii de aici sînt angajaţi şor, Constantin Nicolaescu şi alţii. aţi pus în funcţiune o com­ 4 mai, 46 tone. Cauzele pro­
conduc din birouri. Ei sînt rit, buni organizatori ai pro­ îmbunătăţirea muncii sub plenar. bină pentru straturi subţiri vin în principal din lipsu­
contribuind
aspectele,
toate
zilnic în abataje, umăr la ducţiei, comunişti de nădej­ o Recordul zilei de 3 mai la E. M. Vulcan 11 deţine bri­ cu înclinare mare. Unică în rile semnalate de Gheorghe
umăr cu minerii, stau de vor­ astfel la educarea politică a EFTIMIE MARDARE gada condusă de Nicolae Boghianu care a extras peste pian
de, cu care mina Uricani se membrilor de partid, la dez­ secretarul organizaţiei de felul ei in Valea Jiului, Vasilache. Cred, totuşi, că
bă nu ca de la şef la subal­ mîndreşte Unii au obţinut în voltarea conştiinţei lor. Şi pot parlid a sectorului II al 65 tone de cărbune. In 4 mai, locul I l-a ocupat brigada lui combina trebuia să „acope­ lipsurile brigăzii mele şi ale
tern, ci ca între ortaci, îi a- ultimul timp adevărate recor­ să afirm că, într-adevăr, ce­ E. M. Uricani Nicolae Stoian cu o depăşire de 32 tone,* iar locul II brigada re" într-un fel planul de altora provin din faptul că
lui Boghianu cu 27 tone.
extracţie. nu reuşim să producem de-
— Intr-adevăr. Combina cît după 10-15 minute, după
însă a fost plasată greşit. ora de începere a şutului".
După ce a funcţionat 5 zile, Acestea sînt doar câteva
nu am mai putut-o folosi aspecte care au făcut ca pî­
pe o porţiune de 4 metri, nă în data de 4 mai sec­
din cauza unor condiţii tec­ torul să fie dator faţă de
tonice. Acum sin tem preo­ sarcinile de plan cu 1 364
cupaţi de plasarea ei în tone cărbune. Dar faptul că
stratul 9, unde sperăm să aici s-au creat unele con­
funcţioneze din plin. diţii în măsură să ducă la
IOAN IORDACHE, şef de recuperarea minusului, fap­
brigadă: „Consider că res­ tul că aite sectoare : I, II,
tanţa actuală provine din VI, înregistrează depăşiri
unele neajunsuri ce s-au substanţiale — fapt care a
înregistrat anterior. Şi în determinat, dealtfel, ca
minerit unele aspecte de în aprilie E.M. Vulcan să-şi
azi au influenţă asupra pro­ îndeplinească şi depăşească
ducţiei de mîine. Cert este planul de extracţie — con­
că minusul înregistrat nu stituie garanţia redresării
constituie o imposibilitate de activităţii la această exploa­
recuperat. Numai astăzi (5 tare.
Procesul Intens de moder­ zăcămîntul nu ne-a ajutat — tru a realizat pe 4 luni nu- 3 Nu de puţine ori defecţiu­ aşteptăm după ele ceasuri în­
nizare a minei Lupeni se ca­ am avut multe intercalaţii de mai 84,3 la sută din plan. Cu ' I nile în aprovizionarea mine­ tregi,
racterizează îndeosebi prin- piatră — dar nu ne-a ajutat toate acestea, in aprilie am | lor, dar mai cu seamă a locu­ Metehnele ap — Transportoarele ne fac
tr-o infuzie masivă de meca­ nici sectorul electromecanic. mers bine. Pentru mai şi lu­ rilor de muncă, au revenit multe necazuri, este de păre­
nizare în subteran, a cărei Zilnic se defecta ba o piesă, nile viitoare vom merge şi | ca un laitmotiv în dialogul re inginerul FRANCISC
menire este să asigure o di­ ba alta. lai' cînd toate pă­ mai bine. Finalizăm pregăti- | purtat cu minerii. Reacţia oa­ COVACI. Gradul de uzură
namică accentuată a produc­ reau în regulă, lipsea curen­ rea a două frontale pe care menilor este firească. In mod este mare iar piesele de
ţiei de cărbune. La ora ac­ tul electric, ori apa. Cine le dotăm cu combine repara­ absolut justificat, minerii aş­ se răzbună pe producţie schimb puţine şi de calitate
tuală, mina dispune de 2 poate să-şi facă planul în a- te şi revizuite. teaptă din partea conduceri­ slabă. De multe ori stagnea­
complexe mecanizate pentru semenea condiţii ? Deficienţele mari în utiliza­ lor sectoarelor de deservire,
tăiere, încărcare şi susţinere, — Intr-adevăr, aşa stau_ lu­ rea complexelor şl combine­ a conducerilor exploatărilor şi găsi soluţii de organizare a tierului T.C.M.M. Petroşani ză producţia tocmai din cau­
9 combine, circa 9 000 stîlpi crurile — recunoaşte ingine­ lor se completează cu alte centralei cărbunelui ca pro­ pentru că nu există. Secto­ întregii activităţi de aprovi­ să urgenteze terminarea lu­ za aceasta. Alteori nici ali­
hidraulici şi alte utilaje ca­ rul COVACI FRANCISC, ad­ neajunsuri care, la rîndul lor, cesul de aprovizionare — con­ rul de deservire insă nu aco­ zionare. In prezent sectorul crărilor la puţul cu schip, mentarea cu energie electrica
re, în condiţiile lucrului în junctul şefului de sector. Am au grevat serios bunul mers diţie de căpătîi a bunului peră nevoile deşi comenzile transporturi este raionat pe nu ne satisface, fiind dese
schimburi de cîte 6 ore, pot făcut în 4 luni numai 74 ia al producţiei. mers al producţiei — să se se fac din timp. Cauzele, de­ puncte cu sarcini concrete. prin care vom degreva pro­ întreruperile care blochează
şi trebuie să determine rea­ sută din plan. O cauză este — Nici noi nu ne soco­ desfăşoare în ritmul preve­ sigur, sînt de tot felul. După S-au luat măsuri pentru mă­ ducţia de necazurile aprovi­ activitatea în întregul sector.
părerea mea ar trebui ca o
lizarea exemplară a produc­ funcţionarea foarte slabă a tim mulţumiţi — arată mi­ derilor pianului, al exigenţe­ locomotivă să deservească nu­ rirea posturilor de deservire zionării. De asemenea, avem, Am redat doar două aspec­
ţiei şi productivităţii planifi­ complexului şi a combinei. nerul MARIN CIOCHIA, şef atît la suprafaţă cît şi în sub­ două trasee necorespunzătoa­ te. Dar tovarăşul NICOLAE
cate. Ne-au frînat mult condiţiile de schimb într-un abataj fron­ lor impuse de lucrul pe mai două brigăzi şi nu pa­ re în subteran care Incomo­ NASTASE, preşedintele sindi­
Realitatea însă nu concor­ geologice dar şi partea elec­ tal din sectorul II. Dintr-un schimburi de 6 ore în subte­ tra cum sînt deservite în sec­ teran, fapt care, aşa după dează aprovizionarea. Aceas­ catului de la E. M. Lupeni,
dă cu această cerinţă logică. tromecanică. Ne-au lipsit pis­ plan de 240 tone pe zi dăm ran. torul III unde lucrez. Aşa cum arătam, se resimte. In­ tă stare de lucruri cred că o ca ecou la criticile minerilor,
Rămînerea sub plan a ex­ toale de presiune, a întîrziat abia vreo 170. Sînt şi condi­ Am reţinut pentru factorii de cred eu că aprovizionarea ar troducerea unor trolii pen­ vom reglementa în curînd a declarat hotărît : „De ne­
ploatării — în primele 4 luni aducerea echipamentului me­ ţii mai grele, dar nici susţi­ răspundere cîteva observaţii fi mai operativă. tru apropierea materialului la prin darea în funcţiune, cu numărate ori conducerea mi­
E. M. Lupeni a îndeplinit talic de susţinere, nu se dau nerea nu este bună. De vreo ce trebuie avute în vedere. Tot despre metehnele a- locurile de muncă ar fi deo­ nei s-a angajat să creeze
planul numai în proporţie de piese pentru transportoare. 3 săptămîni stâlpii hidraulici — Lucrez la redeschiderea provizionăril ne-a vorbit şi sebit de necesare. două săptămîmi mai devre­ toate condiţiile — în primul
91,4 la sută — arată că pu­ Vreau să spun că oamenii nu mai ţin presiunea şi, din galeriei direcţionale în stra­ inginerul DUMITRU NICO- — Deşi la noi aproviziona­ me, a unei noi galerii. rînd de aprovizionare — ca
ternicul arsenal tehnic din a- noştri sînt hotărîţi să realize­ această pricină, cîţiva oa­ tul 8, spune minerul NICO­ LESCU, şeful sectorului III rea cu materii, materiale şi Dacă la Uricani se pare că
bataje este departe de a-şi ze planul şi să recupereze ră- meni în loc să lucreze ia LAE PKISECARU, şef de piese de schimb este mai co­ golurile in aprovizionare sînt toate brigăzile să lucreze din
oglindi existenta Intr-o pro­ mînerile în urmă. Dar să ii front trebuie să se ocupe de schimb la Vulcan. La astfel de la Vulcan. pe cale de lichidare, la Lu­ plin. Această condiţie nu este
ducţie sporită de cărbune. se creeze condiţii normale de stîlpi. de lucrări nu este nevoie de — Oamenii noştri sînt dis­ respunzătoare — declară IO­ peni se menţin încă în nu­ nici_ acum îndeplinită, deşi
Unde este paradoxul aces- •lucru. In aceste prime zile un număr exagerat de va- persaţi în trei blocuri la mari NICA DARIE, inginer şef Ia măr mare. Minerul şef de fără ea mina nu poale ieşi
— Faptul că multe combi­ distanţe unul de altul. Deşi E. M. Uricani —, reuşind să schimb IOSIF POP şi vago­ din impas. Ştim că sînt di­
ne au staţionări îndelungate, goneţi. Dar necesarul ar tre­ netarul ION VULPESCU din ficultăţi, mai ales în procu­
deci şi producţii şi randa­ bui să ni se asigure în tota­ în ultima perioadă activita­ creăm chiar unele stocuri la rarea pieselor de schimb şi
Un paradox datorat slabe! folosiri a utilajelor mente scăzute, se datorează litate. Zic aşa, fiindcă au tea sectorului de deservire sectoare şi ia o mare parte sectorul I au declarat : a unor materiale deficitare.]
şi întîrzierilor în pregătirea fost cazuri cînd am stagnat s-a îmbunătăţit oarecum, a- dintre brigăzi, avem totuşi u- — Lucrăm în abataj-came- Dar considerăm că factorii de
abatajelor — este de părere cîte o jumătate de oră sau cesta nu este suficient de re­ neori dificultăţi. Aceasta da­ ră cu presiune mare şi avem răspundere de la mină şi cen­
economistul ALEXANDRU chiar cîte o oră întreagă. Sc ceptiv în ce priveşte alimen­ torită faptului că dispunem nevoie de lemn bun. Tot ce­ trală trebuie să se zbată, să
Infuzie masive ile mecanizare al şeful serviciului acoperire a brigăzilor cu lemn tarea cu materiale. de un singur puţ care deser­ şi rem dar ni se dă lemn verde intervină energic, să facă to­
încă
o
insuficientă
LASZLO,
constală
veşte
personalul
cît
atît
exploatării.
planificare
La
cu care nu putem arma ca
tul pentru a pune capăt nea­
Nu poate fi vorba de o a-
planul de pregătiri s-a rămas
restanţă în anul trecut cu a- de mină şi cu seîndură pen­ coperire oportună cu cele ne­ producţia. Cerem conducerii lumea. Apoi nu ni se dau va- junsurilor în aprovizionarea
Centralei cărbunelui şi şan­
gonete, uneori trebuind să
cesare alîta timp cît nu se vor
tru podirea abatajelor. Şi nu
tehn ico-materială".
proape 1 000 ml şi nu s-a în­
nu se regăseşte încă intr-o deplinit nici în acest an.
Am adus în fata tovarăşu­
lui TITUS COSTÂCHE, ingi­
nerul şef electromecanic al
minei, observaţiile şi părerile OPINIA COLECTIVA OFERĂ SOLUŢII
prodycîie sporită de cărbune oamenilor. Fără a nega defi­
cienţele existente în activita­
tea de întreţinere şi repara­
ţii, inginerul şef a spus : MARTIN VARGA, şef de brigadă E. M. Lupeni : zăm pianul după programul de 6 ore, întregul efectiv nou, de ce se atacă un front ca apoi să se oprească
— In ultima vreme am ac­ „Cred că randamentul combinelor şi al celorlalte uti­ trebuie să lucreze la producţie. Cerem pentru aceasta producţia aici. O soluţie pentru îndeplinirea sarcini­
tei stări de lucruri critice 7 din mai, cînd au fost aseme­ ţionat foarte serios pentru re­ laje, funcţionarea normală, revizuirea şi întreţinerea conducerii minei să ne asigure lemn hun şi îndestu­ lor şi în acelaşi timp a creşterii cîştigurilor noastre
lător pentru armare, vagonete şi alte materiale tre­
luat
lor depind în mare măsură şi de minerii care le ex­
Am
dresarea
situaţiei.
— Explicaţia o găsim ime­ nea condiţii, planul s-a şi de­ măsuri să se respecte cu buincioase, pentru ca noi să nu mai pierdem vremea consider a fi extinderea muncii în acord global. Cî­
diat în gradul foarte scăzut păşit cu 470 tone. stricteţe regimul de revizii, ploatează. De aceea propun conducerii exploatării să căutîndu-ie". teva brigăzi cuprinse în această formă de muncă şi
se extindă şi să se intens'ifice specializarea muncito­
de utilizare a combinelor şi Minerul MIHAI BLAGA, întreţineri şi reparaţii în ca­ salarizare au dat rezultate din cele mai bune".
complexelor — declară Ingi­ şef de brigadă în sectorul VI, drul schimbului afectat zil­ rilor mineri pentru întreţinerea electromecanică". TITUS COSTÂCHE, inginer şef electromecanic, Ing. NICOLAE NICORICI, directorul E. M, Uri­
nerul BENEDEK LUDOVIC. care lucrează cu al doilea nic acestei activităţi, precum LASZLO ALEXANDRU, economist E. M. Lupeni: E. M. Lupeni : „Conducerea Centralei cărbunelui Pe­ cani : „Succesele nu pot fi obţinute decît prin conju­
Indicele de utilizare a com­ complex spune : „Avem neca­ şi duminicile. Am reorgani­ „Să se acorde prioritate lucrărilor de deschideri şi troşani să intervină Ia centralele şi întreprinderile garea eforturilor colective, prin împletirea muncii de
binelor este în acest an de zuri mari. Nu dăm pe zi nici zat efectivele de electrome­ pregătiri, recuperării rămânerilor în urmă, in vederea furnizoare pentru livrarea la termen a tuturor utila­ organizare cu asistenţa tehnică, cu hotărîrea şi pasiu­
numai 35,8 la sută, iar a 400 de tone dintr-un plan de canici pe sectoarele de pro­ asigurării în cel mai scurt timp a corelaţiei normale jelor şi pieselor dc schimb prevăzute pentru dotarea nea oamenilor pentru meseria aleasă. Şi, fără îndo­
complexelor de 28 la sută. 600. De mai multe ori am ducţie şi le-am întărit prin dintre linia de front activă şi prevederile planului de minei în acest an. De asemenea, este necesar ca Uzi­ ială, printr-o muncă politică susţinută, competentă,
Din această cauză planul de fost nevoiţi să fracţionăm deplasarea de oameni califi­ producţie“. na de utilaj minier Petroşani să accelereze progra­ responsabilă. In acest an, mina Uricani merge bine.
tăiere mecanică în abataje complexul în două din cau­ caţi de la sectoarele auxi­ ION NEGRILA, maistru miner, E. M. Lupeni : „în­ mul de asimilare a pieselor de schimb şi subansam- Rezultatele înregistrate sînt tocmai confirmarea celor
s-a realizat doar in procent za intercalaţiilor de steril. De liare. Verificarea utilajelor de trucât am avut multe dificultăţi de organizare şi con­ blelor pentru utilajele din dotarea minei, să sporeas­ spuse. Sigur că lucrurile pot merge şi mai bine. Pen­
de 61,8 la sută. vreo două zile complexul stă bază se face acum de către ducere, cred că este nevoie ca şeful de sector să nu că producţia şi să îmbunătăţească calitatea acestora". tru aceasta noi ne-am propus o mai bună organizare
Cauzele constau în timpul din nou şi dăm producţie nu­ specialişti din atelier, iar în­ treacă de unul singur la luarea de măsuri tehnice sau IOAN IORDACHE, şef de brigadă, E. M. Vulcan : a producţiei şi a muncii, o temeinică şi ritmică apro­
foarte lung de staţionare a mai din ciocanul de abataj. treaga activitate de revizii se organizatorice fără consultarea maiştrilor şi şefilor de „Nu Intimplător în luna aprilie exploatarea noastră vizionare cu materii, materiale şi piese de schimb,
combinelor. In această peri­ Cu toate acestea, n-am avea face sub asistenţa maiştrilor brigăzi". întărirea continuă, mai accentuată, a disciplinei, in­
oadă combinele au stat inac­ rezultate aşa slabe dacă com­ şi inginerilor electromecanici. PETRU FURDUI, secretarul organizaţiei de partid şi-a îndeplinit şi depăşit planul. Este urmarea fireas­ tensificarea şi diversificarea metodelor muncii politi­
tive nu mai puţin de 435 de bina, transportorul şi cadrele din sectorul IV al E. M. Lupeni : „Pentru ca abata­ că a unei mai bune orientări a conducerii în rezol­
zile. Un complex amplasat în prăşitoare ar funcţiona bine. Măsuri am luat şi pentru în­ jele frontale mecanizate, care au ponderea hotărîtoa- varea unor aspecte care apar în subteran, este efectul ce. De cîtva timp aplicăm şi o serie de măsuri teh-
stratul 5, sectorul III, mai Avem însă multe defecţiuni locuirea pieselor la termenele re în realizarea producţiei, să lucreze normal, inten­ măsurilor organizatorice care s-au întreprins la locul nico-economice care dau rezultate bune. De luna tre­
mult a stat decît a lucrat, iar mecanice şi nu sînt piese de prevăzute în normative, pre­ siv, este neapărată nevoie ca în fiecare zi schimbul de muncă. De fapt, acolo unde cele spuse s-au între­ cută, experimentăm la cîteva brigăzi sporirea vite­
cel din stratul 13, sectorul schimb. Oamenii din brigadă, cum şi asigurarea la locul de de revizii şi întreţineri să fie respectat întocmai, să prins mai repede, şi efectul activităţii noastre a fost zelor de avansare. Primele rezultate sînt bune şi, ca
VI, are rezultate foarte sla­ învăţaţi să fie mereu frun­ proejucţie, ca rezervă, a pie­ se urmărească foarte strict executarea tuturor lucră­ mai bun. urmare, am generalizat metoda la 7 brigăzi de pre­
be : 450 tone producţie medie taşi, sînt nemulţumiţi de sec­ selor dc schimb principale rilor. gătiri şi la patru brigăzi de producţie. Fiecare briga­
zilnică, 1,55 ml viteză de a- torul de întreţinere şi repa­ ale utilajelor de bază. Aces­ Pentru folosirea deplină a celor G ore de lucru c- Singura calc de îndeplinire a sarcinilor dc plan dă e coordonată de un membru al comitetului oame­
vansare pe zi şi 9 tone de raţii". te măsuri organizatorice, pre­ fectiv in subteran, consider să se treacă imediat la constă în utilizarea judicioasă a forţei de muncă şi nilor muncii. De asemenea, am introdus lucrul in a-
cărbune pe post. De fapt, aceeaşi nemulţu­ cum şi intrarea curînd în efectuarea dc către maiştri a contrapontajului la lo­ a timpului dc lucru. Măsurile care se întreprind — Ia cord şi la sectorul de transport, cointeresîndu-i ma­
— Vreme de 5 luni — spu­ producţie a unui complex şi nivel de sector şi de exploatare — trebuie să vizeze terial şi pe lucrătorii de aici ca şi pe cei din subte­
ne minerul ŞTEFAN IONES- mire o încearcă şi alte bri­ 2 combine vor conduce, sînt cul de muncă. Nici un schimb să nu părăsească lo­
CU, şef de schimb în briga­ găzi din sector. Cauza o ex­ sigur, la folosirea mai bună cul de muncă pînă nu îl înlocuieşte schimbul urmă­ tocmai aceste elemente, să conveargă către o nomi­ ran. O altă măsură aplicată este introducerea unor
da lui Ion Onuţ, din secto­ plică maistrul CHIRÎAC PUŞ- a utilajelor şi, fireşte, la in­ tor in formaţie completă”. nalizare precisă a îndatoririlor fiecăruia dintre* noi. brigăzi complexe în subteran din transferarea unor
rul III, ne-am chinuit cu CAŞU : trarea întregii exploatări în IDS'F POP, miner şef de schimb E. M. Lupeni : Se întâmplă şi in prezent ca unii mineri să nu ştie lucrători de Ia regie la brigăzi cu norme. Sperăm în
complexul. Ce-1 drept, nici — Pentru că sectorul nos­ ritmul normal de producţie. | „Ca să putem respecta ciclul de producţie şi să reali­ de ce puşcă în jos sau in sus, de ce se annează din rezultate bune".