Page 2 - Drumul_socialismului_1972_05
P. 2

«mnWBWWB Hwmi'lWM WVMWWlWlIffÿfMMHWWBWWMfflBWMWWUSMMi^BraWWWIMMiilWHWJBv 1  ,MMMMPHHWHMKWIWWIJ^iTCySt^33GflJMtr < llSMBflMtetf3 Ba * a * 8gt 4iB8feai&lW!roBf^8SftfetSft&rfi»fi
           2                                                                                                                                                                                  DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 385 ® MIERCURI 3 MAI 1972
           mm                                                                                                                                                              mgussBsw^miăaas£Z <           nKt&misniBBKÊmmAmeBBKsaataBœBGmæmMmmsxEFm^. j>


                       Oamenii muncii hunedoreni au sărbătorit cu entuziasm                                                                                                                    TinerefuS  hunedoreara  p®  şantierele

                                                                                                                                                                                               muncii patriotice
                                         optimism şi încredere în viitor ziua de 1 Hai


                                                                                                                                                                                               Si pi iţi avea mîndria i ie a spune:
                 (Urrţţare din pag. 1)     Seara  tîrziu,  autobuzele  ca­  tidului,  sînt  pătrunşi  mal  de­  toarea   muncii   a   fost   trăită
                                         re   au   circulat   fără   odihnă   plin  de  nobilele  sale  înţele­  din  plin,  s-a  petrecut  frumos
           tru  a  petrece  de  ziua  muncii.   spre  pădure  se  retrăgeau  în­  suri.  De  aceea,  şi  sărbătoarea   —  notăm  afirmaţiile  lui  Ioan                                          e; «
                                                                                                                                                                                                                                                I
                                                                                                                                                                                                                                     d r e f ă
                                                                                                                                                                                                                                           q i p i
           Pentru   reportajul   nostru   am   cărcate.   Se   împărtăşeau   pă­  Intîiului  de  mai  a  fost  mai   Pau,   primarul   comunei   Pui.                                                  luîtCd fflBd B inCUip Uldid dill!
           ales  ziua  care  a  fost  mai  pli­  reri.  „A  fost  frumos",  ,,a  fost   plină,   mesele   mai   încărcate,   Echipele  şcolilor  generale  din                                 „ul îl
           nă.  La  pădurea  Bejan  ziua  a-   plăcut",  ,,a  fost  minunat“.  Au   veselia  mai  mare  şi  mai  cu­  sate   au   susţinut   aplaudate
           ceasta a fost ziua de 1 Mai.  fost toate la un loc.         prinzătoare.                  programe  artistice  pe  scene­
                                                                         —   La  noi,  la  Ilia  —  ne   le căminelor culţurale.                                                                 De  cîte  ori  nu  ne-am  sim­  brazilor,  s-a  amenajat  o  par­
                                                                       spunea  Teodor  Vasiu,  prima­  —  In  cinstea  zilei  de  Intîi                                                        ţit   îndemnaţi,   călătorind   pe   te  din  alei.  Elevii  de  la  li­
                        TRADIŢIE MINEREASCĂ                            rul  comunei  —  şi-au  dat  în-   Mai,  în  piaţa  din  centrul  co­                                                   defileul   Jiului,   să   aducem   ceul   industrial   de   construcţii
                                                                       tîlnire  6—7  mii  de  oameni.   munei  Dobra  a  fost  deschis                                                         laudă   curajului   şi   bărbăţiei   vor  amenaja,  prin  muncă  ca­
            în  Valea  Jiului  o  îndelun­  o  sărbătoare  plină  de  amin­  Au  urmărit  cu  bucurie  şl  en­  un  bufet  nou;  la  terenul  de                                               acelora   care,   în   ritmul   lui   lificată,   cu   borduri,   aceste
           gată  tradiţie  a  statornicit  ca   tiri   pentru   locuitorii   Văii   tuziasm   programele   artistice   fotbal,   comerţul   a   prganizat                                      „Hei  rup",  au  umanizat  pri­  alei.   Elevii   s-au   angajat   să
           ziua  de  1  Mai  să  fie  sărbăto­  Jiului.                susţinute   de   formaţiile   din   puncte   de   desfacere   pentru                                                    veliştea   sălbatică   „bătînd"   încheie  şl  lucrările  de  săpare
           rită  şi  petrecută  în  colective   In  mulţimea  veselă  care  se   satele  şi  comunele  zonei  Mu­  cîrnăciori,   grătare,   bere,   vin;                                       trainic   drum   de   fier   prin   a   unui   şanţ   pentru   canali­
           mari,  prin  cîntece  şi  veselie,   adunase  Ia  locul  de  agrement   reşului,  reunite  sub  genericul   la   căminele   culturale   s-au                                        stîncile   Carpaţilor!   De   cîte   zare.
           în   împrejurimile   pitoreşti   ale   Puţul  V  sud  din  Lupeni.  am   concurs  „Mureş,  pe  marginea   desfăşurat   programe   artistice                                         ori  n-am  întîlnit,  printre  to­  Un  alt  şantier  al  tineretu­
           localităţilor minereşti.      întîlnit   familiile   multor   ta",  au  petrecut  de  minune.   închinate  zilei  muncii  —  ne-a                                                   varăşii  de  drum,  oameni  care   lui,   patronat   de   Comitetul
            —  Iată  cum  erau  astfel  de   muncitori  —  pe  cea  a  lui  Şte­  Comerţul  a  fost  prezent  peste   declarat   Aurel   Zaharie,   se­                                        au   simţit  nevoia   să  mărtu­  judeţean  al  U.T.C.,  este  baza
           zile  sărbătorite  prin  1927,  îşi   fan  Izel,  miner  la  sectorul  I,   tot,  numai  şi  numai  cu  mese   cretarul   Comitetului   comunal                                     risească :   „Ştiţi,  şi eu am  de   agrement   de   la   Şoimuş.
           aminteşte   minerul   pensionar   pe  a  lui  Viorel  Nicoară,  arti­  încărcate   :   bere,   cîrnăciori,   de  partid  Dobra.  Cooperatorii                                       muncit  aici  ILŞicît  de  firească   Aici,   tinerii   pregătesc   un
           Tudose   Stoica,   din   Lupeni.   ficier,  cea  a  lui  Traian  Kiti   grătare,   mititei,   vin,   ţuică,   din  Dobra  —  recent  distinşi                                       era  mîndria  cu  care  mărtu­  plăcut   loc   pentru   petrecerea
           Dis-de-dimineaţă   se   forma   o   şi  ale  multor  altora  binecu­  prăjituri, legume, fructe...  pentru   minunatele   realizări                                                 riseau l                       orelor  libere,  de  unde  nu  vor
                                                                                                     dobîndite  în  muncă  —,  toţi
           coloană  mare  în  fruntea  că­  noscuţi   la   locurile   lor   de   —  Locul  de  petrecere  al  să­  oamenii   satelor   au   petrecut                                             Intîlnim   şi   azi   tineri   —   lipsi  nici  plimbările  pe  Mu­
           reia  se  găsea  fanfara  şi  un   muncă.                   tenilor  noştri  la  sărbători  este   şi ş-au bucurat din plin...                                                      de  la  muncitori  pînă  la  ingi­  reş  cu  vaporaşul  şi  cu  băr­
           grup  de  stegari.  Aşa  mergeam   Spre   seară,   locuitorii   Lu-   pe  Haldă  —  arăta  Ioan  La-                                                                                neri  sau  elevi  —  lucrînd  pe   cile.
           pînă  la  Surduc  unde  ne  în-   peniului   coborau   mulţumiţi   zăr,   primarul   comunei   Băiţa.   ...Din   Baia   de   Criş,   din                                            şantierele   muncii   voluntar-pa-   —   Şi  aici  —  precizează
           tîlneam  cu  ceilalţi  ortaci  din   în  oraş.  Privind  acea  mulţi­  Aici  se  încing  minunate  ser­  Geoagiu,  din  Baru,  din  Tur-                                            triotice.  Şi  sîntem  mîndri  de   tovarăşul   Tomuţa   —   perioa­
           Vale.                         me  de  oameni  vedeai  în  ac­  bări  cîmpeneşti  la  iarbă  ver­  daş,  din  sate  de  munte  ori                                                                                  da  vacanţei  de  primăvară  a
            A  fost  un  obicei,  o  tradi­  ţiune  însăşi  tradiţia,  la  a  că­  de.  Anul  acesta,  petrecerea  a   de  la  cîmpie,  am  primit  veşti                                      ei.   Dorim   să-i   ştim   urmaşi   cunoscut   animaţia   muncii   e-
           ţie.  Cine  nu  le  cunoştea  a   rei   formare   şi   consolidare   fost  mai  frumoasă  ca  orieînd.   asemănătoare.  Peste  tot,  săr­                                           demni  ai  acelora  care  au  pus   levilor.   S-a   lucrat   continuu,
                                                                                                                                                                                               temelii  solide  Hunedoarei  so­
           fost  surprins  luni  cînd  fan­  minerii  din  Lupeni  au  par­  S-a  pornit  pe  la  primele  ore   bătoarea  muncii  a  fost  cin­                                               cialiste   de   la   un   capăt  la   o  clasă  dimineaţa,  alta  după-
                                                                       ale  dimineţii  şi  a  ţinut  pînă
                                                                                                     stită  cum  se  •  cuvine.  Senti­
           fara  Clubului  sindicatelor  din   ticipat în alte vremuri.  aproape   de   miezul   nopţii.   mentul  dominant  a  fost  bucu­                                                    altul   al   judeţului.   Am   vrea   amiaza.   Elevi   de   la   liceele
           Lupeni  străbătea  încă  de  pe   Sub  acelaşi  semn,  al  tra­  Mese...  stropite  din  abunden­  ria   deplină,   veselia   generală,                                             ca  fiecare  dintre  el  să  poa­  „Decebal“  şi  nr.  2  au  săpat
           la   ora   6   oraşul   intonînd   diţiei   minereşti,   au   petrecut   ţă  cu  bere  şi  vin,  orchestre   sentiment   generat   de   con­                                                                       gropi   pentru   plantarea   stîlpi-
           marşuri  familiare  pe  aici.  In   minerii  din  întreaga  Vale  a   care   au   stîrnit   şi   întreţinut,   ştiinţa   datoriei   împlinite,   de                                 tă  spune  peste  ani  :  „Şi  mun­  lor   ce   vor   susţine   gardul,
           acest mod festiv se anunţa    Jiului.                       voia  bună  —  iată,  în  mare,   o  fermă  şi  neţărmurită  încre­                                                     ca  mea  e  încorporată  în  a-   pentru   fundaţiile   viitoarelor
                                                                                                                                                                                               cest obiectiv I"
                                                                       tabloul petrecerii de la noi.  dere  în_  cuvîntul  înţelept  al                                                          Sute  şi  sute  de  tineri  am   chioşcuri   alimentare   ce   vor
                                                                        —
                                                                             Oamenii  satelor  noastre
                          ESTRADELE VESELIEI                           şi-au  dat  întîlnire  in  frumo­  Partidului   Comunist   Român,                                                       întîlnit   în   primăvara   acestui   fi   construite   de   către  elevii
                                                                                                     de  o  robustă  şi  unanimă  an­
                                                                                                                                                                                                                                    profesionale
                                                                                                                                                                                                                              şcolii
                                                                                                                                                                                                                                                de
                                                                                                                                                                                                                                                    con­
                                                                       sul  parc  din  centrul  comunei   gajare  a  sătenilor  la  muncă,                                                     an   pe   şantierele   muncii   de   strucţii.  Fetele  au  chituit  şi
            Prezenţi   la   pădurile   Be­  amplificare   programul.   Apre­  Pul,  mulţi  au  urcat  la  caba­  pentru   prosperitatea   satului                                              primenire   şi   înfrumuseţare   a   vopsit   vaporaşul   şi   bărcile,
                                                                                                                                                                                               aşezărilor.  In  municipiul  De­
           jan,   Chizid   ori   Slivuţ,   la   cierile  de  spectator  ale  dîn-   na Baleia. Peste tot, sărbă­  românesc contemporan !                                                       va  s-au  deschis  două  aseme­  în   general   s-au   realizat  lu­
           Tulipşn,  Puţul  V  sud  de  ia   sului  :  „Program  plăcut,  a-                                                                                                                   nea  şantiere.  Au  fost  prelua­  cruri frumoase.
           Lupeni,   Valea   Morii   de   ia   greabll“.                            APROAPE DE OAMENI                                                                                          te   exclusiv   de   tineri.   Unul   —   Participarea   tinerilor   a
           Vulcan.  Sterminos  la  Uricani,   Pe  scenele  teatrului  în  aer                                                                                                                  dintre  ele  a  şi  primit  denu­  fost  meritorie  ?  Au  răspuns
           Strei,   Bălăcuta,   Poieniţa   ori   liber  de  la  Chizid  au  urcat   Pe   meleagurile   hunedorene,   ca   care  600  in  tranzit,  au  fost  „stră­                            mirea   de   „Parcul   tineretu­  cu  interes  la  chemarea  orga­
           parcurile   oraşelor,   oamenii   formaţiile  de  fanfară,  dansa­  şi   pe   Întinsul   întregii   ţări,   culo­  bătute“   cu   operativitate   de   oa­                          lui*.  E  locul  de  agrement  ce   nizaţiei U.T.C. ?.
                                                                                                                             care
                                                                                                                 abnegaţiei
                                                                                                          datorită
           muncii  au  petrecut  clipe  de   tori,  tarafuri  şi  solişti  vocali   rile  vii  ale  IntUului  Mai  1972  şi-au   meni   muncţt   telefonistele   cu  Mariana                   se   construieşte   şl   amenajea­  —  Da.  Şi  pe  acesţ  şantier
                                                                       despletit
                                                                                              toată
                                                                               policromiile
                                                                                          in
                                                                                                     au
           plăcută   şi   meritată   destinde­  şi   instrumentişti,   aparţinind   splendoarea   lor.   Faptele   de   mun­  Căliman,   Ana   Neamţu,   INIaria                               ză,  numai  prin  muncă  patrio­  peste  500  de  elevi  şi-au  do­
                                                                                                                             Ian-
           re.  Ca  de  fiecare  dată  le-au  ’   cluburilor   „Siderurgistul“   şi   că  şi  viaţă,  de  eroism  cotidian  —   Angliei,   Ana   Pişta,   şi  Maria  sprijinite                tică,   în   apropierea   ştrandu­  vedit  dragostea  faţă  de  mun­
                                                                       materializate
                                                                                 in
                                                                                             bilan­
                                                                                                     kovschi,
                                                                                     fructuoase
                                                                                                             indrumate
           ţinut   companie   artiştii   ama­  „Constructorul",  casei  de  cul­  ţuri   ale   întrecerii   socialiste   —   de   către   operatoarele   de   la   masa                        lui din cartierul Gojdu.       că,  faţă  de  interesul  obştesc.
           tori,  înveselindu-i  cu  cîntecul   tură  şi  şcolilor  din  munici­  s-au   aşezat   tulburător   de   grăi­  de   observaţii   —   Angela   Ioan   şi                                                           Dar   au   fost   şi   clase   care
                                                                               tabloul
                                                                            în
                                                                                         seamăn
                                                                                     fără
          şi  dansul  lor.  Unii,  aureolaţi   piu,  care  s-au  pregătit-.minu­  toare   oamenii   muncii   l-au   alcă­ pe   Maria Măleanu.                                                    —  Acest  şantier  a  cunoscut   n-au   răspuns.   De   exemplu,
                                                                       care
                                                                                                             fiecare
                                                                                                      Ca
           de   preţioase   trofee   obţinute   ţios   pentru   acest   eveniment.   tuit   în   ciiip   de   omagiu   zilei   lor   torii   la  comerţului   sărbătoare,   lucră­             din   plin   munca   tineretului   în  ziua  cînd  era  programată
                                                                                                                    hunedorean
                                                                                                                              au
           în   marile   întreceri   cultural-   Drept   răsplată   pentru   plăcu­  internaţionale,   Partidului   Comu­  fost   solicitaţi   la   maximum.   Im­                             nostru   —   ne   mărturiseşte   clasa  a  X-a  sport  de  la  li­
                                                                                 —
           artistice,  au  adus  pe  estrade­  tele  lor  evoluţii  —  aplauzele   nist   Român  acestor   părinte   şi   călăuză   portante   cantităţi   de   mărfuri   ali­                 profesorul  Leon  Tomuţa,  se­  ceul  nr.  2,  a  venit...  un  sin­
                                                                       statornică
                                                                                      bogate
                                                                                             înfăţi­
           le   sărbătorii   un   repertoriu   călduroase  ale  publicului.  A-   şări.   Un   loc   aparte   in   acest   ta­  mentare,   au   industriale   şi  la   de   alte               cretar  al  Comitetului  munici­  gur  tînăr.  E  o  notă  proastă,
                                                                                                     genuri
                                                                                                              fost
                                                                                                                  puse
                                                                                                                         dispoziţia
                                                                                tle
           bogat  şl  variat,  cu  piese  fol­  mintind  de  formaţia  de  dan­  blou   plin   muncă   măreţie   îl   de  ocupă   oamenilor   la   toate   punctele   de                       pal  Deva  al  U.T.C.  De  la  în­  desigur,   pentru   întreaga   cla­
                                                                                               oa­
                                                                            de
                                                                                    înfăptuite
                                                                       actele
           clorice   autentice,   dansuri   suri   a   clubului   „Siderurgis-   meni in ziua sărbătorii muncii.  agrement.   Toţi   lucrătorii   din   co­                                    ceperea   lucrărilor   au   partici­  să.  La  această  bază  au.  lu­
                                                                                                          fără
                                                                                                                          contribuit
           spectaculoase.                tul",   cîştigătoarea   Marelui   La   complexul   feroviar   din   Si-   merţ,  plinătatea   excepţie,  de   au  1   Mai,   la                       pat  la  muncă  peste  1  000  de   crat   şi   tineri   din   întreprin­
                                                                                                     la
                                                                                                               zilei
            Pădurea   Bejan   (Deva)   atît   premiu  în  cadrul  Concursului   meria,   important   centru   nodal   de   bogăţia   sa,   aşa   cum   s-a   înfăţi­                           tineri,   în   majoritate   elevi.   deri,  ca  cei  de  la  E.  M.  De­
           de   ospitalieră   a   găzduit   al  X-lea  al  formaţiilor  artis­  cale   ferată,   prin  cu   care   judeţul   şat ochilor noştri.                                               Mai   ales   perioada   vacanţei   va,   Termocentrala   Mintia,
                                                                                             activi­
                                                                       nostru
                                                                             comunică
                                                                                        ţara,
                                                                                                      In
           spectacolele   artiştilor   de   la   tice  de  amatori,  credem  că   tatea   ceferiştilor   s-a   înscris   în   lelalte   spitalele,   maternităţile   şi   ce­                  de  primăvară  a  fost  deosebit   I.I.L.,   meşteşugari.   Şi   din
                                                                                                                          luuiedo-
                                                                                                                  medicale
                                                                                                           unităţi
           Regionala  C.F.  Deva,  T.A.P.L.,   am  spus  totul  despre  calita­  coordonatele   zilnice   ale   dăruirii,   rene,   medicii,   asistentele   şi   suro­                        de   fructuoasă   prin   aportul   rîndul   tinerilor   salariaţi   sînt
                                                                                               tu­
                                                                             şi
                                                                                            de
           Termocentrala   Mintia,   cămi­  tea  spectacolului  oferit  de  ar­  pasiunii  Victor   vigilenţei.   Şeful   impiegatul   rile   au  vegheat  cu  grija   ce-i  ca­  Jorurile   distractive   (căţăratul   pe   stîlpul   ceruit,   fuga   în   sac,   cel   elevilor  utecişti  de  la  şcoli­  utecişti   care   n-au   răspuns
                                                                       ră
                                                                                  Slavinschi,
                                                                                                                           pacien­
                                                                                                               la
                                                                                                                                                    au
           nul   cultural   Cristur,   clubul   tiştii amatori hunedoreni.  de   mişcare   dispozitor   Octavian   racterizează   naşterea  sănătatea   vlăstare,   mai   bun  şi   ochilor)   muzică  devenit,   alături   de   evoluţiile   şl  formaţiilor   fol­  le   profesionale   energetică   şi   chemării   organizaţiei.   Mă
                                                                                                          la
                                                                                                     ţilor,
                                                                                                                     noilor
                                                                                                                                               de
                                                                                                                                                                                 instrumentişti,
                                                                                                                                                                        vocali
                                                                                                                                                         uşoară,
                                                                                                                                                                soliştilor
                                                                                                                                     clorice
           şindicatelor,   I.R.E.D.,   liceelor   Locurile   de   agrement   şi   Raica,   impiegatul   de   mişcare   la   au   răspuns   prompt   la   fiecare   so­  puncte   de   mare   atracţie   la   locurile   de   agrement.   Cîştigătorii   tro­  de   construcţii,   liceele   indus­  refer,  de  pildă,  Ia  cei  de  la
           „Decebal",  pedagogic,  de  mu­  estradele  Văii  Jiului  au  fost   căi   libere  de   Francisc   Demeter   ex­ şi   licitare.   Medicii   Petru   la  Păsculescu   feelor nu s-au obosit in zadar...  triale  minier  şi  de  construc­  Autobaza  Deva,  I.G.C.L.,  fa­
                                                                       impiegatul
                                                                                            la
                                                                                        de
                                                                                  mişcare
                                                                                                     şi
                                                                                                                           Spitalul
                                                                                                              Nistor,
                                                                                                        Viorel
                                                                                                                    de
           zică,  nr.  2,  industrial  de  con­  mai  populate  ca  orieînd.  Tim­  pediţie   Dumitru   Sinza   au   fost,   unificat   din   Deva,   au   efectuat   cu                       ţii,  cele  de  cultură  generală   brica  de  conserve.  Dar  cred
           strucţii   şi   membrii   formaţiei   pul  închis  a  ţinut  totuşi  cu   ca   Întotdeauna,   la   datorie   în   su­  bine   o   complicată   intervenţie   chi­                   „Decebal"  şi  nr.  2.  Aş  re­  că  nu  vor  aştepta  o  a  doua
                                                                                           necontenite
                                                                                                                       de
           de   m.uzică   uşoară   „Sarmis".   iubitorii  de  drumeţii  şi  iar­  pravegherea   liniile  mişcării   C.F.R.   Ei   rurgicală   intr-pn   caz  Bretoni   a  urgenţă,             marca  în  mod  deosebit  mun­  chemare.   Cele   două   şantiere
                                                                                    staţiei
                                                                       de
                                                                                                               Virgil
                                                                                                        medicul
                                                                                                                             ve­
                                                                           pe
                                                                                                     iar
           Pe  scenă  a  urcat  şi  de  aceas­  bă  verde  şi  mai  ales  cu  ar­  ne-au  relatat  că  in  ziua  de  1  Mai   gheat   liniştea   tinerelor   mame   şi                         ca  plină  de  răspundere  a  e-   deschise  în  municipiul  nostru
           tă   dată   ing.   Ioan   Buligan,   tiştii  amatori  care  s-au  de­  au   fost   obţinute   noi   succese,   ca­  a   noilor   născuţi   la   maternitatea                        levilor  utecişti  din  clasele  a   sînt   ale   tinerilor.   Ei   sînt
                                                                       re  le  fac  cinste:  indicatorii  la  în-
           preşedintele   comitetului   sin­  plasat  cu  tot  ce  au  avut  mai   cărcare-descărcare   au   fost   reduşi   aceluiaşi spital.  Timpul şi spaţiul                              IX-a  A,  a  X-a  A,  a  Xl-a  C   chemaţi  să  materializeze  ceea
                                                                                                              de
                                                                                                                   oameni,
                                                                                                      Aproape
           dicatului  Regionalei  C.F.  De­  bun   în   repertoriul   lor.   La   cu   3   la   sută,   procentul   regulari­  muncă   închinată   oamenilor   !  printr-o                     şi  a  X-a  E  de  la  liceul  „Dc-   ce  s-au  angajat.  Organizaţiile
                                                                                                                             Aşa
                                                                                                la
                                                                                     fost
                                                                                         de
           va.   Pasionat   îndrumător   al   Tulipan,   Brazi,   Sterminos.   tăţii   circulaţiei   a  avut   nici   o  sută  intîr-   s-a   caracterizat   activitatea   desfă­              cebal",  ca  şi  a  celor  din  cla­  U.T.C.   şi-au   asumat   această
                                                                       sută
                                                                             „N-am
                                                                           î
                                                                                                                              în
           muncii   culturale,   în   acelaşi   Puţul  V  sud,  parcurile  ora­  ziere,   atît   la   trenurile   de   marfă,   şurată   la   ceasurile   sărbătorii,  judeţul   inteligentei  sele  a  IX-a  B  şi  a  X-a  C  de   răspundere  şi  vor  şti  s-o  o-
                                                                                                                      din
                                                                                                               locuri
                                                                                                     nepumărate
           timp  bun  interpret,  Ioan  Bu­  şelor,   spectacolele   formaţiilor   cît  şi  la  cele  de  călători.  Oame­  nostru,   de   către   oameni   cu   o                             la liceul nr. 2.               noreze  prin  fapte.  Beneficia­
                                                                                              şi-au
           ligan   a   cucerit   publicul   cu   de   dansuri,   orchestrelor   de   nii   pe   care   i-am   deservit   spunea   înaltă   conştiinţă   socială,   construc­                     —  Prin  ce  s-a  materializat   rii  acestor  locuri  de  agrement
                                                                                         —
                                                                               mulţumirea“
                                                                       exprimat
                                                                                                                                                    de
                                                                                                                                                        inteligen­
                                                                                                                                                                        invers.
           melodiile  „U  iu,  iu,  brădui,   muzică   populară   şi   uşoară,   Victor Slavinschi.  tori   demni   ai   societăţii   socialiste   ţă  Despre   consumul  organizarea   unei   tocmai   care   se   Ii   cunoaştem...   această   frumoasă   participare   vor fi ei, tinerii.
                                                                                                                                        ceaut
                                                                                                                                              de
                                                                                                                                                                              scarpină
                                                                                                                                                                                        u-
                                                                                                                                                                                     la
                                                                                                                                                                 Indivizi
                                                                                                     multilateral dezvoltate !
           brădui"  şi  „Cîntec  cu  strigă­  grupurilor   vocale,   soliştilor   Nu   numai   la   „drumul   de   fier“             acţiuni   s-a   vorbit   şi   s-a   scris   rccliea   stingă   cu   mina   dreaptă,   a   elevilor   despre   care   ne   Tinerii.  Ei  vor  fi  beneficia­
                                                                                                                                                 concluzia
                                                                                                                                            dată,
           turi“.  „Particip  de  mai  mulţi   vocali  şi  instrumentişti,  f a n ­  ş-a   muncit   cu   răspundere   oi   şi        nu   o   pe   această   temă   oricărei   uimiiulu-sc   peste   poate   că   pla­  vorbiţi ?  rii.  Şi  cît  de  frumos  ar  fi  ca,
                                                                                                                                     discuţii
                                                                                                                                                           fiind
                                                                                              „caii
                                                                                                                                                                                   ies
           ani   la   manifestările   artistice   farelor  —  n-au  contenit,  mi­  pe   drumurile   străbătute   de   între­        —-  totdeauna  —  unanimă  şi  cla­  nurile   imaginate   de  fi   ei  intilniţi,   ana­  —   încep  cu  plantarea  ce­  peste  ani,  fiecare  dintre  cei
                                                                               ai
                                                                       putere“
                                                                                   autobuzelor.
                                                                                                                                                                                        din
                                                                                                                                                                      mai
                                                                                                                                                                 poda,
                                                                                                                                                                          pot
           prilejuite   de   sărbătoarea   nerii  din  Iscroni  şi  Aninoa-   prinderea   de   transporturi   auto   Aşa   au   petrecut   oamenii   ră:   cu   cît   consumul   de   inte­  nefericire,   destul   de   des.   Demn   lor  800  de  arbuşti  pe  care   care   astăzi   participă   pe   a-
                                                                                             aportul
                                                                                                                                               mai
                                                                                                                                                   mare,
                                                                            şi-a
                                                                                                                                                            atît
                                                                                                                                           este
                                                                                     din
                                                                                                                                                        cu
                                                                                                                                     ligenţă
                                                                       Deva
           muncii",   ne-a   mărturisit   dîn-   sa,  Lonea  şi  Petrila,  Vulcan.   la   deservirea  adus  miilor   plin   călători   muncii  ziua  lor.  N-a  lipsit  da   rezultatele  —  pe  unitatea  de  timp   de   subliniat   este,   insă,   /nu   fap­  i-au   adus   de   la   Gurasada.   ceste  şantiere,  să  poată  spu­
                                                                                         de
           sul,   ilustrîndu-şi   astfel,   spu­  Uricani,   Lupeni   şi   Petroşani,   pe   diverse   trasee.   Au   fost   du­  nicăieri  voia  bună,  dar  nici   —   vor   fi   mai   mari.   O   regulă   tul   in   sine,   ci   acela   că   astfel   Sînt   pregătite   încă   100   de   ne   cu   mîndrie   sinceră,   fi­
                                                                                                                                                                 de  inşi  dau,  nu  o  dată,  impre­
           nem   noi,   pasiunea   pentru   petrecînd  cu  ei  ore  îneîntă-   blate   cursele   de   autobuze   care   convingerea  că  un  timp  pro­  de   aritmetică   simplă,   la   înde-   sia   că   s-ar   afla   încleştaţi   în   gropi  pentru  a  se  planta  alte   rească  :  „Şi  munca  mea  e
                                                                                                                                                      adevăr
                                                                                                                                                            cu
                                                                                                                                                                               a
                                                                                                                                                                       clocotitoare
           cîntecul  popular.  Un  alt  in­  toare.   La   sediile   cluburilor   leagă   reşedinţa   judeţului   de  Ilia  Brad,   pice  muncii  creatoare  îi  re­  mina   oricărui...   Un   iar   postula­  plasma   febrile,   multiple,   unor   ocu­  soiuri   de   pomi   ornamentali.   încorporată aici !".
                                                                       Băiţa,
                                                                             Hărţăgani,
                                                                                                şi
                                                                                     Certej,
                                                                                                                                                                 paţii
                                                                                                                                     valoare
                                                                                                                                           de
                                                                                                                                                                                        nu
                                                                                                                                              postulat,
                                                                                                                                                                                   „care
           terpret  —  Vlaicu  Aurel,  de   şi  Casei  de  cultură  din  Pe­  Cîmpeni.   Datorită   circulaţiei   ru­  cheamă   cu   forţe   sporite   în   tele,   precum   se   ştie,   pun   punct   suferă   amînare“,   că   muncesc   S-au   pregătit,   de   asemenea,
           la   cooperativa   „Mureşul",   a   troşani  au  avut  loc  şi  alte   tiere  intensive  din  ziua  de  1  Mai,   uzină,   în   mină,   pe   ogoare,   discuţiei,   făcînd   de   prisos   co­  foarte   mult,   că   nu   mai   ştiu   gropile pentru plantarea  LUCIA LICIU
                                                                                               fost
                                                                                                                                                                            capul...
                                                                                  autobuzelor
                                                                                                                                                                                     numă­
                                                                                                                                                                        este
                                                                                                                                               explicaţiile,
           fost  la  fel  de  aplaudat  pen­  acţiuni  recreative,  cu  un  pro­  la   volanul  conducători   auto  au   frun­  şi  că  ei  sînt  cei  care  astăzi   mentariile,  pro   sau   contra.   Şi,  argu­  unde   le   roadelor,   însă  La   (fiindcă,
                                                                       prezenţi
                                                                                                                                                           to­
                                                                                                                                                                 rătoarea
                                                                                                                                     mentele
           tru  melodiile  de  muzică  popu­  nunţat caracter educativ.  taşi   in   activitate:   Ion   Ştefan,   Ion               tuşi...                     ce   să-i   faci,   odată   şi   odată
           lară   şi   uşoară.   La   datorie,   Serbări   cîmpeneşti   însoţite   Sicoe,   Ion   Boglea,   Nicolae   Bedca,   petrec  şl  se  veselesc  pentru   Cînd,  cu  cită  va  vreme  în  ur­  vine  şi  vremea  asta  î),  eşti  obli­
                                                                                                                                                                             că
                                                                                                                                                                    să
                                                                                                                                                                 gat
                                                                                                                                                                                        lor
                                                                                                                                                                       constaţi
                                                                                                                                                                                rezultatele
                                                                                          alţi
                                                                                                                                                      2
                                                                                                                                         colectivul
                                                                                                                                     mă,
                                                                                                                                                           C.5.
           l-am  întîlnit  pe  Mircea  Pă-   de   reuşite   programe   artistice   Cornel   Băneasă...  au   Ei  fost  şi   însoţiţi  con­  ca   mîine   să   dea   nobleţe   Hunedoara-   a   O.S.M.   în   al  discuţie   sînt   sublime,   inegalabile,   dar   Decernarea premiilor Uni
                                                                                                pe
                                                                       ducători
                                                                              auto
                                                                                                                                                 luat
           truică,  de  la  P.T.T.R.,  care   au  avut  loc  la  Brad,  Sime-   trasee   de   taxatoarele   Rozalia   muncii şi valorilor ei.  una   dintre   problemele   nevralgice   lipsesc   cu   desăvârşire.   Insul
                                                                                                                                                                                   s-au  în­
                                                                                                                                                                           cauză  nu
                                                                                                                                                                 sau
                                                                                                                                                                    inşii  în
           în  cele  două  zile  a  devenit   ria,  Călan,  Orăştie,  Haţeg.  Pe­  Czitron,   Victoria   Tudor,   Doina              ale   producţiei   —   „viaţa   scurtă“   trebat  nici  o  clipă  dacă  ceea  ce
                                                                                                                                                 turnare,
           „maistrul  de  sunet",  cum  ii   ste   tot,   artiştii   amatori   au   Doagă, Margareta Pocs.  de   „drum"   s-a        a  cc   oalelor   de  productivitatea   chestiune   au   făcut   era   cu   adevărat   util,
                                                                               un
                                                                                   fel
                                                                            pe
                                                                        Tot
                                                                                                                                                          mun­
                                                                                                                                         afecta
           spunea   unul   dintre   cei   de   fost   la   înălţime   aducînd   şi   desfăşurat   şi   munca   salariaţilor   Reportaje realizate de :   cii   şi   calitatea   oţelului   —   mai   important,   necesar.   Cantitatea   Scriitorilor pe ani 1!
                                                                                                                                                                                      pentru
           faţă.   Intr-o   clipă   de   răgaz   în   felul   acesta   un   omagiu,   oficiilor   poştale   din   judeţul   nos­  M. NEAGU, I. CIOCLEI,   mulţi   muncitori,   tehnicieni   şi   de   inteligenţă   utilizată   timpu­
                                                                                                                                                                                  a
                                                                                                                                                                 fructificarea
                                                                                                                                                                          creatoare
                                                                                                                                            cu
           3  coborît  din  maşină  pentru   prin   intermediul   rînteculul   tru.  Mai  bine-zis  pe  o  cale  de  le­  GH. I. NEGREA, M. BO-   ingineri   redresării  experienţă,   de  căutînd   lui   a   fost,   în   astfel   de   cazuri,
                                                                             şi
                                                                                                                                                   stării
                                                                                comunicare
                                                                       gătură
                                                                                         dintre
                                                                                               oa­
                                                                                                                                     soluţiile
                                                                                                                                                           lu­
           a  urmări  pe  viu  şi  nu  prin   şi  jocului,  marii  sărbători  a   meni,   a   cărei   „lungime“   a   fost           cruri,  s-au  izbit,  cum  era  şi  fi­  invers   proporţională   c.antţtatw
                                                                                                                                                                                        în-
                                                                                                                                                                                  de
           intermediul staţiei de radio­  oamenilor muncii.            redusă   cu   importante   doze   de...   DEA, T. SPĂTARU, N. PA-   resc,   tocmai   de   acest   element:   de   „energie“   revărsată  fără   ei  sfârşit,   SImbătă,   a   avut   loc   în   Bucu­  Traduceri   din   literatura   univer­
                                                                                                                                                                      „du-te-vino“
                                                                                                                                                                tr-un
                                                                       timp.   Un   singur   exemplu,   luat                         factorul   TIMP...   şi,   cum   era   şi                 reşti   festivitatea   decernării   pre­
                                                                       de   la   oficiul   poştal   din   Deva.   NA1TESCU, M. NEGOIŢA  firesc,   căutările   lor   şi-au   pro­  fără noimă şi fără sens.                   sală:   Aurel   Rău   pentru   volumul
                                                                                                                                                                                                     Uniunii
                                                                                                                                                                                                                        a-
                                                                       1 100 de astfel de „distanţe“, din                            pus   drept   ţintă   tocmai   „umple­  Exemple   ?   Din   păcate,   destu­  miilor  1971.   Au   Scriitorilor   pe  acad.   de   traduceri   din   poezia   poetului
                                                                                                                                                                                               nul
                                                                                                                                                                                                            fost
                                                                                                                                                                                                                prezenţi
                                                                                                                                                                                                                                            C.
                                                                                                                                                                                                                                                   Kavafis;
                 SUB SEMNUL DATORIEI ÎMPLINITE                                                                                       rea“   acestui   timp   cu   un   consum   le...   Intr-o   cooperativă   agricolă,   Zaharla   Stancu,   preşedintele   U-   grec   contemporan   pentru  P.   volumele
                                                                                                                                                                                                                             Aurel
                                                                                                                                                                                                                                    Covaci,
                                                                                                                                     ridicat,   sporit,   de   „materie   ce­  in   plină   campanie   de   săpare   a   nlunii   Scriitorilor,   membri   al   Bi­  de   traduceri   din   proza   scriito­
                                                                                                                                     nuşie“.   S-au   propus   mai   multe   şanţurilor   de   scurgere,   s-au   ţi­  roului   şi   ai   Consiliului   Uniunii,   rului   italian   Corrado   Alvaro   şi
                                                                                                                                                                        ştiu
                                                                                                                                     soluţii,
                                                                                                                                               timpul
             Mindre  veşminte  de  sărbă­  plus  de  frumuseţe,  au  dăltuit        /v                                               învins...   dar  Aplicarea   rămînoa   ne­  nut   nu  (fiecare   cile   „şedinţe  de   ope­  scriitori,   directori   de   edituri,   zia­  pentru   volumul   de   traduceri   din
                                                                                                                                                      unei
                                                                                                                                                                             din
                                                                                                                                                                                ele
                                                                                                                                                                 rative“
                                                                                                                                                                                       cîte
                                                                                                                                                            noi
           toare  şi-au  pus  satele  noas­  şi  aşezat  statornice  straie  de      întîlnire cu tineri                             tehnologii   de   înzidire   a   oalelor   trei-patru   ceasuri!),   pentru   sta­  rişti.  acordat   următoarele   pre­  creaţia   poetului   american   Wiliam
                                                                                                                                                                                                 S-au
                                                                                                                                                                                                                             Carlos Williams.
                                                                                                                                                                                        de
                                                                                                                                                                                optime“
                                                                                                                                                    a
                                                                                                                                              (operă
           tre  la  acest  Intîi  Mai  !  Din   viaţă   nouă,   înfloritoare   pen­                                                  de   turnare   care   s-au   unui   co­  bilirea   „soluţiilor   muncii.   Intem­  mii :  Traduceri   clin   literatura   română
                                                                                                                                          în
                                                                                                                                                                           a
                                                                                                                                     lectiv
                                                                                                                                                                 „organizare“
                                                                                                                                                        evidenţiat
           lunca   Mureşului   în   Munţii   tru  fiecare  sat.  Cu  multe  zile                                                     maiştrii   Leontin   Curtean,   Dumi­  periile   anotimpului   i-au   sur­  tru  Poezie:   Gheorghe   Tomozel,   pen­  în limbile maghiară şi germană:
                                                                                                                                                                                                   volumul
                                                                                                                                                                                                           „Misterul
                                                                                                                                                                                                                   clepsidrei“;
                                                                                                                                                                                                                                       pentru
                                                                                                                                                                                                                                             volumul
                                                                                                                                                                                                                                                     „Fe­
           Poiana   Ruscăi,   sătenii   au   înaintea  sosirii  lui  Intii  Mai,   CĂLAN.   Noi,   uteciş-   tat  în  istoria  pe  care  o  şti­  tru   Cujnir,   Alexandru   Drago-   prins   pe   cei   în   cauză   în   plină   Vaslle   Nicolescu,   pentru   volumul   Kiss   Jeno,   cerbi“   (Colinde   româ­
                                                                                                                                                                                                                                  de
                                                                                                                                                                                                                             ciori
                                                                                                                                                                         Intr-o
           brodat,  cu  hărnicia  şi  price­  notam  zi  de  zi  o  adevărată   tii   din   secţia   turnăto­  am  doar  din  cărţi,  făcîn-   tă,   şeful   secţiei   de   a  turnare,   Eu­  şedinţă...  la   sfârşitul   unitate  1971,  indus­  „Clopotul nins' .  neşti)   ;   Thea   Constantinidis,   pen­
                                                                                                                                                                 trială,
                                                                                                                                                                               lui
                                                                                                                                                        însemnat,
                                                                                                                                          Damianoiu)
                                                                                                                                                                                       încă
                                                                                                                                     gen
                                                                                                                                                                                                               Chiriţă,
                                                                                                                                                                                                       Constantin
                                                                                                                                                                                                                      pen­
           perea   lor,   minunate   „straie"   cascadă  de  „au  încheiat  în-   rie   I,   l-am   invitat   pe   du-ne  să  trăim  emoţia  unei   pînă   la   urmă,   tocmai   aplicarea,   se   mai   discutau   cu   exces   de   tru  Proză:  romanul   „Intilnirea"   (două   tru   traducerea   in   limba   germană
           sărbătorii  de  cinstire  a  mun­  sămînţatul   porumbului",   „au   tovarăşul   Adolf   Druker,   E-   lecţii  cu  adincă  încărcătură   fructificarea,   punerea   în   valoa­  vorbe   înflăcărate   şi   argumen­  volume);   Radu   Ciobanu,   pentru   a   romanului   „Nicoarâ   Potcoavă“,
                                                                                                                                                                                                                             de Mihail Sacloveanu.
                                                                                                                                                                                       în­
                                                                                                                                                                                  pentru
                                                                                                                                                                          „măsurile
           cii,   mai   minunată   azi   ca-n   început  lucrările  de  întreţine­  rou  al  Muncii  Socialiste,  di­  patriotică.   Vorbele   au   fost   re   a   unui   CONSUM   INTENSIV   te   savante,  planului   anual“,   cînd   romanul „Crepuscul".  Literatura   naţionalităţilor   con­
                                                                                                                                                                 deplinirea
                                                                                                                                                         unitatea
                                                                                                                                         INTELIGENŢA
           alte   primăveri.   Ogoarele   au   re  a  culturilor“,  „au  depăşit   rectorul   Uzinei   „Victoria“                    I)E   timp.   soldat   cu  pe  prelungirea   ceasul   bătea   ultimele   secunde   Dramaturgie:   Paul   Everac,   pen­  locuitoare:   Kacso Sandor, pen­
                                                                                                                                     de
                                                                                                                                                                                                             pe
                                                                                                                                                                                                                                       de
           fost  muncite  mai  bine,  mai   angajamentele   asumate   în   Călan.  membru  de  partid  cu   îndemn  pentru  fiecare  din­  durabilităţii   oalelor   la   13   tur­  ale   lunii   decembrie...   Nu   exem­  tru   piesa   „Urme   pentru   zăpadă";   Ho-   tru   volumul  Laszioffy  memorii   „Flori  pen­ şi
                                                                                                                                                                                                   Lovinescu,
                                                                                                                                                                                                                  piesa
                                                                                                                                                                                                                                             Aladar,
                                                                                                                                                                                                                             nămol“;
                                                                                                                                                                                               ria
                                                                                                                                                                                                                       „Şi
           cu  spor.  Glasul  angajant  şi   întrecerea   patriotică   pentru   stagiu  din  ilegalitate,  la  n   tre cei prezenţi.  nări   consecutive   şi   chiar   mai   plele,   insă,   ne   interesează   aici,   eu am fost în Arcadia“.  tru   volumul   de   poezii   „Anii   ’70“;
           unanim  al  lucrătorilor  de  pe   înfrumuseţarea   şi   mai   buna   intîlnire  cu  tinerii.  Tovară­  „Voi  sînteţi  viitorul  ţării,   multe   (in   raport   cu   cele   7—8   ci  reacţia  celor  dc  care  ne  ocu­  Publicistică   şi   reportaj:   Radu   Benko   Samu,   pentru   volumul   de
                                                                                                                                                                 păm  atunci  cînd  (fatal  l)  a  bă­
                                                                                                                                     de mai înainte).
                                                                                                                                                                                                                       au­
           ogoare,  de  a  spori  potenţelo   gospodărire  a  satelor",  „pre­                       în  voi  ne  punem  toată  în­   Totul   depinde,   aşadar,   de   tut   ceasul   bilanţului.   Bilanţul   Cosaşu,  pe  pentru   volumul  de  „Un  gheaţă“;   eseuri   „Raţiunea   existenţei“;   Hans
                                                                                                                                                                                                                                              volumul
                                                                                                                                                                                                        un
                                                                                                                                                                                               gust
                                                                                                                                                                                                                                       pentru
                                                                                                                                                                                                                             Liebhardt,
                                                                                                                                                                                                            bloc
                                                                                                                                                                                                                                                      de
                                                                                                                                                                                       ceas
                                                                                                                                                solicita
                                                                                                                                                     şi
                                                                                                                                             a
           agriculturii,   prinde   contururi   dau   statului   cantităţi   sporite   şul   Druker   a   răspuns   cu   crederea.  De  aceea  —  ne   ştiinţa   de   „materie   primă“  fructifica   era   nul,   iar   critica   (alt  nepregă­  George   Ivaşcu,   pentru   volumul   nuvele   „Din   nou   despre   cei   din
                                                                                                                                                                 fatal
                                                                                                                                                                             surprins
                                                                                                                                                           care
                                                                                                                                                                         i-a
                                                                                                                                     această
                                                                                                                                                                      !)
           tot  mai  precise  şi  mai  con­  de   produse   agroalimentare",   drag   invitaţiei   noastre   şi,   îndemna   tovarăşul   Druker   este   inteligenţa...   A   acţiona   in­  tiţi,   derutaţi,   deconcentraţi,   ne-   „Jurnal ieşean“. pentru   copii   şi   tine­  Weisskirche;   Orest   Masechievici,
                                                                                                                                                                                                Literatură
           crete.   Priceperea   şi   iscusin­  „cu  mic  cu  mare  participă  la   iată-ne,  in  acea  după-amia-   —  aşteptăm  să  vedem  în   teligent   înseamnă   a   selecta,   vcnindu-Ic   să-şi   creadă   ochilor   ret:   Veronica   Porumbacu.   pen­  pentru   volumul   de   poezii   „La
                                                                                                                                                                                                                             răspintiile lumii“.
                                                                                                                                           infinitate
           ţa  gospodarilor  se  vede  mai   finalizarea   lucrărilor   de   îm­  ză,  ascultind  cu  emoţie  şi   7nunca,  în  faptele  şi  condu­  dintr-o  potrivită,   nu  de  atît  soluţii,   pe   şi   urechilor:   „Bine,   dar   noi   am   tru   volumul   de   versuri   „Ferestre   Debuturi: Dana Dumitriu, pen­
                                                                                                                                                        momen­
                                                                                                                                                                 muncit !“.
                                                                                                                                     cea
           bine,  mai  convingător  pe  fa­  bunătăţiri   funciare,  la   împă­  atenţie  momente  din  istoria   ita   voastră,   frumuseţea   a-   tului,   cit   scopului   propus;   alt­  ...Cheltuiseră,   intr-adevăr,   „e-   deschise“;   Ion   Brad,   pentru   vo­  tru volumul de proză „Migraţii“;
           ţa  nouă  a  fiecărui  sat.  Sutele   duriri etc., etc...".   de  jertfe  şi  glorii  a  tinerilor   nilor  în  rare  v-aţi  născut   fel  spus,  de  a  găsi  drumul  cel   nergie“,   risipiseră   înfocat   argu­  lumul   de   versuri   „Cele   patru   a-   Florin Manolescu, pentru volumul
                                                                                                                                                                                               notimpuri“.
                                                                                                                                                                                                                             de critică „Poezia criticilor“; A-
           de  mii,  poate  chiar  milioane­  Intr-un  cuvînt,  oamenii  sa­  utecişti  din  anii  grei  ai  ile­  şi aţi crescut...".  mai   drept   între   două   puncte,   mente,   făcuseră   planuri,   alerga­  Critică   literară   şi   eseistică:   Vic­  nemone Latzina, pentru volumul
                                                                                                                                                                        la
                                                                                                                                                                                   la
                                                                                                                                                                           o
           le  de  ore  dăruite  muncii  pa­  telor,  umăr  la  umăr  cu  po­  galităţii.  Cu  vorbe  calde,  pă­                    fără  a  ne  lăsa  copleşiţi  de  greu­  seră   dc  protestului   şedinţă   fost,   alta...   tor   Felea,   pentru   volumul   „Poe­  de poezii „Despre ce să mai scriu
                                                                                                                                     tăţi şi obstacole temporare.
                                                                                                                                                                 Ecoul
                                                                                                                                                                             lor
                                                                                                                                                                                 a
                                                                                                                                                                                       în­
           triotice,   muncii   făcute   de   porul   întreg,   înfăptuiesc   cu   rinteşti,   invitatul   ne-a   pur-  Şi,   asc.ultindu-l,   mulţi   Teoretic,   aceste   luei’uri   sînt   să   (mai   e   nevoie  să-i  spunem?),   zie   şi   critică";   Alexandru   Geor­  azi poezii“ (limba germană) : A-
                                                                                                                                                                                                                             drian Popescu, pentru volumul de
           obşte  pentru  obşte,  adică  de   fermitate  şi  abnegaţie,  cu  răs­                    dintre  noi  am  părăsit  cu    acceptate   de   toată   lumea   şi   la   fel   ca   şi   „rezultatele“   mun­  ge,   pentru   volumul   „Semne   şi   re­  poezii „Umbra“; Luminiţa Coler
                                                                                                                                                                                               pere“.
                                                                                                                                          mulţi
           noi pentru noi, au născut un  pundere majoră cuvîntul par­                                părere de rău sala...           foarte   sus)   ştiu  (cazul   le  oţelarilor   (le   cii: nul...  Istorie   literară:   Romul   Muntea-   pentru volumul de proză „Nisip
                                                                                                                                                 să
                                                                                                                                     mai
                                                                                                                                                            cil
                                                                                                                                                       pună
                                                                                                                                                                  Timp şi inteligenţă...
                                                                                                                                     succes în practică. Alţii, însă...                        nu,   pentru   volumul   „Literatura   sub pleoape“; Mircea Dinescu,
                                                                                                                                                                                                                             pentru volumul de poezii „Invo­
                                                                                                               IZIDOR GILCOI          Aceşti   „alţii“   procedează   —                        europeană   în   epoca   luminilor“:   caţie nimănui“.
                                                                                                                                     oricît ar părea de ciudat î —          I. PETRIMANU       Ov.   S.   Crohmălniceanu,   pentru
                                                                                                                                                                                               volumul   „Literatura   română   şi
                                                                                                                                                                                               expresionismul“.                               (Agerpres)
                Amprenta durabilă a muncii
                 (Urmare din pag. 1)     o  cinstire  a  acestei  zile  fier­  că  „focul  continuu"  a  însem­
                                         binţi  de  mai,  cînd  muncito­  nat  în  toată  ţara  gînduri  şi
                                         rimea   de   pretutindeni   este   fapte  inspirate  de  marea  în­
             La  cocserie,  bateriile  func­
           ţionează  din  plin.  Ioan  Teo-   înfrăţită  în  luptă.  Vedem  în   trecere   şi   puternica   unitate
           dorescu  —  şef  de  schimb  —   rezultatele   muncii   noastre   în  jurul  partidului.  Pentru  că
           trece  pe  la  maistrul  Gheor­  prinosul  ce  îl  aducem  parti­  pe   toate   meridianele   globu­
           ghe  Draia  şi-l  anunţă  că  cei   dului,   politicii   sale   înţelepte   lui  s-a  detaşat  acelaşi  senti­
           de  la  bateria  I  şi  a  Il-a  au   de   înălţare   a   României   pe   ment   puternic   al   solidarităţii
           ambiţii  mari.  De  fapt,  mais­  culmile civilizaţiei socialiste.  şi frăţiei celor ce muncesc.
           trul  Ioan  Bătucă  —  zice  şe­  Cocsarii  Traian  Harlău,  fo-   Bilanţ  succint  :  pînă  la  In-
           ful  de  schimb  —  a  aflat  că   chiştii  Miron  Necşa  şi  Gheor­  tîi  Mai,  colectivul  uzinei  a
            cei  de  dimineaţă  au  realizat   ghe  Roşea,  de  la  bateria  a   depăşit   valoarea   producţiei
            în  plus  30  tone  de  cocs  flui­  II-a,  nu-s  prezenţi  să  ne  audă   globale  cu  aproape  4  300  000
                                                                        lei,  realizînd  un  spor  de  pro­
                                          vorbele.  Şi  nici  cocsarii  Iosif
            dizat,  15  tone  semicocs,  2  to­  Peter  de  la  „întîia".  Şl  nici   ductivitate  de  670  lei  pe  sa­
            ne  cocs  brichete  şi  împreună                            lariat,  îndeplinind  95  la  sută
            cu   Nicodim   Oargă,   maistru   echipa  lui  Dumitru  Ţăroi,  şi   din   angajamentul   anual   în­
                                          nici  echipa  lui  Gheorghe  Vîj-
            la  bateria  de  cocs  brichete,                            scris   in   dreptul   indicatorului
            consideră  că-i  o  depăşire  fi­  dea.  Ei  sînt  prinşi  în  focul   producţiei marfă.
                                          muncii,  dar  sînt  sigur  că  a-
            rească.                       ccsta este şi gîndul lor.
              înainte   de   ieşirea   din                               Pe  sub  arcul  de  triumf  al
            schimb,   Ioan   Teodorescu   ne   ...Peste  Călan,  amurgul  ca­  zilei  de  1  Mai,  la  Călan,  am­
            spune  :  ..S-a  muncit  bine,  am   de  şi.  ..maialul"  de  la  Strei  e   prenta   muncii,   a   înţelegerii
            realizat  în  plus  20  tone  de   în   toi.   Vor   putea   înţelege   depline  a  măreţului  program
            cocs  fluidizat,  15  tone  semi­  muncitorii   de   la   „Victoria"   de  edificare  socialistă  a  ţării
            cocs,  3  tone  cocs  brichete.  In   Călan  că  intr-un  fel  aparte   a  căpătat  consistenţă  şi  trăi­           Iu grupuri mai mici sau mai mari, clipele tle petrecere sînt la fel de plăcute.
            realizările noastre noi vedem  ne-au cucerit ? Da ! Pentru  nicie.
   1   2   3   4   5   6   7