Page 20 - Drumul_socialismului_1972_05
P. 20
•MB
noi îmi ii crtrm icmi ii i ii a Nr 5 389 m DUMINICĂ 7 MAI 1972
INTERVIU ACORDAT DE TOVARĂŞUT mu CEAUŞESCU SECVENŢE INTERNAŢIONALE SECVENŢE INTERNAŢIONALE
REVISTEI IUGOSLAVE JIN“ Opinii în favoarea ratificării Luptele din Vietnamul
tratatelor R.F. a Germaniei de sud şi Cambodgia
(Urmars din pag. 1) oadă au apărut unele ştiri în frunte diferite concepţii. Du lism, pînă la urmă, numai un SAIGON 6 (Agerpres). — podul Long Dinh. Ca urma
presa mondială cu privire la pă părerea mea, acest lucru aspect al democraţiei, pentru Vineri şi sîmbătă dimineaţa re, traficul între Saigon şi
ţă — chiar cu rezulta rolul de mediator al Româ poate fi apreciat ca pozitiv. că este posibil ca întreprin cu UJ.S.S. şi Polonia au continuat atacurile forţe Delta fluviului Mekong a
te limitate — ar avea o ma niei în ce priveşte criza din Este adevărat, într-o dez derile sau instituţiile să dis lor patriotice împotriva punc fost suspendat.
re însemnătate pentru accen Orientul Apropiat. Aş ruga batere apar tot felul de pă pună de o autonomie şi in telor întărite şi bazelor ina Sk*
tuarea cursului destinderii, pe tovarăşul preşedinte să ne reri. Considerăm însă că dependenţă completă, fără în BERLINUL OCCIDENTAL BONN 6 (Agerpres). — In mice din regiunea Saigonu- PNOM PENH 6 (Agerpres).
pentru transformarea Euro precizeze dacă într-adevăr es schimbul de păreri, discuţiile să ca aceasta să constituie o 6 (Agerpres). — Preşedintele R.F. a Germaniei ia amploa lui. Astfel, patrioţii s-au an In noaptea de vineri spre
pei într-o zonă a păcii şl te vorba de o mediere sau de trebuie să se desfăşoare în democraţie reală. Desigur, noi Partidului Socialist Unit din re strîngerea de semnături în gajat în lupta, în districtul sîmbătă, forţele de rezisten
cooperării. Noi considerăm că o explicare cît mai bună, cît tr-un spirit principial şi con sîntem partizanii unui sistem Berlinul occidental, Gerhard favoarea ratificării de către Duc Thanh, într-un punct si ţă cambodgiene au atacat cî
este necesar să se treacă cit mai corectă din partea ro structiv, excluzîndu-se folo de conducere a economiei ca Danelius, s-a pronunţat, în Bundestag a tratatelor cu tuat la 65 km sud-est de Sai- teva puncte importante din
mai grabnic la pregătirea mână, pentru israelieni, a sirea injuriilor, a invective re să îmbine existenţa unui tr-un articol publicat de zia U.R.S.S. şi cu Polonia. La a- gon, împotriva unor impor Pnom Penh. După ce a bom
conferinţei. poziţiei egiptenilor ? lor şi etichetărilor, astfel ca plan unic, naţional, deci a u- rul ,.Die Wahrheit", în favoa ceastă campanie participă tante unităţi saigoneze, pro- bardat cu rachete un depozit
In acest context, apreciem Răspuns : România îşi pro dezbaterea să contribuie pî- nei conduceri unitare a eco rea ratificării tratatelor sem membri ai Partidului Social- vocîndu-le serioase pierderi. de carburanţi şi aeroportul
că ratificarea tratatelor din pune să explice poziţia şi nă la urmă la clarificarea nomiei, cu o largă autonomie Democrat, Partidului Comu In acelaşi sector, unităţile militar din Pnom Penh, a că
tre Uniunea Sovietică şi Po punctele sale de vedere asu problemelor, la întărirea co a întreprinderilor în soluţio nate de R.F. a Germaniei cu nist German, activişti sindi F.N.E. au bombardat cu ra rui pistă a fost distrusă, un
lonia, pe de o parte, şi Repu pra căilor pentru soluţiona laborării şi unităţii intre par narea problemelor. Noi legăm U.R.S.S. şi cu Polonia. El a cali, reprezentanţi ai unor chete baza saigoneză din o- grup de comando al forţelor
blica Federală a Germaniei, rea politică a problemelor din tide. Dacă analizăm mai a- însă, în primul rînd, dezvol subliniat că populaţia vest- organizaţii democratice, ale raşul Vung Tau. de rezistenţă a pătruns în o-
pe de altă parte, ar constitui Orientul Apropiat. tent sensul general al dez tarea democraţiei socialiste în berlineză aşteaptă cu nerăb tineretului şi studenţilor. La 24 km sud-vest de Sai- raş şi a distrus, printre alte
România, deci şi a democra
un pas important în direcţia întrebare: Consideraţi, to voltării concepţiei revoluţio ţiei economice, de felul în gon, grupuri de comando ale le, un post de poliţie din car
destinderii, a creării condi varăşe preşedinte, că este nare, se desprinde concluzia care sînt conduse unităţile e- dare ratificarea celor două De asemenea, preşedinţii patrioţilor au aruncat în aer tierul central.
ţiilor pentru trecerea la pre momentul prielnic pentru ca că rezultatele acestor dezba conomice şi sociale din ţara tratate, întrucît acest lucru consiliilor industriale ale u-
teri sînt pozitive, pentru că
gătirea conferinţei. asemenea explicări ale puncte ele ajută să se cristalizeze o noastră — şi anume de par va favoriza, printre altele, in nor mari întreprinderi indus
lor de vedere să influenţeze
In concluzie, România con şi asupra punctelor de vede înţelegere mai justă a schim ticiparea nemijlocită a oame trarea în vigoare a acordu triale din Essen, Bochum şi Adunarea festivă consacrată
cepe securitatea europeană re ale acelora care sînt di bărilor care se petrec în lu nilor muncii la conducerea a- dintr-o serie de alte oraşe
ca un sistem de angajamen rect interesaţi în acest con me. Totodată, aceasta face să cestora şi, pe diferite eşaloa lui cvadripartit asupra Ber vest-germane s-au pronunţat aniversării eliberării Cehoslovaciei
te ferme ale tuturor state flict ? se ţină mai mult seama de ne, la conducerea statului, a linului occidental. pentru ratificarea tratatelor.
lor în vederea asigurării Răspuns : Consider că este diversitatea condiţiilor în ca întregii societăţi. In acest
dezvoltării libere, nestinghe necesar ca toate ţările care re îşi desfăşoară activitatea sens, noi am constituit comi de sub jugul fascist
rite a fiecărei naţiuni, pre doresc o soluţie politică a ţările socialiste şi partidele tete şi consilii ale oamenilor
cum şi a conlucrării active conflictului din Orientul A- comuniste şi muncitoreşti. De muncii, ca organe colective Vizita lui Fidel Castro PRAGA 6. — Corespon Raportul la adunare a fost
între ele în toate domeniile propiat să acţioneze cu mai aici afirmarea tot mai puter de conducere a activităţii în dentul Agerpres, Constantin prezentat de Frantisek On-
de activitate în vederea pro multă fermitate pentru a nică a necesităţii ca fiecare treprinderilor şi instituţiilor. Prisăcaru, transmite: La drich, secretar al C.C. al
păşirii fiecărui popor şi a contribui la realizarea păcii partid să-şi elaboreze linia Aceste organisme sînt alcă Praga a avut loc, sîmbătă P.C. din Cehoslovacia.
accelerării progresului gene în această zonă. Cred că o- politică de sine stătător, co tuite din cadre de conduce în Guineea seara, adunarea festivă consa ★
ral. In felul acesta se va asi pinia publică internaţională respunzător condiţiilor în ca re, specialişti, reprezentanţi crată celei de-a 27-a aniver Sărbătoarea eliberării ţării
gura participarea tot mai ac trebuie să se preocupe mai re îşi desfăşoară activitatea. ai organizaţiilor de partid şi sări a eliberării Cehoslova de sub jugul fascist a fost
tivă a tuturor statelor eu mult pentru a se realiza cît Sînt şi încercări de a se re sindicale şi — în proporţie CONAICRY 6 (Agerpres).— dit că, atunci cînd popoare ciei de sub jugul fascist şl marcată prin numeroase adu
ropene la soluţionarea pro mai grabnic o soluţie politi veni la unele stări de lucruri de circa o treime — din re Luînd cuvîntul la un miting le hotărăsc să lupte pentru celei de a doua aniversări a nări populare şi manifestări
blemelor internaţionale, a- că. Practic, se poate spune negative din trecutul mişcă prezentanţi ai oamenilor mun organizat în onoarea sa, pri drepturile lor, nici o forţă, semnării noului tratat ceho- cultural-artistice care au a-
ceasta fiind o parte inte că, în ce priveşte Orientul rii comuniste şi muncitoreşti cii aleşi direct în adunările mul ministru al Guvernului oricît ar fi de mare, nu le slovaco-sovietic de prietenie, vut loc în cursul săptămînii
grantă. deosebit de importan Mijlociu, opinia publică in dar. după părerea noastră, a- generale ale colectivelor. Am Revoluţionar al Cubei, Fidel poate înfrînge". colaborare şi asistenţă mu în oraşele şi satele ţării.
tă, a luptei generale a po ternaţională a stat mai rezer cestea sînt sortite eşecului. instituţionalizat rolul adună Castro, care face o vizită în Primul ministru cubanez —• tuală. ★
Guineea, a declarat că popu
poarelor de pretutindeni, vată ; aceasta nu numai că Ceea ce se impune astăzi rilor generale ale oamenilor laţia acestei ţări poate conta adaugă Prensa Latina — a La adunare au luat parte Sîmbătă dimineaţă, au fost
consacrat o parte a cuvîntă-
pentru colaborare şi destin nu a contribuit la stingerea cu acuitate este realizarea li muncii în dezbaterea şi adop pe solidaritatea cubaneză în rii sale problemelor econo Gustav Husak, secretar ge depuse coroane de flori la
dere. pentru progres şi pace. încordării, dar, dimpotrivă, a nei noi unităţi, bazate pe e- tarea măsurilor principale şi lupta împotriva ameninţărilor mice, reamintind în context neral al C.C. al P.C. din Ce Mormîntul Eroului Necunos
întrebare : Recenta dum ajutat la menţinerea acestei galitate între partide, pe re a planurilor activităţii unită imperialiste, relatează agen sărăcia şi înapoierea moşte hoslovacia^ Ludvik Svoboda, cut de la Monumentul Eli
neavoastră vizită în Africa a stări de lucruri. De aceea, a- cunoaşterea diversităţii con ţilor respective. Am introdus ţia Prensa Latina. El a con nite atît de Cuba cît şi de preşedintele republicii, Lubo- berării, aflat pe colina Vit-
preciez că opinia publică in
oferit un prilej pentru apre ternaţională, ţările care do diţiilor în care îşi desfăşoa principiul că nici o hotărîre damnat încercările de inva Guineea şi necesitatea ca am mir Strougal, preşedintele kov, şi la cimitirele ostaşilor
sau lege mai importantă ca
cieri privind o nouă politică resc o soluţie politică în O- ră activitatea fiecare ţară dare a Guineei de către mer bele popoare să facă tot ceea guvernului federal, alţi con sovietici din Praga.
românească faţă de ţările rientul Apropiat trebuie să socialistă sau partid şi, de re priveşte o categorie sau cenari care acţionau cu spri ce le stă în putinţă pentru ducători de partid şi de stat Au luat parte Gustav Hu
alta de oameni ai muncii sau
aici,
pe
recunoaşterea
faptu
„lumii a treia". Ne-ar inte acţioneze mai ferm în aceas lui că astăzi nu mai este po întregul popor nu poate fi a- jinul Statelor Unite şi Por a se dezvolta şi a recupera cehoslovaci, reprezentanţi al sak, Ludvik Svoboda, Lubo-
resa orientarea, pe care noi tă direcţie. sibilă existenţa unui centru doptată fără a fi dezbătută tugaliei. Făcînd o paralelă timpul pierdut prin secole de vieţii publice. In sală se a- mir Strougal şi alţi condu
o sesizăm. în politica exter întrebare: Este cunoscut conducător unic. Unitatea public cu aceste categorii sau între aceste tentative şi in exploatare nemiloasă din par flau, de asemenea, şefi şi cători de partid şi de stat.
nă a României în acest sens, că dumneavoastră personal, trebuie să se bazeze pe prin cu întregul popor. In cadrul vazia de la Plaja Giron, Fi tea colonialismului, neocolo- membri ai corpului diploma
respectiv de a avea relaţii cit tovarăşe preşedinte, sînteţi un cipii noi ; ea trebuie să por Conferinţei Naţionale a par del Castro a spus că „eşe nialismului şi imperialismu tic acreditaţi în R.S. Ceho j ---VVţp
mai largi cu aceste ţări. mare promotor al extinderii nească de la necesitatea dez tidului — care urmează să cul acestor invazii a dove lui. slovacă.
Răspuns : In ce priveşte colaborării în Balcani. Care voltării şi întăririi fiecărui aibă loc în vara acestui an ATLAS
vizita pe care am efectuat-o este, după părerea dumnea partid — ca factor primor — dorim să aducem noi per
într-un număr de ţări din voastră, cadrul în care se dial al forţei întregii mişcări fecţionări şi să dezvoltăm NEW YORK. — La 5 mai, avut sîmbătă o întrevedere du-se existenţa unor pre
Africa, ea se înscrie în ca poate desfăşura colaborarea comuniste şi muncitoreşti — măsurile privind adîncirea s-au încheiat la New York cu Henry Winston, pre mise pozitive pentru dezvol
lucrările celei de-a V-a se
drul politicii generale a în Balcani ? şi, pe această bază, să asigu democraţiei socialiste în siuni a Comisiei Organiza şedintele P.C. din S.U.A., tarea relaţiilor bilaterale.
României de dezvoltare a re Răspuns: Intr-adevăr, Ro re, în spiritul deplinei egali România. aflat în vizită la Praga, re Incă doua proiecte
laţiilor cu ţările care au scu mânia militează în mod ferm tăţi, stimei şi respectului re In fond, toate măsurile pe ţiei Naţiunilor Unite pentru latează agenţia CTK. ALGER. — Preşedintele pentru Elisabeth
turat jugul asupririi coloniale pentru dezvoltarea unor largi ciproc între partide, solida care le-am luat merg într-un dreptul comercial interna Republicii Arabe Egipt, An-
şi acţionează pentru dezvol relaţii de prietenie, colabora ritatea în lupta comună pen singur sens — de a crea ca ţional, la care a participat VIENA. — Preşedintele war Sadat, şi preşedintele Taylor
tarea lor independentă. Noi re şi bună vecinătate între tru triumful cauzei socialis drul organizatoric cît mai co şi România, ca membră a Statelor Unite, Richard Ni- Consiliului Comandamentu
apreciem relaţiile cu ţările toate ţările din Balcani, pen mului, împotriva imperialis respunzător, ca toate catego comisiei. xon, care va sosi la 20 mai lui Revoluţiei din Libia, Elisabeth Taylor nu se
care au pornit pe calea dez tru transformarea Balcanilor mului şi reacţiunii, pentru riile sociale, întregul popor Comisia a examinat, în Ia Salzburg pentru o esca Moamer El Gedafi, şi-au va retrage de pe platouri
voltării libere, de sine stătă într-o zonă a păcii şi coope progres social şi pace în lu să poată lua parte la ela tre altele, raportul special lă de 36 de ore, în drum încheiat, sîmbătă, vizita o- le de turnare, aşa cum se
toare ca un factor important, rării rodnice între popoare. me. După părerea noastră, a- borarea politicii partidului şi prezentat de şeful delegaţi spre Uniunea Sovietică, va ficială de trei zile efectua anunţase recent (speculaţie
atît din punct de vedere al După cum se cunoaşte, în a- ceastă nouă unitate se afir guvernului şi, în acelaşi timp, ei române, Ion Nestor, cu tă în Algeria. In cadrul încurajată, probabil, de
creării .în fiecare stat a unei ceastă zonă a Balcanilor e- mă tot mai puternic în miş de a întări controlul asupra privire la arbitrajul comer convorbirilor pe care cei faptul că binecunoscuta ar
cît
atît
ţări
xistă
socialiste,
economii puternice, indepen şi ţări nesocialiste. După pă carea comunistă şi muncito tuturor sectoarelor de activi cial, şi a hotărît ca rapor CADRAN doi şefi de stat le-au avut tistă a împlinit virsta de
rească — şi se va realiza în
dente, cît " şi ca parte inte rerea mea, tocmai , această ciuda diverselor greutăţi, p.e tate, asigurînd aplicarea în tul să constituie baza dis cu preşedintele Algeriei, 40 ani). Potrivit unor in
grantă a luptei împotriva po realitate este un motiv de a care le mai întîmpină. Par viaţă atît. a hotărîrilor. a le cuţiilor ulterioare în această Houari Boumediene, au fost formaţii mai noi, ea va fi
principiilor
liticii imperialiste, colonialis se acţiona pentru ca între tidul Comunist Român şi gilor statului, a viaţă, adi problemă. Raportul special avea în ziua următoare o abordate probleme privind protagonista a două filme
despre
comuniste
te şi néocolonialiste. De toate ţările să se dezvolte, în România socialistă vor ac că ceea ce noi numim înfăp urmează a fi publicat în a- întrevedere cu cancelarul situaţia din Orientul Apro ce urmează să fie realiza
altfel, însăşi România se spiritul coexistenţei paşnice, ţiona cu toată fermitatea în tuirea eticii şi echităţii so nuarul comisiei. piat şi din regiunea Medi te la Madrid. Este vorba
consideră ţară în curs relaţii ample de Colaborare, această direcţie. Vom promo cialiste. federal al Austriei, Bruno teranei. de filmele „Garda de noap
de dezvoltare — aceasta avînd bazate pe încredere şi res va larg şi în viitor relaţii Partidul Comunist Român VARŞOVIA. — La Varşo Kreisky — anunţă un co De la Alger, preşedintele te“ şi „Numai cei bogaţi
în vedere nivelul forţelor ei pect reciproc, pe principiul multilaterale cu toate ţările se preocupă de lărgirea şi via a avut loc o şedinţă a municat oficial publicat la Anwar Sadat a plecat în dorm“, ambele regizate de
de producţie —, şi de aceea independenţei şi suveranită socialiste, cu partidele comu perfecţionarea continuă a de Prezidiului guvernului polo Viena. tr-o vizită oficială în Tu Brian Hutlon.
apreciază că conlucrarea ţii naţionaie, pe deplină e- niste şi muncitoreşti, mili- mocraţiei socialiste în întrea nez, în cursul căreia au fost ALGER. — S-a încheiat nisia, iar preşedintele Moa
strînsă cu aceste ţări este a- galitate în drepturi şi nea tînd cu toată consecvenţa ga viaţă economică şi socială examinate propuneri privind mer El Gedafi s-a întors la încă un proiect
tît în interesul lor, cît şi al mestec în treburile interne. pentru întărirea unităţii şi a ţării, ca factor esenţial în modificările în planul do vizita la Alger a delegaţiei Tripoli, unde va avea, luni,
de partid şi guvernamentalo
României. O atenţie deosebită trebuie coeziunii ţărilor socialiste, a asigurarea înfăptuirii progra dezvoltare a economiei pe cehoslovace, condusă de o nouă întrevedere cu şeful „S.T.O.L."
Un considerent important dată intensificării colaborării mişcării comuniste şi munci mului adoptat de Congresul anul în curs şi în domeniul statului egiptean.
de la care porneşte România economice, politice, ştiinţifi toreşti internaţionale, a tu al X-lea de făurire a socie comerţului exterior, anunţă Vasil Bilak, membru al Firmele „Messerschmidt“
în politica sa de dezvoltare ce şi culturale — domenii în turor forţelor antiimperialis- tăţii socialiste multilateral agenţia PAP. Modificările Prezidiului, secretar al C.C. WASHINGTON. — Mi (vest-germană), British Air-
largă şi multilaterală a cola care apreciez că ţările balca tc, democratice şi progresis dezvollate, de creare a condi au în vedere ca — pe calea al P.C. din Cehoslovacia. nisterul american al Muncii craft Corporation (engleză)
borării cu tinerele state in nice pot realiza mult. In a- te din lumea întreagă. Avem ţiilor pentru trecerea trepta sporirii sarcinilor de im- In încheierea vizitei a a făcut cunoscut că, în lu şi Saab-Scania (suedeză)
dependente este acela că a- cest cadru cred că s-ar putea convingerea că dificultăţile e- tă, în viitor, spre comunism. port-export în unele dome fost semnat un protocol de na aprilie în Statele Uni au semnat de curînd una-
bolirea totală a practicilor asigura realizarea unor im xistente astăzi în relaţiile întrebare: Potrivit unei nii ale economiei — să se colaborare între P.C.C. şl te existau peste 5 milioane cord în vederea realizării
colonialiste şi néocolonialiste portante obiective şi lucrări dintre unele ţări socialiste şi convingeri foarte răspindite, •asigure creşterea rolului Frontul Naţional de Elibe şomeri, ceea ce reprezintă unui avion cu decolare şi
rare din Algeria şi un co
şi lichidarea subdezvoltării de interes comun care să fa partide comuniste vor fi de relaţiile bilaterale româno-iu- comerţului exterior în dez 5,9 la sută din totalul for aterizare pe piste scurte
statelor care au purtat în ciliteze progresul şi dezvol păşite. că mişcarea revolu goslave sînt în prezent mai voltarea şi modernizarea ca municat comun cehoslovaco ţei de muncă. Deosebit de (S.T.O.L.) Aparatul, care
agenţia
anunţă
trecut jugul colonial consti tarea fiecărui stat şi să con ţionară va cunoaşte un pro bune ca oricine!. Cum se vor pacităţilor de producţie ale algerian La — Alger, delegaţia urmează a fi în stare ope
gres considerabil.
CTK.
Poloniei.
tuie una din problemele ma tribuie la crearea unui cli dezvolta în viitor aceste re ridicat a fost. luna trecută, raţională p/ină în 1980, va
jore, fundamentale ale lumii mat de cooperare rodnică, re întrebare: In cadrul aces laţii şi în care domenii în cehoslovacă a purtat con şomajul în rîndul tinerilor fi echipat cu un motor „si
PRAGA. — Gustav Hu
contemporane, de soluţiona ciproc avantajoasă între toa tei concepţii, care constituie mod deosebit ? sak, secretar general al C.C. vorbiri în legătură cu un şi al populaţiei de culoare lenţios". Se are în vedere
rea căreia depinde în mare te popoarele care trăiesc în o concepţie democratică a re Răspuns: Intr-adevăr, re larg cerc de probleme de — 17,3 şi respectiv 9.6 la astfel utilizarea lui îndeo
Dealtfel.
în
măsură destinderea şi pacea această şir zonă. domenii există laţiilor dintre ţările socialis laţiile dintre România şi Iu al P.C. din Cehoslovacia, a interes reciproc, subliniin- sută. sebi pe aeroporturile situ
tr-un
de
ate în zone urbane. Dealt
mondială, progresul întregii te, am urmărit cu mare inte goslavia sînt foarte bune. ele
omeniri. forme de colaborare între ţă res şi concepţia referitoare la se dezvoltă continuu, pe pla fel, MBB, BAC şi Saab nu
rile balcanice create de-a dezvoltarea internă a Româ nuri multilaterale în folosul silit singurele societăţi avi
In lumina a ceea ce am lungul timpului şi care s-au niei. Ne-ar interesa cîteva a- celor două popoare, al ‘cauzei Situaţia atice care se interesează
spus este clar că nu se poa dovedit foarte utile; aceasta precieri din partea dumnea generale a socialismului, a de S.T.O.L. Cea mai mare
te vorbi de o nouă politică poate stimula interesul pen voastră referitoare la concep colaborării şi destinderii în GINEMA^ RADIO'^Ek E VI Z I UNE parte a firmelor pentru e-
a României faţă de ţările în tru stabilirea unor modali ţia de dezvoltare internă şi, Europa şi în lume. In ultimii din Burundi chipament aeronautic din
curs de dezvoltare, ci de a- tăţi de colaborare concretă mai precis, la ceea ce noi ani s-a extins cooperarea e- lume au proiecte, sau fac
DEVA: Copacii mor în picioa
plicarea fermă a politicii ge între ţările balcanice în do numim democraţia economi conomică româno-iugoslavă, re („Patria“); IVIiliaii Strogoff DUMINICA BUJUMBURA 6 (Agerpres). studii, pentru realizarea u-
nerale consecvente a ţării meniile economic, ştiinţific, că, respectiv acea tendinţă s-au intensificat schimburile („Arta“); SIMERIA : Decolarea 8,15 Gimnastica pentru toţi; După cum relatează agen nui aparat cu decolare şt
(„Mureşul“); HUNEDOARA: Os-
8,30 Cravatele roşii;
noastre, de solidaritate şi tehnic şi chiar politic pe ba de a asigura întreprinderii reciproce în diferite domenii eeola („Siderurgistul“) ; Marele 10.00 Viaţa satului; ţiile Associated Press, France aterizare „scurtă“.
sprijin activ al luptei de za respectării dreptului fie posibilităţi să-şi exercite pe de activitate, vizitele, con premiu — seriile I-II („Con 11.10 Să inţelegem muzica. Leo Presse şi United Press Inter
eliberare a popoarelor, al e- cărei ţări, al fiecărui popor deplin atît răspunderile cit tactele şi schimbul de expe structorul“) ; Silvia („Arta“); CA- nard Bernstein prezintă ; national, postul de radio Bu
forturilor popoarelor elibera de a-şi organiza viaţa aşa şi drepturile care îi revin. rienţă la diferite niveluri în LAN: Anna celor 1000 de zile „Instrumente muzicale o- jumbura a revenit, vineri Condamnarea unor
(„11 iunie“); TELIUC : Pă
bişnuite şi... neobişnuite“;
te de a se dezvblta de sine cum doreşte. Considerăm că Ce consideraţi esenţial pen tre cele două ţări. Un rezul sările („Minerul“) ; GHELAR : 12.00 De strajă patriei; seara, asupra unor comuni poliţişti corupţi
Emisiune
Romeo şi Julieta („Minerul“) ;
stătător pe calea prosperită un obiectiv major al popoa tru democraţia economică în tat concret al colaborării ro- PETROŞANI : Pădurea pierdută 12.30 ghiară ; in limba ma cate difuzate anterior, amin
ţii materiale şi culturale, a relor care trăiesc în Bal condiţiile româneşti ? Care mâno-iugoslave este marele („7 Noiembrie“); Ilugo si .Jose- 14.00 Telesport. Ciclism: „Cursa tind că luptele dintre unită Procurorul districtual Eu
progresului social, a partici cani este de a face totul pen este importanţa pe care o a- complex hidroenergetic de fina („Republica“); LUPENI : păcii (Berlin — Praga — ţile armatei şi elementele ca gene Gold a anunţat con
cordaţi acţiunii de sine stă
Varşovia).
pării active la viaţa politică tru transformarea acestei re la Porţile de Fier pe care îl Puterea şi adevărul — seriile gistrate din Aspecte înre re au participat la tentativa damnarea, pentru corupţie,
1-U („Cultural“); LONEA: Bă
eta
primele
internaţională. giuni într-o zonă a păcii, fără tătoare a întreprinderilor şi vom inaugura în curînd. Cu ieţi buni, băieţi răi („Minerul“); pe. Marele premiu de au de lovitură de stat de săptă- a 24 de poliţişti new-yor-
care aceea a organelor ad
mă
voi
prilejul
inaugurării
pentru
criteriul
întrebare: Am dori să expu arme nucleare, fără baze mi ministrative de stat şi a pla întîlni cu tovarăşul Tito şi ANINOASA: Croimvell — seri tomobilism al piloţilor de for mîna trecută continuă în u- kezi. Cei 24 de foşti apă
ile I-II („Muncitoresc“); PARO-
mondial
neţi poziţia României cu privi litare străine, în care să se nificării centrale ? Despre a- sper că vom putea constata ŞENI: Haiducii lui Şaptecai — mula I. Transmisiune de neie puncte ale ţării. ,.Acţiu rători ai legii înfiinţaseră i 1
re la soluţionarea conflictului afirme cu putere spiritul co ceasta. după cîte ştim, se duc Zestrea Domniţei Ralu („Ener la Madrid; nile pentru anihilarea agen o asociaţie care asigura
ţilor
continuă
în
inamicului
gia“) ; PETRILA : Eliberarea
din Orientul Apropiat. In ce laborării şi bunei vecinătăţi. discuţii interesante în parti că ceea ce am stabilit îm — seriile I-II („Muncitoresc“) ; 15.10 Postmeridian; Sportul studenţesc anumite regiuni“, a anunţat protecţia unor tripouri din
Fotbal:
17.00
mod consideraţi că s-ar putea Apreciez că realizarea unui dul dumneavoastră. preună, în întîlnirile prece VULCAN : Simon Bolivar — Progresul Bucureşti. postul de radio burundez. cartierul Brooklyn, reuşind
acţiona pentru soluţionarea climat de largă colaborare în Răspuns: Desigur, proble dente, se realizează în bune („Muncitoresc“); U R I C A N I : Transmisiune directă de la Agenţia France Presse in să obţină din partea pro
pozitiv
Balcani
influenţa
ar
Stadionul
In
Republicii.
crizei din această zonă? atmosfera politică de pe con ma democraţiei este foarte condiţiuni. Doresc să subli Love .story („7 Noiembrie“) ; pauză: Ciclism — „Cursa formează că restricţiile de prietarilor de tripouri, in
BARBATENI:
Pomul de Cră
niez şi cu această ocazie că
Răspuns : In ce priveşte tinent. ar contribui la reali complexă şi este greu de răs dezvoltarea fructuoasă a co ciun („6 August“) ; ORAŞTIE : păcii“; circulaţie sînt, menţinute pe decurs de patru ani, suma
Ia
Vetre
(„Patria“);
problema Orientului Apropi zarea securităţii şi destinde puns la această întrebare în laborării şi prieteniei dintre Trenul („Flacăra“) ; Omul din 18.50 Dunăre la folclorice. — De cintece teritoriu] ţării, iar comunica de un milion de dolari.
mare
Sierra
GKOAGIU-
at, România s-a pronunţat rii în Europa şi în lume. cîteva fraze; mai cu seamă ţările şi popoarele noastre es BÂI: N-am cîntat niciodată pen şi jocuri populare din jud. ţiile sînt întrerupte.
întotdeauna pentru o soluţie întrebare : Ca ţară socialis că, chiar în cadrul ţărilor so te chezăşuită de faptul că re tru tata; HAŢEG: Cea mai lun Constanţa;
(„Popular“);
politică, pe baza rezoluţiei tă independentă. România a cialiste. această noţiune este laţiile româno-iugoslave se gă noapte cădere („Steaua BRAD: 19.20 1001 de seri: Bolek şi Lo-
ro
lek: „Trofeul indian“;
de
Unghiul
Consiliului de Securitate din dobîndit un mare prestigiu înţeleasă cîteodată în mod întemeiază în mod trainic ne şie“); GURABARZA: B. D. in 19.30 Telejurnal;
„De
săptămînii
noiembrie 1967. Ţinînd sea internaţional. Aţi putea să ne diferit. In fond, după păre respect şi încredere recipro alertă („Minerul“); ILIA: Ilello 20.00 la Reportajul mea“. In Bra
fereastra
Dolly — seriile I-II („Lumina“).
ma că încordarea din Orien spuneţi ceva despre rolul pe rea mea. atunci cînd vorbim că, pe dorinţa comună de a şov, într-un cartier nou; Mica publicitate
tul Apropiat influenţează ne care îl are criteriul ideolo de democraţie socialistă, ar conlucra pe baza deplinei e- 20.20 laşul... pe adresa dumnea
va
Emisiune
gativ şi asupra ţărilor din gic în relaţiile internaţiona trebui să pornim, în primul galităţi în drepturi, a princi PROGRAMUL I: 6,00 Buletin voastră. realizată la de Teatrul
rietăţi
bazinul Mediteranei şi, ca a- le. Cum priviţi, în acest con rînd, de la faptul că trebuie piilor independenţei şi suve de ştiri; 6,05 Concertul dimine naţional Vasilc Alecsan- Vind casă, dependinţe, ocupa- cia“. nr. 13, bloc K 4, aparta
tare şi din Europa. Româ text, actualele posibilităţi de să avem în vedere crearea ranităţii naţionale, neameste ţii; 7,00 Radiojurnal; 7,45 Avan dri, Palatul culturii şi bilă. Orăştie, Gheorghe Doja, ment 48, Hunedoara.
64.
„Bolta rece“;
nia este vital interesată în relaţii şi de rezolvare a pro cadrului organizatoric pentru cului în treburile interne şi premieră cotidiană; 8,00 Suma 22.50 Telejurnal. Vînd aparat sudură electric. Pierdut carnet de muncă se
rul presei; 8,08 Ilustrate muzi
de
soluţionarea cît mai grabnică blemelor dintre ţările socia participarea maselor largi avantajului reciproc. In con cale; i),00 Ora satului; 10,00 Ra- Fabricaţie „Electrobobinajul Bu ria D. C. nr. 13351, eliberat Hune
siderurgic
Combinatul
10,80
a conflictului din această liste, ca şi din mişcarea mun populare, a întregului popor, cluzie, noi sîntem foarte mul diomagazinul femeilor ; — muzică LUNI cureşti“. Preţ convenbail, Bog doara pe numele Toader Pe
pe
meridiane
Discul
zonă. citorească internaţională ? la conducerea activităţii e- ţumiţi de felul cum evolu uşoară; 11,00 Buletin de ştiri ; 16,30—17,00 Curs de limba rusă dan Avram, Dobra, judeţul Hu tru. II declar nul.
nedoara.
In acest cadru, noi consi Răspuns: Aşa cum am a- conomice, sociale, a statului ează relaţiile româno-iugosla 11,05 Intîlnire cu melodia popu (Lecţia a 13-a) — reluare; Pierdut autorizaţie de funcţio
Vind
Deschiderea emisiunii;
Trabant
şi
601,
preferat;
derăm că este necesar să se rătat mai înainte, omenirea socialist. Rezolvarea funda ve şi considerăm că există lară toate interpretul toţi; 13,00 12,00 17,35 La volan — emisiune pen Simeria, str. Gh. Lazăr, 7. zero km. nare nr. 26/1970, Lakatoş I.udo-
17,40
Ra
De
pentru
acţioneze cu mai multă fer trăieşte astăzi o epocă de mentală a democraţiei econo toate condiţiile să se adîn- diojurnal; 13,15 Piese pentru tru conducătorii auto; vic. Deva. str. Caza Vodă, 33.
O declar nulă.
Dacia
Vînd
mitate de către toate state mari transformări. Este de mice şi a întregii vieţi socia cească şi să se amplifice chitară interpretate de Scgovia; de muzică 18,00 Căminul; telefon 2101. sau 2512. 1100, Hunedoara, Vind două cauciucuri Moskvici
schim
că
înţeles
18,45
profundele
Noi
înregistrări
13.30
Ecranul — emisiune de ac
le pentru aplicarea rezoluţi bări care se petrec în lume le este legată, în primul rînd, continuu — ceea ce cores populară; 14,00 Unda veselă ; tualitate şi critică cinema Vind convenabil Moskvici 403. Haţeg, strada 23 August, 27.
ei Consiliului de Securitate, îşi spun cuvîntul şi asupra de înlăturarea de claselor ex punde pe deplin intereselor 14.30 La microfon, formaţia Sa- tografică; 408, kilometri 37 000. Telefon
desfiinţarea
ploatatoare,
aceasta trebuind să ducă la mişcării revoluţionare. asu proprietăţii private asupra construcţiei socialiste în cele voy, Billie Davis şi Al Bano ; 19.10 Noutăţi cultural-artistice; 1556. Hunedoara. din După viaţă un an de la încetarea lor coleg,
a
19,20
fostului
Buletin de ştiri; 15,05 Mi
1001 de seri: Bolek şi Lo-
15,00
două ţări, cauzei generale a
retragerea trupelor israelie- pra mişcării comuniste şi, în mijloacelor de producţie. Es socialismului, păcii şi colabo niaturi pentru pian, interpre lek: „Doi cavaleri“; Orăştie, plin centru, vind con Bîtan Tiberiu, din Livadia, foş
ne din teritoriile arabe ocu general, asupra căilor de te evident că nu se poate rării internaţionale. tează Jdrg Demus; 15,30 Serial 19,30 Telejurnal; venabil un apartament, etajul tii săi colegi de la Institutul de
împărtăşesc
pate, la realizarea unei păci transformare revoluţionară a vorbi de democraţie econo In încheierea interviului, radiofonic pentru tinerii ascul 20.10 Partidul — emisiune de unu, 80 mp. două apartamente mine Petroşani adincă durere sen pe
de
timentul
parter, 65 şi 63 mp, dintre care
versuri;
care să garanteze integritatea societăţii omeneşti. Pornind mică atunci cînd există ex aş dori, ca prin intermediul tători; 16,00 Caleidoscop muzi 20,25 Teatru foileton: „Muşati- unul potrivit pentru atelier sau care o încearcă părinţii şi ru
nii“
la
tovarăşul
şi securitatea fiecărui stat, de aici, trebuie să avem în ploatatori şi exploataţi, asu revistei dumneavoastră, să cal: 19,00 Radiojurnal; 19,15 Me Barbu — după trilogia lui magazin. Kari. Relaţii Orăştie, str. Ni- dele.
în
Ştefănescu-Delavran-
Zobel
deci a unei păci drepte. In vedere că este firesc să a- pritori şi asupriţi. Problema adresez popoarelor Iugoslaviei lodii din operetele lui Loewe ; cea (ultimul episod). înce cole Bălcescu, 11. Vind Moskvici 407, lila, restau
acelaşi timp. este necesar, pară. sau să fie puse în dis lichidării exploatării a fost prietene, comuniştilor iugo 19.30 Estrada duminicală: 20,00 21,30 puturile; rant, Pirvu.
Berlinului;
tinereţe
Volgă,
Cumpăr
după părerea noastră, să se cuţie multe probleme ideo rezolvată, după cum se ştie, slavi un cordial salut şi cal Tableta de seară; 22,00 Radio 21,45 Noua înţelegem a muzica — Popescu Dumitru, perfectă stare. Pierdut carnet de muncă se
Să
23,
telefon
creeze condiţii pentru ca logice. multe probleme legate în toate ţările socialiste. de urări de sănătate, prospe jurnal; 22,10 Panoramic sportiv; Lconard Bernstein: „Cine a Ghelar, pină la orele 15,00. ria M. I. nr. 100992. pe numele
populaţia palestiniană să-şi de relaţiile dintre ţări şi din Problema atribuţiilor între ritate şi pace. din partea po 22,50 Moment poetic. Romanţe fost Gustav Mahler“ (re Simedru Ana. II declar nul.
luare) ;
îngrijire
poată organiza viaţa cores tre partide. Intr-o asemenea prinderilor şi drepturilor lor porului român, a comunişti de mai; 24,00 Buletin de ştiri ; 22,35 , „24 de ore“. Contraste în doi Caut copii femeie vîrstă şcolară, pentru Vînd motocicletă K 125 in per
de
Năs-
punzător năzuinţelor sale. discuţie este normal să apa în soluţionarea unor proble lor din România şi a mea 0,03-6,00 Estrada nocturnă. lumea capitalului. tac Constantin, bulevardul „Da fectă stare şi piese de schimb
noi, strada Zorilor 2, Deva.
întrebare : In ultima peri ră diferite păreri, să se con me economice este, în socia personal.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva, str. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane, nr. 1 23 17, 7 15 85. 1 15 88. —Tiparul: întreprinderea poligrafică Deva.