Page 21 - Drumul_socialismului_1972_05

Proletari c/in toate fările, unifi-vă!
PREZENTA TOVARĂŞULUI

NICOLAE CEAUŞESCU

A AVUT LOC INAUGURAREA MUZEULUI DE ISTORIE

Al REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

Luni, 8 mai, în preziua săr­ mişcării muncitoreşti, acti­ berarea naţională şl socială,
bătoririi a nouă decenii şi ju­ vişti de partid şi de stat, re­ activitatea neobosită a Româ­
mătate de la proclamarea in­ putaţi oameni de ştiinţă, artă niei pusă în slujba înfăptui­
ANUL XXIV Nr. 5 390 MARŢI 9 MAI 1972 4 PAGINI -30 BANI dependenţei de stat a Româ­ şt cultură, reprezentanţi ai rii aspiraţiilor de libertate,
niei, capitala a trăit un eve­ cultelor, istorici şi muzeo­ pace şi prosperitate ale ome­
niment cu adinei şi multiple grafi din întreaga ţară, zia­ nirii.
semnificaţii în viaţa ştiinţifi­ rişti români şi corespondenţi Cuvîntul de deschidere a
este
95 de ani de la proclamarea statului suveran român că şi culturală a ţării — des­ ai presei străine. festivităţii Miron roşit de to­
Erau de faţă membrii Co­
Constantines­
chiderea
varăşul
istorie
Muzeului
de
al Republicii Socialiste Româ­ misiei de organizare a mu­ cu, membru supleant al Co­
nia. zeului. mitetului Executiv al C.C. al
Miile de cetăţeni ai Capi­
Inaugurarea importantului talei care se aflau in Calea P.C.R., preşedintele Acade­
— năzuinţă scumpe aşezămînt muzeal — creat Victoriei, în faţa şi pe trep­ litice : împlinesc 95 de ani
miei de Ştiinţe Sociale şi Po­
prin
grija
partidului şi sta­
tele scării magistrale a ve­
Se
tului —a avut loc în prezenţa
tovarăşului Nicolae Ceauşescu, chiului palat al poştelor — de la proclamarea indepen­
a tovarăşei Elena Ceauşescu, impunătoare clădire ridicată denţei de stat a Româ­
a tovarăşilor Emil Paul Nicu- la sfîrşitul secolului trecut, niei, eveniment de mare în­
Bodnaraş,
acum gazda Muzeului de is­
a poporului in aspiraţiile sale lescu-Mizil, Rădulescu, Virgil torie al Republicii Socialiste veacuri a poporului român —
ţării
Manea
istoria
Mănescu,
semnătate
în
noastre, rezultat al luptei de
Pană,
Gheorghe
România — au făcut o însu­
Gheorghe
Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim fleţită, o călduroasă primire a spus vorbitorul. Comitetul
Nicolae
Berghianu, Gheorghe Cioară, tovarăşului conducători Ceauşescu, Central al Partidului Comu­
ai
par­
celorlalţi
Florian Dănălache, Emil Dră- tidului şi statului. nist Român şi Consiliul de
Iertate şi dreptate socială tre Lupu, Dumitru Popescu, ieri porţile, şi-a deschis Miniştri celebrează acest mo­
Janos
gănescu,
Pe­
Fazekas,
care
Muzeul,
ment important al istoriei pa­
înseriindu-se
triei
multe
Leonte Răutu, Gheorghe Stoi­
ca, Ştefan Voitec, Iosif Banc, printre prestigioasele lăcaşuri festări, prin mai care un mani­
loc
printre
de cultură şi ştiinţă, de edu­
Petre Blajovici, Cornel Bur­ caţie patriotică a maselor, re­ de seamă îl are inaugurarea
Istoria poporului nostru, ca înalt. Călugăreai, Plevna, statele mari trebuie să cadă... tică, Miron Constantinescu, Muzeului de istorie al Repu­
dealtfel şi a altor popoare, Mărăşti-Mărăşeştl. De fieca­ Se putea vorbi aşa pe vre­ prezintă o emoţionantă re­ blicii Socialiste România, la
concepu­
istorică,
trospectivă
cunoaşte acte cu semnificaţii re dată, în aceste crîncene mea cînd un stat era numai Mihai Dalea, Miu Dobrescu, tă la mari dimensiuni ; el în­ care a lucrat un larg colec­
profunde pentru întreaga sa încercări, poporul nostru şi-a o întîmplătoare legătură de Mihai Gere, Ion Ioniţă, Va- sumează o vastă suprafaţă tiv de istorici, arheologi, ar­
fiinţă. Un asemenea act îl apărat cu neînfricat eroism teritorii şi de grupe ome­ sile Patilineţ, Ion Păţan, Ion de expunere şi reuneşte un hitecţi, constructori, munci­
Andrei
Stănescu,
şi
Ştefan
constituie proclamarea, la 9 şi dîrzenie fiinţa sa şi, de neşti care se puteau distru­ l>e acum mobila realizată in secţia tîmpiăric a întreprindem tezaur de o inestimabilă va­ tori, tehnicieni. Rod al ini­
mai 1877, a independenţei de ce nu am spune-o, uneori şi ge sau preface după plac. de industrie locală din Brad a întrunit sufragiile unanime ale Ion Dincă. loare privind istoria zbuciu­ ţiativei Comitetului Central
cumpărătorilor. Aceasta pentru
stat a României, act care a soarta civilizaţiei europene. Dar, după biruinţa principiu­ o grrea încercare la care c supu că aici calitatea produselor este La festivitate au luat par­ mată a pămîntului românesc al Partidului Comunist Ro­
să fiecare garnitură de mobilă,
deschis, la timpul său, ca­ Astăzi, cînd evocăm sem­ lui naţional, statele, cît de Odată cu exigenţele calităţii au crescut şi oamenii. Unul din- te, de asemenea, membri ai şi a poporului nostru. Intr-un mân şi a tovarăşului Nicolae
lea progresului societăţii mo­ nificaţia deosebită a procla­ mici, sînt naţiuni. Iar naţiu­ tre ei este şl timplarul Horia Şiler — din fotografie — care s-a C.C. al P.C.R., ai Consiliului spirit de profundă obiectivi­ Ceauşescu personal, Muzeul
calificat la locul de muncă. Azi
este unul dintre lucrătorii pen-
derne româneşti şi, îndeosebi, mării independenţei de stat nile sînt o formă organică tru care calitatea lucrărilor este o condiţie a muncii sale. Ceea ce de Stat şi ai guvernului, con­ tate ştiinţifică, este redată —
a împlinirii dezideratului de a României, se cade să deru­ a umanităţii“. nu-i împiedică să-şi depăşească cu regularitate sarcinile de plan. ducători ai unor instituţii prin mărturii vibrante — via­ de istorie al Republicii So­
veacuri al populaţiei de pe lăm, chiar şi numai succint, Foto: V. ONOIU centrale, organizaţii de masă ţa poporului român în mile­ cialiste pe România sintetizează,
de
ideologiei
poziţiile
ambele versante ale Carpaţi- filele istoriei. Ideea de liber­ (Continuare in pag. a 2-a) şi obşteşti, vechi militanţi ai nara sa dezvoltare, din cele marxist-leniniste, prin miile
lor — constituirea unui stat tate, neatîrnare, de unitate sale de exponate, drumul e-
unitar şi independent. naţională nu s-a născut doar mai vechi timpuri, de la a-
omului
pariţia
pe
teritoriul
Lupta pentru neatârnare, pe cîmpurile de luptă de la României, pînă astăzi, în e- roic străbătut de poporul
pentru dreptul sacru de a ne Plevna, Vidin, Griviţa sau poca înfloritoare a edificării nostru din cele mai vechf
timpuri pînă în epoca socie­
hotărî singuri soarta, repre­ Smîrdan. Ea a călăuzit de Drum spre societăţii socialiste multilate­ tăţii socialiste multilateral
zintă trăsătura definitorie a veacuri poporul nostru, s-a dezvoltate pe care o constru­
întregii noastre istorii. Ne-am înfăptuit — e drept pentru Conferinţa Naţională a partidului — moment important; în dezvoltarea primele abataje ţ ral dezvoltate. Piesele şi do­ im astăzi. Avînd la bază con­
cumentele aflate în cele 62
născut din încleştarea pen­ puţin timp — sub Mihai Vi­ • de săli ale muzeului ilus­ cepţia materialismului isto­
tru libertate dintre daci şi teazul. a constituit primul societăţii socialiste româneşti LIVEZENI. Pînă în pre- \ trează continuitatea societăţii
romani, încercăm un profund plan programatic al revoluţi­ zent echipele de deschidere i umane în spaţiul carpato-du- ric, concepţia despre istorie
şi societate a partidului nos­
respect faţă de felul în care ei din 1848, crezul de căpe­ a minei Livezeni au realizat > nărean, evoluţia mereu ascen­ tru. această nouă înfăptuire
au apărat acest crez Gelu, tenie al maselor populare (11 Mii peste sarcina planificată a- ţ dentă a forţeior de producţie cultural-ştiinţifică se adaugă
cei doi întemeietori de ţări după unirea principatelor din proape 50 ml, apropiindu-se 1 şi pe această bază a întregii moştenirii progresiste lăsate
— Basarab şi Bogdan —, 1859. substanţial de primele fron- J societăţi. Prin documente in­ de înaintaşii noştri în dome­
ne-am opus cu toată vigoa­ Să dăm cuvîntul marilor HlIlDOIitM l hlilHIÄ «LMlA ÎMI! turi ale minei. Echipele con- ţ dubitabile este argumentată niul activităţilor muzeogra­
rea pe care ne-a dat-o pă- npştri oameni care au subli­ i duse de Augustin Demeter, ( originea daco-romană a po­ fice, începînd cu Muzeul de
mîntul patriei tuturor vicisi­ niat semnificaţia şi necesi­ Gheorghe Uveghcş, Mihai ! porului român, unitatea sa et­ antichităţi creat în 1864 prin
tudinilor secolelor de exis­ tatea acestui deziderat isto­ Pira şi alţii lucrează intens 1 nică, continuitatea sa neîntre­ decretul lui Alexandru Ioan
tenţă pe aceste plaiuri, între ric : în vederea pregătirii stratu- i ruptă pe întreg teritoriul lo­ Cnza. acum peste un veac.
1
iilor 5 şi 6, la orizontul 475,
aceste rîuri, între falnica ar­ Mihail Kogăiniccanu: „Vo­ \ Bilanţul primelor 4 luni în economia judeţului unde în următoarele două ) cuit azi de români. Este ur­ Deschiderea muzeului, a
cadă a munţilor noştri. im să fim independenţi pen­ luni se vor extrage primele ţ mărită, în toate fazele şi for­ spus în continuare vorbito­
întotdeauna am avut con­ tru că voim să trăim viaţa S tone de cărbune din abata- i mele ei de manifestare, lupta rul, constituie o nouă şi vie
ştiinţa unităţii neamului. noastră proprie, pentru că nu je. Paralel, alte două bri- * dîrză, înflăcărată, de un înalt expresie a înaltei preţuiri pe
„Unitatea naţională -r-_ scria voim să mai pătimim pentru Realizări ce prefigurează găzi au intrat în plin zăcă- J patriotism, dusă de-a lungul care partidul comunist o dă
Nicolae Bălcescu — fu visa­ greşelile altora, pentru că vo­ mint, iar galeriile pe care ţ veacurilor de poporul român trecutului glorios al patriei,
rea iubită a voievozilor noş­ im ca ia gurile Dunării de noi succese de prestigiu în întrecere acestea le execută se vor i pentru apărarea fiinţei sale, năzuinţelor statornicite • ale
tri cei viteji, a tuturor băr­ jos să fie un bulevard în uni în curînd la limita fron- ) pentru unitate, independenţă poporului român spre păstra­
baţilor noştri cei mari, care contra rezbelului". tului nr. 1 al minei. ) naţională şi emancipare so­ rea şi afirmarea fiinţei sale
întrupară în sine individua­ Nicolae Titulescu : Nu întrecerea colectivelor hu- tone laminate finite pline. se sint realizările în spori­ cială, pentru socialism, luptă naţionale, luptelor sale îm­
litatea şi cugetarea poporului vom accepta niciodată vreo nedorenc pentru dobîndirea Energeticicnii au furnizat rea livrărilor la export, un­ Fruntaşii îşi J ridicată pe o treaptă supe­ potriva exploatării şi asu­
spre o manifestare bună. excepţie de la principiul ega­ unor realizări de prestigiu în plus sistemului energetic de planul pe judeţ, aferent rioară, în ultima jumătate do pririi, împotriva feudalismu­
Pentru dînsa trăiră, munci­ lităţii naţiunilor... Niciodată în cinstea Conferinţei Na­ naţional 42,9 milioane kWh perioadei, a fost depăşit cu afirmă hărnicia , lui şi imperialismului. Expo­
l
ră, suferiră şi muriră. Pen­ nu vom renunţa la cea mai ţionale a partidului capătă energie electrică, iar mine­ 26,3 la sută. secol, de Partidul Comunist natele stau mărturie încer­
cu
Strîns
tru dînsa, Mircea cel Bătrîn mică părticică din dreptul pe noi impulsuri după primele rii din Poiana Ruscăi au ex­ Activitatea de investiţii a ORAŞTIE. Colectivul In- î Român. poporului împletită este cărilor deosebit de grele prin
istoria
român,
şi Ştefan cel Mare luptară care l-am dobîndit... şi nicio­ patru luni de muncă din a- tras peste plan 2 270 tone marcat o evidentă intensifi­ treprinderii de industrie io- L înfăţişată istoria naţionalită­ care a trecut poporul nostru,
toată viaţa lor îndelungată şi dată nu vom accepta ca ci­ cest an, perioadă care s-a fier in minereu marfă. De­ care, fapt oglindit în creş­ cală Orăştie este angajat < dar pe care a găsit întotdea­
traseră năvălirea îngrozitoa­ neva să dispună de soarta dovedit deosebit de Intensă păşiri importante ale pla­ terea Ia 28,4 la sută a pro­ cu hotărîre în întrecere pen- i ţilor conlocuitoare, tradiţiile una forţa morală şi mate­
re a turcilor; pentru dînsa noastră, în afară de noi în­ şi rodnică. nului sortimental înregis­ centului de realizare din tru a onora cu rezultate de ţ revoluţionare comune, lupta rială să le înfrunte şi să le
Mihai cel Viteaz cade ucis pe şine sau să ne impună hotă- Realizările înscrise în bi­ trează minerii de Ia Barza planul anul şi Ia 27,9 la su­ prestigiu titlul de unitate e- i desfăşurată în comun pentru înfrîngă.
cimpul Turda... pentru dîn­ rîri la care noi nu am fi con­ lanţul primei treimi a anu­ şi Deva, chimiştii de la Orăş- tă a realizărilor la construc- videnţiată în întrecerea so- 1 libertatea şi progresul patriei,
sa Horia moarte cumplită su­ simţit". lui se prezintă sub acest ra­ tie şi Lupcni, lucrătorii de ţii-montaj. In această peri­ cialistă pe ramură pe anul \ pentru apărarea valorilor ma­ Ele jalonează drumul difi­
port ca un remarcabil an­
feră". Nicolae Iorga : „Reapare în samblu de eforturi şi preo­ la I.P.B. Bîrcea, „Marmu­ oadă s-au pus în funcţiu­ 1971. l teriale şi spirituale făurite cil, dar ascendent, al acestui
Ne-am păstrat, prin luptă forma cea mai crudă, vechea ra“ Simcria, forestierii de ne importante obiective in­ Ca urmare a acestor preo- i în strînsă unitate. Numeroa­ popor spre unitate şi in­
şi muncă, personalitatea na­ teorie că statele mici n-au cupări colective pentru în­ la Orăştie şi Hunedoara, co­ dustriale şi s-au predat 660 cupări intense, colectivul a 1 se exponate pun în lumină dependenţă naţională, spre a-
ţională. In răbojul istoriei dreptul la independenţă, că deplinirea exemplară a pre­ lectivele din industria lo­ apartamente. realizat pe primele 4 luni ţ contribuţia poporului nostru sigurarea continuităţii sale pe
vederilor planului, ca o no­
noastre stau înscrise cu lite­ ele cad în „spaţii vitale" şi uă şi substanţială contribu­ cală. Realizările evidenţiază ho- un spor de producţie mar- i la îmbogăţirea culturii şi ci­ teritoriul străbun, spre pro­
re de foc, dar şi cu aurul se pot mărgini pe hartă ca Totalitatea bunurilor ma­ tărîrea colectivelor din ju­ fă în valoare de peste 7,8 J vilizaţiei mondiale. Totodată, gres, eliberare socială şi nea­
recunoştinţei, Rovine, Podul să se ştie în al căruia din ţie a judeţului nostru la bi­ teriale produse peste pre­ deţ, a organizaţiilor de par­ milioane lei. Aceasta a per- ţ tîrnare. Muzeul înfăţişează
lanţul pe care ţara întrea­ vederi în judeţ se regăsesc tid, a tuturor muncitorilor, mis suplimentarea livrărilor 1 sînt prezentate pe larg rela­
gă este hotărită să-l aducă în depăşirea planului pro­ tehnicienilor şi inginerilor la export, unde planul a fost > ţiile de prietenie dintre Româ­ momentele de seamă din
depăşit cu 8 la sută. Pe sea- ţ
de a cinsti a-
Se amplifică „cotele“ barajului Valea de Peşti Conferinţei Naţionale a ducţiei marfă pe 4 luni cu hunedoreni Conferinţă Naţio­ ma creşterii productivităţii, i nia şi celelalte ţări socialis­ lupta forţelor sociale avansa­
propiata
P.C.R. Siderurgiştii au pro­
pe
te,
trepte
ridicate
supe­
aproape 81,5 milioane lei şi
dus suplimentar în această nală a partidului cu noi întreprinderea a obţinut în / te, legăturile statornicite în
VALEA DE PEŞTI. Im­ riera de extracţie, a func­ perioadă 8 840 tone fontă, depăşirea planului produc­ succese în întrecerea din aceeaşi perioadă un spor al ) decursul vremii între poporul rioare de mişcarea muncito­
presionantul baraj de la ţionării depline a parcului 1 000 tone cocs, aproape ţiei globale cu 106,6 milioa­ cei de-al doilea an al cin­ producţiei globale de 30 la român şi celelalte popoare ale rească, de Partidul Comunist
Valea de Peşti, destinat ali­ auto de care dispune şanti­ 10 000 tone oţel şi peste 6 000 ne lei. Deosebit de valoroa­ cinalului. sută faţă de plan. .
mentării cu apă potabilă a erul hidro Valea Jiului su­ lumii, solidaritatea sa cu po­
oraşelor din Valea Jiului, perior, a responsabilităţii poarele care luptă pentru eli­ (Continuare tn paa. a 2-a)
cunoaşte în aceste zile de in muncă de care dau do­
mai noi cote, amplificate. vadă membrii brigăzilor ce
Dacă în urmă cu 3 săptă­ clădesc piatra în inima ba­
mâni pînă la cota fi­ rajului. ÎN PAGINA A III-A
nală mai erau de executat După cum sîntem infor­ VREMEA Nici o restanţă !a
circa 15 metri înălţime de maţi, în curînd va începe Sport • Sport • Sport
anrocament în prezent se
pregăteşte „intrarea“ în ul­ efectuarea măştii de pro­ © CORVINUL LA A DOUA VICTORIE DIN RETUR : 1-0 CU PENTRU 24 ORE
timii 11 metri. tecţie din beton asfaltic MINERUL BAIA MARE; Vreme călduroasă, eu cerul mmm mmuom
Este urmarea firească a destinată protejării baraju­ • CRONICI SI INFORMAŢII DIN DIVIZIA C; variabil, temporar noros după-
sint
la
cind
! activităţii intense din ca­ lui. ® CRONICA ETAPEI; amiaza, averse locale munte ploa­
posibile
de
© CLASAMENTE. ie. Vintul va sufla slab din
est. Temperatura minimă va
oscila intre 5 şi 8 grade, iar Soarta recoltei, sc ştie bine,
maxima intre 20 şi 23 grade. nea tovarăşul Nagy Pavel. ceput prăşitul, preconizin-
este influenţată hotărîtor de brigadier la C.A.P. Bîrcea du-se ca lucrarea să fie de­
PENTRU URMĂTOARELE modul cum sînt aplicate lu­ Mică — nu se ridică proble­ clanşată în ziua de 8 mal
„CĂUTĂTORII DE COMORI" DOUA ZILE crările de întreţinere a cul­ me deosebite. Culturile de a.c. înţelegînd să contribuie
Este
faptul
îmbucurător
şi
turilor.
Operativitatea
răs­
că,
cereale păioase au fost pli­
Vremea va fi frumoasă şi punderea cu care cooperato­ vite pe toată suprafaţa. Din­
călduroasă. Vintul va sufla la valorificarea superioară a
slab din est. Temperatura — rii sînt angajaţi ia efectua­ tre prăşitoare, la sfecla fu­ potenţialului de producţie*
in uşoară creştere. rea praşileior determină in rajeră s-a terminat prima ai cooperativei, cooperatorii
purtători ii mmmn folclorice hunioou cea mai mare măsură nivelul praşilă, printre primii coope­ au însămînţat fasole şi bos­
care
efectuat
au
ratori
lu­
recoltelor la hectar, avînd în
tani în cultură intercalată pe
vedere că această lucrare re­ crarea respectivă situîndu-se toată suprafaţa cultivată cu
Kiss Lina, Horvath Caliţa,
alizată la timp şi de calitate porumb.
Ediţia a doua a ştafetei judeţean al U.T.C. în colabo­ ceiului tradiţional local, a tradiţiilor şi obiceiurilor fol­ valorează mai mult chiar de- Antal Ghizela şi alţii. In ce­
Fără a minimaliza cu ni­
folclorice „Căutătorii de co­ rare cu Comitetul judeţean cîntecului şi dansului popular clorice în mişcarea cultura­ 0 nouă instalaţie cît o ploaie bună. ea ce priveşte porumbul şi mic rezultatele obţinute pînă
mori“, amplă acţiune cultu- de cultură şi educaţie socia­ fyunedorean a fost precedată lă de masă. In cadrul sim­ Dar pînă acum în nume­ cartofii, culturile sînt repar­ acum, cît şi optimismul ce
ral-artistică de valorificare a listă. s-a încheiat duminică de transport tizate pc cooperatori, în ba­ se manifestă la C.A.P. Cris
tradiţiilor folclorice hunedo- la Deva. de un simpozion ştiinţific ce pozionului au fost prezentate roase unităţi agricole s-a in­ za angajamentelor încheiate tur în privinţa efectuării iu •
rene, iniţiată de Comitetul Marea manifestare a obi­ a avut ca temă valorificarea comunicări tratînd „Obiceiuri PETRILA. Intr-un timp vocat, pentru a „justifica“ pentru retribuirea muncii în crărilor de întreţinere a cul­
de primăvară din Almaş-Să- record de numai 12 zile, slabele rezultate înregistrate acord global. Peste 8-10 zile turilor, este de semnalat fap­
se va începe praşila. Fiecare
lişte", o variantă a Mioriţei la Preparaţia cărbunelui la întreţinerea culturilor, mo­ cooperator ştie ce lucrări are tul că terenul cultivat cu sfe­
tivul că a fost întîrziată ră­
culeasă în satele Răscoala şi din Petrila a fost dată în sărirea plantelor, ia această dé făcut, ce producţie trebu­ clă are un grad ridicat de
funcţiune o nouă instala­
Cimpa — municipiul Petro­ dată asemenea argumente nu ie să obţină şi ce retribuţie îmburuienare, ceea ce recla­
ţie de transport şi încărca­
şani, „Premise ale valorifi­ re a şistului carbonifer ca­ mai au nici o acoperire. Pes­ i se cuvine. Există o atmo­ mă maximă operativitate la
cării folclorului muzical în re rezultă in urma epură­ te tot. sfecla, cartofii 'şi po­ sferă favorabilă de lucru, combaterea lor eficientă. A-
celaşi.
se
impune
imperativ
cooperatorii simţind u-se pu­
mişcarea artistică de ama­ rii apelor reziduale de la rumbul se găsesc intr-un sta­ ternic mobilizaţi şi stimulaţi să stea şi în atenţia condu­
spălarea cărbunilor. Insta­ diu care reclamă maximă o-
tori" şi altele. S-a evidenţi­ în îndeplinirea sarcinilor ce cerii C.A.P. Bîrcea Mică, u-
laţia este prevăzută cu o perativitate la combaterea
at, cu acest prilej, necesita­ bandă dc cauciuc în lun­ buruienilor. De aceea, im­ le revin. nitate unde ni s-a spus că
tea imperioasă de valorifica­ gime de 80 de metri care portant este ca în fiecare Asupra stadiului lucrărilor praşila la cartofi şi porumb
va începe abia după 15 mai
re atentă, ştiinţifică, a crea­ transportă şistul carbonifer cooperativă agricolă să se fa­ de întreţinere a culturilor la a.c. Or, ploile căzute în ul­
direct în vagoanele de cale C.A.P. Cristur. tovarăşul loan
ţiilor populare, rezultatele timele zile favorizează o
ferată. că o largă mobilizare a tu­ Peter, preşedintele unităţii,
obţinute de către cercetăto­ Lucrările de execuţie şi turor forţelor şi mijloacelor creştere accentuată a perico­
rii hunedoreni în această am­ montaj al instalaţiei au fost mecanice la finalizarea în ne-a informat că : „lucrările lului de îmburuienare a te
sînt
s-au
Păioasele
la
zi".
renului şi, implicit, de dimi­
plă acţiune. executate cu multă price­ cele mai bune condiţiuni a nuare a recoltei. Intr-o ase­
pere de brigăzile conduse plivit manual pe toată supra­
Reportaj realizat de dc Sabin Hancheş, Vaier întregului volum de lucrări faţa stabilită. De asemenea, menea situaţie se cere acut
ca să nu se piardă nici o
Toma, Dumitru Marcu, Oc­ cuprinse în tehnologiile spe­ la sfecla furajeră s-a apli­
S. POP zi bună de lucru în cîmp, să
tavian Oltcanu şi alţii ca­ cifice culturilor. Cum se ma­ cat praşila întîi pe cele 8
M. BODEA re şi-au onorat astfel încă terializează în practică ase­ hectare planificate. La sfe­ se facă o mobilizare largă şi
de pe acum angajamentele operativă a cooperatorilor şi
luate în cinstea Conferinţei menea deziderate ? cla de zahăr — ne spunea a mecanizatorilor la efectua­
Pe largul bulevard a avut loc o adevărată paradă a costumu hil popular hunedorean. (Continuare in pag. a 3-a) Naţionale a partidului. — In legătură cu întreţi­ interlocutorul — pînă azi (6 rea praşileior mecanice şi
nerea culturilor — ne spu- mai a.c. — n.n.) nu s-a în- manuale.