Page 22 - Drumul_socialismului_1972_05

—MM—wnaMMb—a—ra CBMW—H
DRUMUL SOCIALISMULUI © Ht. 3 390 © MARŢI 9 MA! 1972
2

.í«,¡;í; ;s .
fe:íí
ţmP A'

(Urmare din pag. 1) secretar general Nlcolae Tetraevangheliarul de la Hu­ In alegerile parlamentare din
Ceauşescu, să binevoiţi a 1- mor, care conţine cel mai au­ noiembrie 1946, abolirea mo­
naugura Muzeul de Istorie al tentic portret al lui Ştefan, narhiei şi proclamarea Repu­
Român. In acelaşi timp, isto­ Republicii Socialiste Româ­ documente din timpul lui blicii Populare Române la 30
ria poporului român s-a îm­ nia. • , Mlhal Viteazul, sabia lui Si- decembrie 1947. Transformă­
pletit strîns cu Istoria naţio­ Tovarăşul Nlcolae Ceauşescu nan Paşa, Liturghlerul tipă­ rile revoluţionare, care au
nalităţilor conlocuitoare, cu tale, apoi, panglica Inaugu­ rit de Macarie la Tîrgovişte, urmat după acest eveniment
care a conlucrat şi luptat îm­ rală. Scrisoarea Iul Neacşu din epocal, în toate domeniile de
preună împotriva exploatato­ Se vizitează muzeul. Prof. Cîmpulung din 1521 către Ju­ activitate, economic, social,
(Urmate din pag. 1) de o profundă rezonanţă. Cu rilor sau asupritorilor co­ dr. Florlan Georgescu, direc­ dele Braşovului, sceptrul Iul politic, diplomatic, cultural,
acest prilej, aducem piosul muni. torul muzeului, îl conduce pe Constantin Brîncoveanu, teh­ au pus temelia creării, în
Proclamarea independenţei nostru omagiu înaintaşilor, Documentele expuse pre­ oaspeţi, dă ample explicaţii. nică militară de epocă. august 1965, a Republicii So­
de stat a României, cuceri­ jertfelor lor, cu angajarea de zintă istoria României în le­ Conducătorii de partid şl Pe dimensiunile a cîtorva cialiste România, au ridicat
rea acestei independenţe au a depune întregul nostru e- gătură firească cu istoria u- de stat, participanţii la festi­ secole sînt urmărite pe viu pe noi şi noi trepte de pro­
avut loc în condiţiile cînd fort constructiv pentru edi­ niversală, înainte de toate cu vitate, se opresc, mal întîl, dezvoltarea tehnicii construc­ gres şi civilizaţie patria noas­
pe continentul nostru şi în­ ficarea societăţii socialiste cea a popoarelor din zona în In cîteva din sălile consacra­ ţiilor, înflorirea culturii şl tră socialistă. O nouă etapă
deosebi în Balcani se desfă­ multilateral dezvoltate, pen­ care trăim de veacuri şl mi­ te Istoriei străvechi, undo es­ artelor, a vieţii economice, a deschis dezvoltării Româ­
şura o intensă luptă de eli­ tru ridicarea patriei scum­ lenii, năzuinţa nedezminţită te oglindită evoluţia treptată toate acestea în pofida con­ niei Congresul al X-lea al
berare naţională, de consti­ pe — Republica Socialistă a poporului român spre rela­ a culturii materiale a popu­ diţiilor vitrege în care evo­ partidului, din august 1969,
tuire a unor naţiuni suvera­ ţii de bună vecinătate şl laţiilor ce au trăit pe pămîn- lua societatea ca urmare a care a elaborat programul
ne şl independente, pentru România — pe noi culmi de N. Grlgorescu : »Infanterist atnetnd" strînsă prietenie cu popoare­ tul României în neolitic, în necurmatelor presiuni din construirii societăţii socialis­
siărîmarea orîndulrllor me­ demnitate, civilizaţie şi le ţărilor din jur. Ele înfăţi­ epoca bronzului şi a fierului, afară. te multilateral dezvoltate pe
dievale. Poporul nostru a a- progres. şează convingător cuceririle răstimp în oare a înflorit aici La secţia de istorie moder­ perioada 1971-1975, precum şi
cordat tot sprijinul său re­ istorice ale poporului nostru, o civilizaţie remarcabilă. Sînt nă, pe baza unul bogat ma­ liniile directoare ale dezvol­
voluţionarilor din Serbia, după eliberarea ţării, în pro­ edificatoare, în acest sens, terial documentar, sînt reîn­ tării ţării pînă în 1980.
Muntenegru, Grecia şi Bul­ cesul construirii societăţii so­ statuetele de lut „Gîndîto- viate epoca mişcării revolu­ Cu ajutorul graficelor, Ima­
garia, în lupta lor pentru cialiste. rul' şl „Femela şezînd“, a- ţionare conduse de Tudor ginilor, machetelor, hărţilor
scuturarea jugului otoman, ¡Valoarea informativă a mu­ parţlnînd civilizaţiei Haman- Vladimirescu, revoluţia de la luminoase şi al altor mijloa­
acest anacronism al Istoriei. zeului este reliefată nu nu­ gla — capodopere de valoa­ 1848, Unirea Principatelor, ce muzeografice, se înfăţişea­
Intrînd în război, alături de mai prin frumuseţea şl va­ re mondială ale artei antro­ războiul pentru cucerirea In­ ză vizitatorului amplul
armatele ruse, armata româ­ loarea intrinsecă a exponate­ pomorfe neolitice din Româ­ dependenţei naţionale, dez­ tablou al României socialiste
nă a dat o grea jertfă de lor, ci, mal ales, prin resta­ nie. Este remarcabilă, prin voltarea României pe calea în necontenită devenire, in
sînge, atît pentru consolida­ bilirea adevărului istorio pa tehnica de lucru, prin for­ capitalismului, desăvîrşirea u- neîncetată şl rapidă evoluţie
nltăţii
statale,
începuturile
şl
în toate sferele activităţii so­
mele graţioase şi arta deco-
rea independenţei ţării noas­ care ele îl degajă şl înfăţişea­ raţiunll ceramica aparţlnînd dezvoltarea mişcării muncito­
tre, cît şi pentru eliberarea ză vizitatorului. In cadrul civilizaţiei Cucuteni. Cerami­ reşti din ţara noastră. ciale.
altor popoare. Peste 10 000 de acţiunii permanente de în­ ca de Cucuteni este apreciată Un alt punct important al
expuse
Sînt
în
original
ostaşi şi ofiţeri români, între drumare a colectivului mu­ ca una din cele mal măiestrit Proclamaţia de la Padeş, scri­ muzeului îl reprezintă lapi-
care legendarii Şonţu şi Val- zeului din partea conducerii lucrate din întregul neolitic să de Tudor Vladimirescu, Si­ darlul, care cuprinde copia
ter Mărăcineanu, s-au jertfit partidului, menţionăm, în european. giliul Iul Nlcolae Bălcescu, Columnei Iul Traian şi un
pe cîmpurlle de luptă. „Juni ostaşi ai ţării mele, însemnaţi cu stea că venise sfîrşltul lumii I Pămîntul dudul, mod deosebit, acele Indicaţii Se trece, în continuare, steagul participanţilor la A- număr de peste 160 de docu­
eplgraflce,
mente
monumente
Cucerirea independenţei de în frunte, / Dragii mei vultani de cîmpurl, văzduhul se zgudui ca într-un gemăt uriaş, date personal de secretarul prin secţia de istorie veche, dunarea de la Blaj, din 3-5 sculpturale, fragmente arhi­
stat a constituit un pas ho- dragii mei şoimani de munte 1 / Am cîntat flăcăii se Izbiră într-un iureş cumplit — dar său general, tovarăşul Nlcolae care prezintă perioada de în­ mal 1848, Proclamaţia de la tectonice — antice şl feudale
tărîtor spre desăvîrşirea — in tinereţe strămoşeasca vitejie,/ Vitejie fără se retraseră ameţiţi îndărăt. Pămîntul umed Ceauşescu, în sensul ca mu­ florire a statului dac, sub Islaz cu semnăturile mem­ — dintre cele mal renumite,
zeul să reflecte adevărul Is­
la 1 decembrie 1918 — a u- seamăn pe-acel timp de grea urgie,/ Ce la se umplu îndată de sînge ; morţii rămaseră toric deplin, evltîndu-se ori­ Bureblsta şl Decebal, cîrmul- brilor Guvernului Provizoriu, descoperite pe teritoriul pa­
nltăţii statale a României. vechiul nostru nume a adaos un renume, / în tină grămădiţi asupra armelor, răniţii ce denaturări ale realităţii is­ torli cei mal de seamă pa Proclamaţia lui Alexandru triei noastre, ele dellmitîn-
Deşi a fost înfăptuită sub Dus pe Dunăre în Mare şi din Mare dus în căzuţi îndreptau ochii de foc spre gura de torice. care l-au avut îndepărtaţii loan Cuza despre definitiva du-se cronologic între înce­
amprenta orînduirii sociale lume I / Vin acum, la rîndu vostru, să v-a- iad care zvîrlea trăsnet şi flacără, ceilalţi se Patrimoniul civilizaţiei ro­ noştri strămoşi. Tot aici, es­ unire, Memorandumul adre­ putul secolului al IV-lea î.e.n.
burgheze, independenţa de duc o închinare, / Vin cu inima crescută întoarseră cu feţele încreţite de mînie şi du­ te evocată crîncena înfrunta­ sat de transilvăneni Curţii şl secolul al XIII-lea.
stat a asigurat dezvoltarea şi cu sufletul mai tare, / Ca eroi de mari rere. mâneşti creşte deci cu un lă­ re dintre daci şi romani, ca­ din Viena la sfîrşltul veacu­ Ultima sală vizitată — te­
caş de cultură menit să de­
forţelor de producţie şi, oda­ legende, vin să vă privesc în faţă, / Voi, ne­ vină un îndemn la lucru şl re a culminat cu transforma­ lui trecut. zaurul Istoric — prezintă
tă cu aceasta, a clasei mun­ păsători de moarte, dispreţuitori de vieaţă, / Inamil gemeau cu braţele la cer, ostaşii un valoros laborator de cer­ rea Daciei în provincie ro­ O sală este consacrată dez­ prin exponatele sale arta pre­
citoare, căreia l-a revenit mi­ Ce-aţi probat cu-avîntul vostru lumii puse păgînl stăteau neînduplecaţi în picioare în cetare pentru iubitorii ştiin­ mană, cu colonizarea Daciei voltării, în epoca de după lucrării aurului pe meleagu­
siunea istorică de a duce mai în mirare, / Că din vultur vultur naşte, din fulgerul orbitor al împuşcăturilor. Dar, prin ţei Istorice. El însuşi rod al de către romani, bază a for­ Unire şl pînă în pragul pri­ rile noastre, din vechi tim­
departe steagul luptei de eli­ stejar stejar răsare!/.../ Pas dar I pas tot umbra deasă a înserării, şivolul negru de unei îndelungate activităţi de mării poporului român. mului război mondial, a cul­ puri şi pînă astăzi. Aici se
berare socială şi naţională. înainte ! timpul vechi de nou zoreşte ! / Vii­ flăcăi venea zguduind pămîntul plin de apă; cercetare, muzeul inaugurat Epoca dacică, şl în succe­ turii şl ştiinţei. Găsim aici află concentrate cele mai în­
Năzuinţele scumpe ale po­ torul României dat-a mugur ce-ncolţeşte 1 / veneau cumpliţi ca răzbunarea ; venea pu­ astăzi va impulsiona, la rîn- siune,- cea daco-romană înfă­ expuse piese originale : actul semnate tezaure descoperite
porului nostru de libertate, O copii! de voi sînt mîndru, simt acea mîn- terea cea mare şi cea din urmă a răbdării du-i, cercetarea ştiinţifică a ţişează o Importantă dezvol­ constitutiv al Academiei Ro­ în ultima sută de ani, pre­
dreptate socială şi demnita­ drie mare, / Care creşte cu mărirea unui sleite. Intrară în şanţul dinafară, se zvîrliră trecutului şl prezentului, de­ tare a forţelor de producţie, mâne, obiecte personale apar- cum şi alte obiecte de ines­
te naţională s-au înfăptuit pe neam în deşteptare. / Ml-am văzut visul cu la metereze, se suiră deasupra. Acolo se venind — prin numărul şi înfloresc meşteşugurile, unel­ ţinlnd lui Vasile Alecsandrl timabilă valoare.
ochii, de-acum pot să mbr ferice 1 / Astăzi tele de fler sînt remarcabile şi Ion Creangă, biroul de lu­
deplin sub conducerea Parti­ dezlănţui mînla lui Dumnezeu I Puşca avea valoarea fondului său de ma­ pentru tehnica de execuţie. Reţin atenţia vizitatorilor
dului Comunist Român în lumea ne cunoaşte : Român zice, Viteaz două capete : stratul şi baioneta ; omul avea teriale exponabile ca şl prin Arta prelucrării metalelor cru al lui I. L. Caraglale, cos­ piese de o măiestrie excep­
anii socialismului. Ele ne zice". / două braţe : unul cu puşca şl unul cu pum­ sîrguinţa valorosului său co­ preţioase stîrneşte admiraţie tumul de călătorie la Polul ţională, printre care tezaurul
sînt scumpe pentru că au nul care cădea ca un buzdugan de plumb. lectiv de muzeografi — un prin obiectele de podoabă, de Sud al Iul Emil Racovlţă, c- de la Pietroasa — vestita
(VASILE ALECSANDRI
fost cucerite cu sînge şi su­ Odă ostaşilor români, 1877) A fost Izbitură de trăsnet. împuşcăturile nou centru de investigaţie o rară frumuseţe şi gingăşie. diţll princeps Emlnescu, ma­ „Cloşcă cu puii de aur" —
doare, cu jertfele a aproape conteniră. Cel de pe creasta parapetului se ştiinţifică în domeniul isto­ Bogatele tezaure monetare chete ale aparatelor pionie­ mal multe piese, obiecte de
170 000 de soldaţi, subofiţeri prăvăliră deodată în şanţ. Flăcăii săriră du­ riei şl al muzeografiei. descoperite pe întreg cuprin­ rilor aviaţiei — Traian Vuia, podoabă şi de cult, ce de­
Aurel Vlalcu, H. Coandă şl
şi ofiţeri, cu eforturile eroi­ „Ce era de făcut ? înainte ! Ofiţerii îşi pă ei, cu ochii mari, răcnind, scrîşnind, iz­ Muzeul Naţional — a spus sul ţării relevă nu numai fap­ altele. monstrează iscusinţa meşteri­
ce pe care, la chemarea par­ înălţară glasurile, băieţii se avîntară ! A- bind. O furnicare repede, o învălmăşeală cu tovarăşul Mirón Constantines- tul că exista o tehnică evo­ lor locali.
tidului comunist, poporul tunci reduta dinainte parcă se înălţă în pi­ tălăzuiri adînci, o ploaie fierbinte de sînge. cu — va fi o şcoală, o şcoa­ luată a baterii monedei din Un moment deosebit în is­ înainte de plecare, tovară­
cioare. Un şir de păgînl se zvîrli pe parapet,
nostru le-a făcut în războiul alte două şiruri rămaseră dedesubt, tunuri­ lă vie, pentru toţi cel ce-i timpurile preromane, dar că toria poporului nostru îl re­ şul Nlcolae Ceauşescu a scris
antihitlerist. Din şanţ, soldaţii turci se năpustiră îndărăt. vor călca pragul — cetăţeni circulaţia monetară era ce­ prezintă încheierea procesului în cartea de onoare a mu­
le încărcate cu şrapnele îşi dezlănţulseră Dar mînia tăcută a flăcăilor nu-i lăsă. O ai României socialiste sau vi­ de constituire a statului na­ zeului :
Istoria poporului nostru a trăsnetele,, şl trei şiruri ucigătoare de foc în­ înfricoşată izbucnire spre ei le cutremură rinţa firească a unei bogate ţional unitar român în de­
îngemănat două date memo­ rîndurile slăbite ; duşmanii se risipiră ca zitatori de peste hotare — şi ' vieţi economice. cursul anului 1918. In cadrul „Am vizitat cu deosebit In­
care vor putea să retrăiască
rabile : 9 mai 1877 — ziua cepură a doborî rîndurile noastre. Era un suflaţi de vifor*. Alte materiale ilustrează în 'creat de unirea tuturor teri­ teres Muzeul de Istorie al
independenţei de stat a uragan de gloanţe, de sfărîmăturl de schi­ şi să înţeleagă trecutul zbu­ modalităţi sugestive organiza­ toriilor locuite de români, Republicii Socialiste Româ­
ciumat al acestui popor, să-şi
României şi 9 mai 1945 — jă, de urlete, de răcnete, de valuri de fum, (MIHAIL SADOVEANU explice astfel pe deplin stră­ rea noii provincii romane ţara a intrat într-un nou sta­ nia — inaugurat astăzi, 8 mal
ziua victoriei asupra fascis­ de licăriri de fulgere şl de trăsnete : par­ Luarea Griviţei, 1905) lucirea prezentului şi viito­ Dacia, dezvoltarea culturii diu de dezvoltare. Au luat 1972, — care evocă sugestiv,
mului german. Ele sînt cum­ rului său. Menirea unui mu­ daco-romane, începerea pro­ avînt forţele de producţie, prin mărturiile sale, istoria
pănă de istorie, evenimente zeu este ca : după ce oame­ cesului de formare a poporu­ s-au împlinit la dimen­ milenară a poporului român,
nii trecutului au tăcut, să lui român. siuni mal ample ştiinţa, cultura materială şl spiritua­
lă, tradiţiile luptei comune a
facă documentele şi lespezile Ca piese de o deosebită va­ cultura. Totodată s-au a-
loare reţin atenţia, prin în­ poporului român şl a naţio­
să vorbească. Eliminarea o- semnătatea şi înţelesurile lor, dîncit contradicţiile so­ nalităţilor conlocuitoare pen­
misiunilor, precum şi a înfru­ vasul cu inscripţia „Deceba- ciale. Luptele revoluţionare tru eliberare socială şi In­
museţărilor artificiale e de lus per Scorillo", capul sta­ cunosc un puternic avînt. Ia dependenţă naţională. Expo­
natură să sporească valoarea tuii lui Traianus Dedus, de fiinţă Partidul Comunist Ro­ natele redau veridic erois­
educativă şi eficienţa socială la Sarmlzegetusa, tăbliţele mân, forţa de avangardă a mul luptei clasei muncitoa­
a muzeului, să dea vizitato­ cerate, diplomele militare, clasei muncitoare. Tot în a- re, sub conducerea Partidu­
rului certitudinea că are in statueta de bronz aurit a zei­ cest răstimp, România desfă­ lui Comunist Român, pentru
faţa ochilor istoria reală a ţei Diana de ia Snrmizege- şoară, prin ilustrul său re­ cucerirea puterii politice,
ţării, fresca tuturor mo­ tusa. prezentant Nicolae Titulescu, triumful socialismului pe pă­
mentelor principale de înăl­ o prodigioasă activitate di­ mîntul României, înfăţişează
ţare şi de restrişte ale nea­ In itinerar se înscrie în plomatică. Epoca este încăr­ contribuţia poporului român
mului. continuare secţia de istorie cată de contradicţii şl pe a- la civilizaţia umană.
medie. Documentele vorbesc
Reunind, pe o suprafaţă acum despre constituirea pri­ cest fond îşi fac apariţia pe Sîntem convinşi că prin a-
expoziţională de peste 15 000 melor formaţiuni politice în scena politică elementele fas­ ceste minunate mărturii ale
m pătraţi, circa 30 000 de ex­ Transilvania, Ţara Româneas­ ciste care tind la Instaura­ glorioasei istorii a poporului
ponate — între care origina­ că, Moldova şi Dobrogea, de­ rea terorii, la aservirea ţării nostru, muzeul va constitui
le dintre cele mai valoroase spre potenţialul uman, eco­ faţă de Germania hitleristă. un mijloc eficient de educa­
păstrate în ţară (inclusiv te­ nomic şi militar-politic al Toate aceste fenomene îşi gă­ re patriotică, internaţionalis-
zaurul istoric al României şi poporului român în secolele sesc în muzeu o amplă şl ve­ tă, a tinerei generaţii, a tu­
un mare lapidarlum, o boga­ XIII-XIV, despre marile per­ ridică ilustrare. turor oamenilor muncii din
tă colecţie numismatică şi o sonalităţi ale neamului nos­ 23 August 1944, jalon care patria noastră.
secţie de istorie a culturii), tru, Mircea cel Bătrîn, Ale­ marchează In istoria noastră Adresez istoricilor, arheo­
exponate rînduite cronologic xandru cel Bun, Iancu de naţională începutul unei noi logilor şi tuturor acelora ca­
pe orînduiri social-economice Hunedoara, Ştefan cel Mare, epoci, a celei mal luminoase re au contribuit la organiza­
— Muzeul de istorie al Repu­ şi eroice dintre toate etapele
N. Grigorescu : „Baterie In marş“ Mihai Viteazul, domnitori lu­ rea acestui lăcaş al istoriei
blicii Socialiste România în­ minaţi care s-au acoperit de care se înscriu pe traiectoria poporului român calde feli­
truneşte cerinţele de ordin glorie în lupta necurmată a două milenii de existenţă citări şi urări de succes în
ştiinţific şi estetic ale unui pentru neatîrnarca ţării. Ele a poporului român, Îşi află activitatea viitoare a muzeu­
muzeu central al naţiunii vorbesc, totodată, despre miş­ în muzeu un loc bine contu­ lui“.
noastre socialiste, realizat la cările maselor populare îm­ rat. Este înfăţişată, prin mij­ La încheierea vizitei, miile
nivelul celor mai înalte şi potriva împilării feudale. loace şl tehnici sugestive, de participanţi la festivitatea
noi cuceriri pe plan mondial Sint evocate figurile legenda­ ampla acţiune a forţelor de­ de inaugurare a muzeului fac
în acest domeniu. mocratice pentru înlăturarea
re ale lui Gheorghe Doja, din nou o călduroasă şi en­
In încheiere, vorbitorul a Horia, Cloşca şi Crişan. dictaturii antonesciene, pen­ tuziastă manifestare de stimă
spus : Aducem cu acest pri­ Printre exponatele care re­ tru scoaterea ţării din răz­ şi ataşament tovarăşului
Pace! Milioane de gla­ de hitlerlşti pe pămîntul Un­ tei poporului pentru progres de a ne împărtăşi din binefa­ lej înălţător pentru cultura ţin cu deosebire atenţia se boiul antisovietlc, pentru
suri s-au unit, acum 28 de gariei şi al Cehoslovaciei, pî- social, pentru instaurarea pu­ cerile senine ale păcii, să ne românească un recunoscător numără documentul cu titu­ croirea unul nou curs în is­ Nicolae Ceauşescu, celorlalţi
de
partid
şi
de
conducători
ani, intr-un singur cuvînt: nă la infrîngerea definitivă terii populare şi clădirea u- încordăm eforturile pentru a omagiu marelui făuritor al latura lui Mircca cel Bătrîn, toria ţării. stat. Se joacă Hora Unirii.
„Pace 1". A fost rostit după a Germaniei naziste. nei Românii noi" (Din volu­ zidi o Românie luminoasă şi istoriei noastre naţionale, ce­ liparul sigilar din vremea lui Evenimentele care au ur­ Secretarul general al parti­
lupte şl sacrificii incomen­ 500 000 de ostaşi şi ofiţeri mul „România în războiul fericită". lui ce construieşte acum so­ Alexandru cel Bun, Hrisovul mat după eliberare sînt ex­ dului şi tovarăşa Elena
surabile, după ani de zbu­ români s-au aflat în primele antihitlerist"). Astăzi, la 28 de ani de la cietatea socialistă multilate­ emis de Vlad Ţepeş în 1459 puse în succesiunea lor : in­ Ceauşescu, alţi oaspeţi se
cium cu pierderi grele. Cel linii ale marelui front de Războiul antihitlerist a ri­ Ziua victoriei, încercăm pe ral dezvoltată — poporului referitor la oraşul Bucureşti, staurarea guvernului demo­ prind în horă. Mulţimea o-
de-al doilea război mondial eliberare a popoarelor subju­ dicat la luptă întregul po­ deplin satisfacţia de a trăi r român. Tetraevangheliarul lui Nicodim cratic de la 6 martie 1945, le­ vaţlonează cu însufleţire, a-
se încheiase, Germania hi- gate de fiara hitleristă. Prin por, cu tot potenţialul său intr-o Românie luminoasă şi s In numele Prezidiului Aca­ — manuscris ou ferecătură de giferarea reformei agrare din clamă îndelung pentru Parti­
tlerlstă, care semănase jaful lupta lor, prin curajul, dîr- material şi uman. Este cunos­ fericită, construită de noi, i demiei de Ştiinţe Sociale şi argint aurit —, un steag din martie 1945, victoria forţelor dul Comunist Român, pentru
şi pîrjolul, strivind sub ciz­ zenia şi crezul în cauza pen­ cut modul cum au răspuns sub conducerea partidului. • Politice, vă rugăm, tovarăşe vremea lui Ştefan cel Mare, democratice asupra reacţiunli patria noastră socialistă.
ma nazismului ţări şi popoa­ tru care au pornit la ofen­ minerii, ceferiştii, ţăranii
re, a fost obligată să capi­ sivă, peste 3 800 de localităţi muncitori înflăcăratei che­
tuleze necondiţionat. Trupele aflate sub ocupaţia nazistă mări a partidului „Totul
aliate — în care greul l-a şi-au găsit libertatea. Pentru pentru front, totul pentru Sn întrecerea patriotică
avut armata sovietică — au fapte eroice, 300 000 de 601- victorie !“. „Uriaşa 'muncă
repurtat un uriaş succes pen­ daţi, subofiţeri, ofiţeri şi ge­ politică, educativă şl organi­
tru soarta întregii lumi, pen­ nerali români au fost distinşi zatorică desfăşurată de par­
tru destinele tuturor popoa­ cu înalte ordine şi medalii. tidul comunist — se sublinia­
relor iubitoare da pace. La Drumurile aspre ale războiu­ ză în volumul citat •— a u-
victoria consemnată cu litere lui au fost stropite cu sîn- nit şi a îndreptat spre ţelul LUNCA CERNII DE JOS. pentru împrejmuirea obiec­
de aur în cartea istoriei lu­ gele a aproape 170 000 de os­ comun eforturile poporului In sesiunea Consiliului tivelor social-culturalc din
mii, România şi-a adus obo­ taşi români. muncitor, subordonîndu-le popular comunal Lunca comună.
lul său de luptă şi eroism, Participarea României la cauzei eliberării patriei, zdro­ Cernii de Jos, în adunări­ Deputaţi, ca : Avram Ze-
de dîrzenie şi sacrificii. Du­ războiul antihitlerist a avut birii duşmanului fascist, a- le populare, locuitorii din pa, din salul Meria ; Petru
pă actul insurecţiei naţionale profunde implicaţii pentru părărll şl dezvoltării libertă­ cele opt sate ale comunei Todoni, din Negoiu ; Cor­
de la 23 August 1944, Româ­ grăbirea înfrîngerii Germani­ ţilor cucerite prin insurecţia şi-au propus să execute în nel Jurjoni, din Lunca
nia s-a alăturat puterilor ei naziste. naţională antifascistă din au­ acest an, prin muncă pa­ Cernii de Sus ; Petru Stă-
aliate cu întregul potenţial „Importanţa ieşirii Româ­ gust 1944". triotică, lucrări în valoare nescu, din Gura Bordului ;
economic, uman şl militar. niei din Axă — scria „Prav- La 9 mal 1945 s-a înche­ de 814 000 lei. Pină la în­ Ioan Sălăşan, din Fînlîna
La îndemnul Partidului Co­ da" din 28 august 1944 — iat cel de-al doilea război ceputul acestei luni, ei au
munist Român, în zilele fier­ depăşeşte cadrul României. mondial în Europa prin în- realizat mal bine de jumă­ au fost cel mai întreprin­
binţi ale acelui august, şl-n Presa străină are dreptate să fringerea Germaniei hitleris- tate din acest volum. La zători oameni in pornirea
următoarele două luni, arma­ spună că aceasta înseamnă te. Poporul nostru a întîm- Negoiu au construit un şi finalizarea acestor fru­
ta română şl formaţiunile de prăbuşirea întregului sistem pinat victoria cu o deosebită pod, au plantat mai mulţi moase lucrări de interes
luptă patriotice, cu sprijinul de apărare german din Bal­ satisfacţie şi mîndrie patrio­
generos al tuturor categorii­ cani". tică. „Am contribuit... cu ho- pomi, au amenajat un hec­ obştesc. Şi, bineînţeles,
lor de oameni ai muncii, au „Insurecţia antifascistă din tărîre făţişă şl sinceră — tar de zone verzi Ia şcoli, alături de toţi sătenii, sub
înscris pagini de glorie pen­ 1944 a deschis o eră nouă scria ziarul „Scînteia" 1 — au pus piatră pe toate impulsul organizaţiei co­
tru eliberarea întregului te­ în dezvoltarea ţării noastre, a la grăbirea ceasului răsplă- drumurile comunei, au să­ munale de partid, ei vor
ritoriu al ţării. Cînd stea­ marcat o cotitură hotărîtoa- litor pe care îl trăim acum
gul biruinţei a fost înălţat re în destinele poporului. Ea alături de întreaga omenire... pat şanţuri de scurgere, acţiona cu şi mai multă
la graniţa de nord a Ardea­ a trezit la creaţie istorică Participăm cu entuziasm la cele mai multe garduri au stăruinţă pentru continua
lului, ostaşii români şi-au conştientă masele largi popu­ bucuria impetuoasă a ome­ fost reparate şi îndreptate, primenire a satelor în ca­
continuat lupta — alături de lare din România, a descă­ nirii, prilejuită de victoria s-au procurat materiale re trăiesc.
La F. C. Orftştle, numele matrlţerilor Vasile Iovcscu şi loan l’arduj sint rostite cu stima. Ti­
armatele aliate — pentru e- tuşat energia lor creatoare, a militară asupra fascismului. nerii utopişti executa doar lucrări de calitate şi slut exemplu de comporlare in societate.
liberarea teritoriilor ocupate dat un puternic impuls lup­ Să ne-o ciştigăm şi pe aceea