Page 27 - Drumul_socialismului_1972_05
P. 27
Proletari din toate ţările, uniţl-vă!
Şedinţa Biroului Executiv
al
i
al Frântului Unităţii Socialiste
Miercuri, 10 mai, a avut rea Biroului Executiv preve
loc şedinţa Biroului Executiv de înfiinţarea unui organism
al Consiliului Naţional al obştesc căruia să-i revină
Frontului Unităţii Socialiste, sarcina de a se ocupa cu răs-
sub preşedinţia tovarăşului pîndirea cunoştinţelor ştiinţi
Nicolae Ceauşescu, preşedin fice în rîndul maselor largi
tele Consiliului Naţional al populare.
Frontului Unităţii Socialiste. Biroul Executiv a -adoptat
Biroul Executiv a dezbătut unele măsuri pentru aplica
şi a adoptat o Hotărîre pri rea Legii referitoare ia orga
vind sarcinile ce revin orga nizarea şi funcţionarea con
nizaţiilor componente ale trolului obştesc. In acest scop
Frontului Unităţii Socialisto se va forma o comisie, pe
în vederea sărbătoririi a 25 lingă Biroul Executiv al Con
de ani de la proclamarea Re siliului Naţional, care se va
nu tjţr,gggfrflBBPB publicii Populare Române. ocupa de coordonarea şi în
Hotărîrea va fi dată publici drumarea activităţii de con
ANUL XXIV Nr. 5 392 JOI 11 MAI 1972 4 PAGINI -30 BANI tăţii. trol obştesc. Comisia, va fi
In continuare, Biroul Exe formată din reprezentanţi ai
cutiv a analizat propunerile organizaţiilor de masă şi ob
şi a adoptat măsuri privind şteşti. ministere şi inspecto
organizarea activităţii de răs- rate de stat. Asemenea comi
pîndire a cunoştinţelor ştiin sii se vor formă şi la nivelul
ale
con
executive
Trofeul „Cortul ţifice, în lumina hotărîrilor birourilor judeţene, municipale,
siliilor
plenarei C.C. al P.C.R. din orăşeneşti şi de sector ale
de mătase" 3-5 noiembrie 1971. Hotărî- Frontului Unităţii Socialiste.
acordat
echipajului Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a
„Mugurelul" din întilnit cu tovarăşul Santiago Carrillo
Boşorod
Miercuri, 10 mai 1972. to de. S-a reafirmat, totodată,
Zi de mate sărbătoare pen varăşul Nicolae Ceauşescu, hotărîrea de a dezvolta pe
tru elevii Şcolii generale de 8 mai departe colaborarea, re
ani din Boşorod. Echipajului secretar general al Partidu
„Mugurelul“ de aici, format lui Comunist Român, s-a în- laţiile de solidaritate inter-
numai din fete, care a luat tilnit, la sediul Comitetului naţionalistă dintre Partidul
parte în vara anului 1971 la rea
de-a treia ediţie a „Expediţi Central al partidului, cu to Comunist Român şi Partidul
ilor Cutezătorii“, i s-a înmi- varăşul Santiago Carrillo, se Comunist din Spania, în in
nat în urma hotărtrii juriului cretar general al Partidului teresul celor două partide,
Pe şantierele dio Vaiea Jiului naţional trofee, „Cortul de mă Comunist din Spania, care, al popoarelor român şi spa
dintre
unul
excepţio
nalele
tase“. ia invitaţia C.C. al P.C.R., niol, al unităţii mişcării co
Fericitele ciştigătoare care au muniste şi muncitoreşti in
fost distinse cu Medalia de face o vizită în ţara noastră. partici ternaţionale, al tuturor for
60 la sută-on procent nesatisfăcător rineseu, şi Romaniţa de Ioana Ma- a pat tovarăşul Paul Nicules- ţelor antiimperialiste. In
întrevedere
a
La
argint
Diploma
onoare
„Expediţiilor“
slnt:
Le-
Bruzan,
tiţia Floran, Vioriţa Petric, cu-Mizil, membru al Comi cursul convorbirii au fost a-
Marinela Ciocade, Lucreţia tetului Executiv, al Prezidiu bordate probleme actuale ale
Dânescu, IWaria Dimuleseu, lui Permanent al C.C. al mişcării comuniste şi mun
de extindere a acordului global. Georgcta Maria Marian. Expediţio- | P.C.R. citoreşti, ale luptei antiim
Per
Fâniş,
Rodica
ja
şi
narele au mai primit din par- j Cu acest prilej, a avut loc perialiste, ale situaţiei inter
tea revistei „Cutezătorii“ cîte • o convorbire în cadrul căre naţionale.
un aparat foto, iar Consiliul | ia a fost realizat un schimb Convorbirea s-a desfăşurat
Pe cind o creştere substanţială? gratuite in le-a tabăra naţională Pio- j j ; reciproc do informări asupra într-o atmosferă tovărăşeas
al
Organizaţiei
Naţional
locuri
acordat
nierilor
dc
la Telega-Prahova. activităţii celor două parti că, dc caldă prietenie.
Dar pe lingă trofeu, distinc- i
In cuvîntarea la încheierea lor de calitate a execuţiei ? nescu, şeful biroului norma- ţii şi premii, echipajul este in Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit
lucrărilor Conferinţei pe ţară Pe şantierul nr. 1 Petro re-salarizare al grupului de posesia unor bogate colecţii de
folclor,
pian-
obiocte
a cadrelor de conducere din şani, la blocul D 1-8, care se şantiere Valea Jiului — ex te, insecte, roci populare, fotografii. • ;
şi
întreprinderi şi centrale in află în stadiu de f i n i s a j î n tinderea acordului global va Expediţia a constituit un ex- • pe generalul Jose Graham Hurtado
dustriale şi de construcţii, to vederea predării lui cu 15 creşte pină la 70-80 la su ceicnt prilej pentru cunoaşte- |
ţi-
rea
din
varăşul Nicolae Ceauşescu zile în devans faţă de terme tă, aceasta datorită pe de o nutul minunatelor plaiuri făurarilor • ; In cursul zilei de miercuri, In cadrul convorbirii care
pădurenilor,
a
sublinia : „Este necesar să se nul contractual, ca şi la blo parte deschiderii fronturilor de nepieritoare frumuseţi, con- j 10 mai 1972, tovarăşul Nicolae a avut loc cu acest prilej,
ia măsuri hotărîte pentru fo cul E 3-3, unde s-a început de lucru pe toate şantierele, tribulnd in acelaşi timp la for- j Ceauşescu, secretar general al au fost abordate probleme
losirea deplină a fondului de montarea panourilor, între iar pe de altă parte unor marea unor nobile trăsături j Partidului Comunist Român,
timp, pentru extinderea a- gul efectiv lucrează în acord condiţii ra Val îmbunătăţite de caracter: voinţa, perseve- : : preşedintele Consiliului de ale relaţiilor bilaterale româ-
curajul
şi
spi-
renţa,
dtrzenia,
cordului global — formă deo global. Procentul de cuprin în ceea ce priveşte aprovi- ritul de echipă. Stat, a primit pe generalul no-peruane şi s-a exprimat
sebit de stimulativă dc sala dere în forma de salarizare Jose Graham Hurtado, pre dorinţa comună ca acestea să
rizare în construcţii —, pre respectivă se ridică la 68 la T. MIHAESCU ION MARINESCU şedintele Comitetului do ase înregistreze in continuare o
cum şi pentru lichidarea a- sută. Proporţia de extindere comandantul echipajului La tabloul dc comandă, maist rul furnalist loan Rus urmăreş- sori ai preşedintelui Repu evoluţie ascendentă, în avan
provizionării neritmice a şan a acordului global atinge 71 te pulsul marilor agreatge ale U. V. Călan. tajul popoarelor român şi
tierelor cu materiale şi pre la sută pe şantierul Vulcan, (Continuare în pag. a 2-a) blicii Peru, care se află în- peruan, al cooperării şi bu
fabricate". unde se lucrează la finisajul tr-o vizită în România. nei înţelegeri internaţionale.
blocului 7, în vederea predă La primire a participat to
Problema extinderii muncii întrevederea s-a desfăşurat
în acord global po şantierele rii obiectivului pină la finele varăşul Ion Păţan, membru într-o atmosferă de cordiali
de construcţii a fost dezbă lunii mai, la zidăria şi tencu- supleant al Comitetului "E- tate.
t u t ă şi în cadrul ultimei ple ielile interioare ale blocului Roadele perfec xecutiv al C C. al P.C.R., vi
nare a Comitetului judeţean G 8, cu 119 garsoniere, şi la cepreşedinte al Consiliului
de partid, accentuîndu-se ne elevaţia tronsoanelor blocu ţionărilor calita de Miniştri. De asemenea, a
cesitatea soluţionării ei op lui 9. Şantierul dc instalaţii, luat parte Mariano Pagador,
time şi la punctele de lu caro execută lucrări pentru tive, ale punerii Puenle, ambasadorul Repu
cru de pe şantierele din Va toate punctele de lucru, are blicii Peru ia Bucureşti.
lea Jiului. De fapt, acest im cuprins în acord global 73 la în valoare
perativ-constituie unul dintre sută din totalul efectivului de a resurselor
obiectivele centrale ale che care dispune. Cauza că pe în
mării la întrecere socialistă tregul grup de şantiere pro
Activitatea
la
HUNEDOARA.
către toate şantierele de con- porţia de cuprindere în rod borioasă a siderurgiştilor hune- "VREMEA
strucţii-montaj din judeţ, lan nica formă de muncă şi sa doreni, In frunte cu comuniştii,
sată do către colectivul gru larizare abia depăşeşte 60 ia este pregnant orientată in acest
pului de şantiere „Valea Jiu sută se datorează faptului că an In direcţia perfecţionării la Strădanii lăudabile I PENTRU 24 ORE
lui“ al Trustului de con pe şantierul Lupeni. unde se turilor calitative ale producţiei Vrednicia minerească în fapte: j Vreme instabilă, cu cerul
creşterii
a
strucţii Deva. lucrează la căminul cu 300 de metal, Acţionind cu eficienţei | temporar acoperit. Vor cădea
economice.
com
Cum se prezintă situaţia de locuri pentru mineri, pre petenţă şi responsabilitate, pu- pentru a se situa • ploi temporare si averse de
• ploaie, însoţite de descărcări
în momentul de faţă privind cum şi la finisajul şi monta nind in valoare ntariie resurse 2272 tone de fier în • electrice. Vintul va sufla slab
hu-
care
de
creşterea procentului de cu rea prefabricatelor la noua nedorean, dispune combinatul înscriu în primele rînduri | pină la potrivit din sud-vest.
siderurgiştii
va
Temperatura
fi
minimă
cu-
prindere a constructorilor în piaţă, aflată în plină con in palmaresul succeselor ce le J | prinsă Intre 6 şi 10 grade, iar
această eficientă formă de strucţie, efectivul cuprins în Închină Conferinţei Naţionale a minereu peste plan : cea maximă intre ÎS şi 19
de-a
ani
retribuire a muncii, care de acord global se ridică la nu partidului, a celei proolamării 25-a Republi DEVA. Forestierii din jude- ' j grade.
versări
termină atit realizarea în ter mai 25 la sută... cii rezultate calitative deosebi partid şi-au concentrat aten ţui nostru depun strădanii lău- V
dabile pentru a se înscrie in
men a investiţiilor, cit şi sa — In următoarele l u n i — te. Au trecut citeva luni de ţia spre întărirea disciplinei primele rinduri ale întrecerii in ţ | PENTRU URMĂTOARELE
tisfacerea deplină a cerinţe- ne-a declarat tov. Panait Io- Concomitent cu depăşirea sub cind minerii din bazinul cinstea Conferinţei Naţionale a . DOUA ZILE
stanţială a planului fizic sorti Poiana Ruscăi şi-au formu şi creşterea răspunderii în partidului. Faptul este atestat )
mental, oglindit intr-un spor de lat angajamentele în intre- muncă. La rîndul lor ca de depăşirile substanţiale obţi- l i Vremea se menţine instabi- In seefia sculărie de la F. C.
producţie marfă C. dc S. peste 36,S eere. Intre obiectivele im drele tehnice au acordat o nute la principalii indicatori de 1 i lă, cu cerul schimbător. Vor Orăştle, ca dealtfel In Întreaga
Hunedoara
la
milioane,
de
Maximum cíe eficienţă s-a obţinut 500 o lei creştere salariat a- a portante care vizează creşte atenţie sporită utilizării ra plan. Astfel, de la începutul a- \ I j cădea averse descărcări electrice. fabrică, este rabotorul Nicolae apreciat
înso-
ploaie,
Nea-
cu
ţite
de
stimat
,1
gu
nului şi pină în prezent, fores-
pe
proapc
1
Vintul
va
sufla
productivităţii muncii. Prin re rea producţiei şi productivi ţionale a dotării tehnice şi tierli au realizat suplimentar 1 | ; vest. Temperatura staţionară. potrivit din pentru calitatea lucrărilor ce
de
lc execută.
metode
folosirii
unor
tăţii
minerii
muncii,
şi-au
în munca de refacere ducerea cocs, consumurilor specifice propus să dea 3 000 tone exploatare de înaltă produc 5 000 mc buşteni, aproape 800 V ;
mc cherestea, 1 000 mc lemn de
materiale
metal,
de
re
fractare, combustibili şi ener de fier în minereu marfă tivitate. mină şi alte sortimente, incor- \
a patrimoniului forestier gic, creşterea gradului general peste plan şi să îmbunătă — Lucrul ccl mai impor porale intr-un spor de producţie ,
de economicitate a producţiei, ţească substanţial calitatea tant — spunea dr. ing. Ni marfă in valoare de aproape 6 ţ Cronică
cheltuielile totale Ia 1 000 lei milioane lei. i
producţie marfă s-au redus cu minereului extras. Imediat colao Zăvoianu. directorul Pentru colectivul C.E.I.L. Dc- i
Aurul verde — cum sînt silvic are prevăzut în pla 4,96 lei, din care cheltuielile după ce a avut loc aduna I.M. Hunedoara — îl consti va este. de asemenea, un succes ţ Prin decret al Consiliului
ţional
denumite poetic pădurile — nul pe acest an împăduri materiale cit 4,36 lei. Volumul rea in care s-au concreţi/:> tui faptul că toţi minerii de prestigiu depăşirea substan- i Române. al Radioteleviziunll
constituie o mare bogăţie rea a 2 620 ha, din care beneficiilor peste plan se ridică angajamentele, s-a trecut ta acţionează ferm pentru ţialâ a planului de export, pre- ţ de Stat al Republicii Socia
naţională a patriei noastre. 2 000 ha în campania de la 22 milioane lei. Dc remarcat un complex de măsuri ca e cum şi realizarea unui spor al i liste România, tovarăşul Du Tovarăşul Cornel Burtică,
In judeţul Hunedbara ele o- primăvară. Din acestea 950 că In acest an combinatul hu- au ca scop principal mobi creşterea randamentului în producţiei globale de 0,7 la su- ' mitru Popescu, membru al membru supleant al Comite
tă. in principal pe seama creş-
cupă o suprafaţă de 319 600 ha reprezintă substituiri de nedorean a onorat exemplar lizarea întregului colectiv muncă, iar comuniştii se a- terii productivităţii muncii cu ţ ţ Comitetului Executiv, secre tului Executiv, secretar al
şl
hectare, reprezentînd 45,6 la arboret slab productiv cu toate livrat contractele economice export 4,6 la sută. In fruntea întrece- 1 Comitetului Central al Parti
suplimentar
a
la
sută din suprafaţa totală a specii de mare valoare eco produse a căror valoare este la realizarea exemplară a T. ARDELEANU rii forestierilor din judeţ se V tar al Comitetului Central al dului Comunist Român, se
judeţului şi 5.1 la sută din nomică, iar 500 ha împădu mai mare cu 28,8 la sută faţă planului şi a angajamente menţin colectivele U.E.EL. Orâş- Partidului Comunist Român, numeşte în calitatea de pre
fondul forestier al ţării. A- riri cu destinaţie specială, dc prevederi. lor luate. Organizaţiile de (Continuare in pag. o 2-a) tie şi Hunedoara. \ se eliberează din calitatea de şedinte ai Consiliului Naţio
vem deci un patrimoniu bo pentru producerea lemnului nal al Radioteleviziunll
gat. de celuloză necesar indus preşedinte al Consiliului Na Române.
In vederea refacerii pă triei hîrtiei şi celulozei.
durilor, creşterii potenţialu In scopul reuşitei campa
lui productiv al acestora, niei de împăduriri clin a- ÎN P A G I N A A l l - A P U B L I C Ă M
sint alocate an de an sume ceastă primăvară au fost
tot mai importante din bu luate din vreme măsuri Chemarea conferinţei judeţene a Inginerilor şi
getul statului. Aceste fon pentru asigurarea materia
duri se cer a fi gospodărite lului săditor, a sculelor şi fehniciemior adresată intelectualităţii tehnice
şi cheltuite cu grijă pentru
uneltelor, a forţei de mun
a se obţine maximum de e- din judeţ pentru a se angaja ferm ia creşterea
că, pentru folosirea gospo-
ficienţă. In judeţul nostru şi perfecţionarea economiei şi înfăptuirea
se împăduresc anual. în me
die, 2 500 ba. Inspectoratul (Continuare in pag. a 2-a) obiectivelor cincinalului
CKIŞCIOR. însufleţiţi rle dorinţa Conslanlinescu. Prin cinteccle in rul Ghelarului ajută ia cunoaşte
de a sprijini pe cei mari in mun terpretate au fost scoase in evi rea mai bună a ţinutului pădure-
ca patriotică, pionierii de la şcoa denţă eroismul şi abnegaţia co- nilor, vechilor sale tradiţii folclo
la generală din localitate au lu muniştilor închinate luptei pentru rice.
la
cură
Construcţia solarului—o investiţie eficientă crat timp de două zile Înfrumuseţarea libertate, a uriaşa activitate tumul
revo
păşunii
ţirea
şi
luţionară
viaţa
P.C.R..
comunei.
tuoasă a satului nou precum şi
DEVA. La C.A.P. Deva s-a construit, cu forje proprii, aspecte ale copilăriei cravatelor DEVA. In scopul iniţierii unei
S-au
imaginile
in
pioniereşti
expediţii
de
un solar pe o suprafaţă de 1000 mp. Acesta este desti- roşii. cunoscute regăsit munţilor sau atit munţii Poiana Rttscăi, studiu grup
li
de
ale
un
nat în principal producerii răsadurilor, iar în restul pe- DEVA. Cinstind marea toralului românesc din zilele va dc pionieri şi utecişti dc la şcoa
rioadei din an ci va fi ocup at eu alte culturi, toare a zilei de 9 Mai, pii canţei. Dind dovadă de o bună la generală nr. 1, conduşi de prof.
Liceului pedagoic Deva au pregătire, pe primul loc s-au cla
Investiţia făcută intr-o ase menea construcţie — 70 000 in Îngrijire cimitirul eroilo sat corurile şcolilor generale nr. Oliviu Seleşan, a efectuat o ieşi
expe
lei — este deosebit de etic ienţă, chiar din primul an mâni şi sovietici. Miinilc gi 7 şi 8 care au interpretat cinte- re dc in pregătire a acestei Bătrîna.
diţii
folclorică
zona
de Ia darea în folosinţă aco perindu-se integral cheltuieli- ale copiilor cu cravate roş cele „Românie, ţara mea“, „Clo Expediţia propriu-zisă va avea loc
Ie ocazionate dc procurarea materialelor şi plata inanope- curăţat cu grijă aleile şi r poţelul“, „Pionierii, şoimi in zbor“, in vacanţa de vară. „La Roşcani,
„Deşteaptă-lc române“.
iile, au plantat flori la mo ne comunică pioniera Adriana
teic eroilor, aducind astfi Pasctt, am vizitat şcoala genera
fierbinte omagiu gloriei inai lă din localitate. Aici, in afară
lor. de faplul ră clasele slnt deosebit
GIIELAR. Pionierii clasei a Yl-a dc îngrijite am mai găsit o mică
A din cadrul liceului au luat ini
şi
arti
ţiativa prezentării in zilele de expoziţie o dc numismatică din ilus
alcătuită
hartă
zanat,
Faza republicană a concursului pe meserii ILIA. Uterîstii şi pionierii de la duminică a unor spectacole in
oraşe
ale
Liceul din Ilia au plantat tin de satele din jurul comunei, ne scrie trate In din jurul principalele spiritul gos
ţării.
şcolii,
rezervat eleviior şcoiiîor profesionale miniere sălcii pe malul Mureşului şi au Marişana Toma. scenele căminelor podăresc al elevilor se vede Ia
de
comandant
detaşament,
l'c
amenajat un lot experimental cu
20 specii dc puteţi dc arbori. culturale din Ruda, Mănăstire, fiecare pas. Drumul spre Bătrîna
BARZA. Grupul şcolar pro gici. Cei aproape 100 de e- i Plop au pulul fi urmărite pro l-am terminat pe jos. După 6 orc
alcătuite
tea
fesional Barza se desfăşoară Ievi din şcolile de Ia Mol- j grame cînleec din piese de folrloru- de drum am ajuns In pitoreasca
tru,
anarţinind
faza republicană a con dova Nouă, ZIatna, Ora- ; HUNEDOARA. Sala casei de lui pădurean. de muzică uşoară, aşezare situată la aproximativ
cursului pe meserii între şui dr. Petru Groza, Mo- cultură a găzduit cea de-a treia interpretate de solişti sau for 800 m altitudine unde am fost
maţia vocală acompaniată de or cazaţi de către tovarăşul Gbeor-
elevii şcolilor profesionale tru, Filipeşti, Baia Mare, ediţie a concursului coral al pio chestra de muzicuţe, momente ghe Herci, secretarul consiliului
nierilor şi şcolarilor din munici
Muncitorul Ioan Dănciulescu este recunoscut la Fabrica „Vidra“ Orăştie ca un exemplu fle aparţinînd Ministerului Mi Iacobeni şl Barza au pro piu, ne informează prof. Marius vesele, recitări. Excursiile pe ra popular, căruia îi mulţumim pe
pricepere, hărnicie şi conştiinciozitate in muncă. Foto: N. GHENA nelor, Petrolului şi Geolo movat din fazele precedente. re elevii le fac in satele din ju- această cale pentru ospitalitate.