Page 28 - Drumul_socialismului_1972_05

""»■■■■«■■■■■ai ggssas
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 392 ® JOI 11 MAI 1972

Intelectualitatea tehnică hunedoreană se angajează

ferm la creşterea şi perfecţionarea economiei,

la înfăptuirea obiectivelor cincinalului

Mîinile meşteşugarelor Conferinţa inginerilor şi buind pe această cale la creş­ — In colaborare cu comi­

tehnicienilor din Judeţul Hu­ terea producţiei şi producti­ siile inginerilor şi tehnicier
Ace .sta e, la Fabrica „Vi­ Florica Grecu — ci însuşi nedoara a dezbătut cu com­ vităţii muncii, a eficienţei nilor din întreprinderi şl
Rîndurile de faţă se vor ca zilnică pe care o depu­ şi în orele de răgaz, aceasta petenţă şl răspundere sarci­ activităţii industriale şi de C.N.I.T., comisia judeţeană a
un răspuns la invitaţia pe neţi ? ml-e ocupaţia. dra" Orăştie, numele Flori numele, marca, prestigiul nile ce revin Intelectualităţii construcţii. inginerilor şi tehnicienilor va
care preşedinta comisiei de — Să fie clientela mulţu­ — Dar motivele naţionale căi Grecu. Sub această de- tehnice din întreprinderile — Pentru ridicarea nive­ organiza în principalele în­
femei de la cooperativa meş­ mită. Aceasta mi-e dorinţa. de pe bluzele şi rochiile a- numire semnează: „C.T.C. — Sinteţi, dincolo de şi instituţiile hunedorene lului tehnic al producţiei, treprinderi din judeţ consfă­
teşugărească „Mureşul* din Şi mă străduiesc să fie aşa. cestea cine le zămisleşte ? nr. 1“. controlor al calităţii produ­ pentru transpunerea în viaţă pentru aplicarea celor mal tuiri pe tema reducerii con­
Deva o .făcea prin coloanele Popasul la unitatea de — Şi de ele mă ocup eu. — Ce incumbă aceste selor, soţie, mamă, aveţi a indicaţiilor izvorîte din cu- moderne procedee tehnologi­ sumului specific de cocs, me­
ziarului în care, printre al­ coafură a complexului din îmi place să desprind din iniţiale şi o cifră ? o seamă de responsabilităţi vîntarea tovarăşului Nicolae ce, a metodelor avansate de tal, lemn, energie şi combus­
tele, spunea : „Privim cu plă­ strada Kogălniceanu (cartie­ culori şi din flori tot ce e — întreaga mea putere atît în munca de partid cil Ceauşescu la Conferinţa pe organizare şi conducere, pen­ tibil, dezbateri privind efi­
cere o femeie îmbrăcată cu rul Gojdu) a fost cam nepo­ mai frumos. Am îndrăgit de de muncă, o mare atenţie, şi in cea sindicală. Nu vă ţară a cadrelor de conduce­ tru impulsionarea activităţii cienţa folosirii mijloacelor
gust, coafată frumos, dar ra­ trivit pentru un dialog cu mică pictura şi poate că a- un interes continuu — răs­ e greu ? re din industrie şi construc­ de invenţii şl inovaţii, che­ moderne în conducerea pro­
reori sau poate niciodată nu Ana Anghel. Era oră de ceasta mă ajută acum. punde Florica Grecu, mun­ — N-aş putea spune că ţii, pentru înfăptuirea obiec­ măm intelectualitatea tehni­ ducţiei, perfecţionarea siste­
ne gîndim şt la cele care au vîrf, — Care vă sînt satisfacţii­ citoarea care în această pri­ mi-e chiar uşor. Dar in fa­ tivelor Congresului al X-lea că hunedoreană să dezvolte mului informaţional, îmbună­
contribuit la ţinuta aceleia — Am aflat că încă din le ? măvară şi-a completat sal­ milie . găsesc ajutorul, înţe­ al P.C.R. activitatea de cercetare, con­ tăţirea calităţii deciziilor.
pe care o admirăm. Nu­ primul an de muncă aţi par­ — Cînd creez cele mai ba de steluţe roşii ce o ur­ legerea şi armonia care îmi cepţie şl proiectare, să valo­ — Cadrele tehnico-lngine-
mai la cooperativa noastră ticipat la un concurs pe ju­ multe modele reuşite. De că pe podiumul fruntaşelor dau putere. Apoi, n-aş fi Pornind de la realizările rifice din plin în producţie reştl sînt chemate să parti­
mai mult de ¡jumătate din­ deţ unde aţi luat un loc fapt, satisfacţiile mele sînt fabricii. văzut sensul vieţii mele fă­ de prestigiu obţinute în a- cuceririle ştiinţei şl tehnicii cipe efectiv la organizarea şi
tre meşteşugari sînt femei — fruntaş pe echipe, iar mai mulţumirile clientului. — Aţi lucrat la degresa- ră muncă. nul 1971, pentru care orga­ moderne. desfăşurarea acţiunilor cu­
peste 300. Cîte dintre croi- apoi un succes individual — Ştim că vă ocupaţi eu tul pieilor, la pieptănat, la — Cu ce sentimente in- nizaţiei judeţene de partid şi prinse în programul de pro­
toresele, coafezele, lucrătoa­ care v-a oferit şi prilejul de grijă de creşterea multor ti­ tuns, la confecţii, la căl­ timpinaţi evenimentul de unor numeroase întreprinderi — Comisiile inginerilor şi pagandă tehnică pentru anul
rele de la diferite ateliere de a participa la o întrecere pe nere şi că, împreună cu co­ cat, la blănărie, la croit şi însemnătate istorică din li s-au conferit înalte distinc­ tehnicienilor din întreprin­ ¿972, la schimburi de expe­
reparaţii, lenjeresele şl atî- ţară. Cum de v-aţi impus a- lectivul pe care-1 conduceţi, pretutindeni munca v-a miezul acestei veri — Con­ ţii din partea conducerii deri să acţioneze ' susţinut rienţă şi expoziţii de inova­
tea alte meşteşugare 0 n-ar tît de repede în meserie ? aveţi lună de lună realizări adus laude. Aici, la contro­ ferinţa Naţională a partidu­ ţii, să urmărească modul cum
merita să li se facă cunos­ — Pentru că mi-a plăcut, frumoase. Aţi putea să ne lul calităţii, nu găsiţi că e lui ? se realizează obiectivele în­
cută dragostea pentru mun­ — Ce satisfacţii vă oferă spuneţi cam cîte persoane mai uşor ? — Cu dorinţa ca prin fie­ O călduroasă chemare către fofi trecerii între cercurile inova­
că, hărnicia, conduita, talen­ munca ? „aţi îmbrăcat" în cel 21 de — Nu. Răspunderea e atît care produs semnat „C.T.C. torilor din Judeţ.
tul !" — Ori de cîte ori reuşesc ani de muncă ? de mare incit nu poate fi nr. 1“ să crească prestigiul fehnidenîi, inginerii, economiştii — Adresăm comisiilor in­
Iată, stimată Luereţia Dia- o coafură care să înfrumuse­ — Ar fi foarte greu. Dar, de loc mai uşor. Pentru că fabricii in care se nasc ginerilor şl tehnicienilor, tu­
conu, dăm curs invitaţiei ţeze chipul cuiva. de 9 ani, de cînd sînt şefă semnătura pe care o aplic bucuriile mele de fiecare şi ceilalţi specialişti din judeţ turor cadrelor tehnice şi eco­
dumneavoastră. Am zăbovit de unitate, cred că am „îm­ — „C.T.C. nr. 1“ — nu e zi. nomice din judeţ chemarea
în unităţile şi atelierele meş­ Există, de bună seamă, în brăcat" în fiecare lună 400- doar un simplu nume — L. LARA de a se preocupa cu compe­
teşugăreşti unde frumosul se munca meşteşugarelor un 500 de clienţi... partidului şl statului, cadrele pentru asimilarea de noi tenţă şi răspundere de ca­
naşte din hărnicie şi fante­ punct de întîlnire a talentu­ Mîini de meşteşugare. Cîte tehnico-inginereştl, alături de produse, lărgirea gamei sor­ lificarea, ridicarea calificării
zie, din setea pentru acel es­ lui cu fantezia. Altfel nu se frumuseţi se nasc sub înde- sfoiuri^iuie j t cosmetîsă şi toţi oamenii muncii hunedo- timentale, perfecţionarea ca­ şi reciclarea salariaţilor, în
n re
întrebat-o
poate.
am
Cînd
tetic pe care ni-1 apropiem mînarea lor ! Cîte bucurii a- reni, sînt chemate să aducă litativă a produselor, pentru vederea participării în mai
tot mai mult. Am urmărit pe losefina Nălăţan, şefa de duc! Cîte zîmbete înfloresc întreaga lor contribuţie la în­ intensificarea producţiei de mare măsură a acestora la
munca croitoresei Victoria unitate de la secţia confecţli- pe chipuri din dragostea lor dermatologie — o opţiune necesară deplinirea sarcinilor majore maşini, utilaje, subansamble rezolvarea problemelor con­
Frenţiu, de la complexul-co- tricotaje, de unde îşi alege de muncă, din hărnicia şi ta­ ale economiei judeţului în şi piese de schimb prin au- ducerii şi organizării produc­
mandă de pe b-dul Dr. Petru modelele, a răspuns ! lentul lor. Intrucitva dermatologi ol, aparţin« matovcn«rlro, deoarece orice În­ al doilea an al cincinalului: todotare şi autoutilare. ţiei, la perfecţionarea întregii
Deoarece
cosmetica
tratlnd
Groza. Nu ştim ce-am admi­ — Eu le creea. Duminicile LUCIA L1CIU anumite neajunsuri ale pielii tindere agravează boala. clnd persoa­ creşterea şl diversificarea — In fiecare întreprindere activităţi economice.
cazuri
Am
avut
rat mai mult la femeia care (ale feţei şl docolteulul), unele ne, caro trebuiau de mult tra­ producţiei, perfecţionarea teh­ cadrele, cu pregătire medie Conferinţa judeţeană a in­
puţin
de 27 de ani îşi poartă cu persoane, mai cosmetica cunoscătoa­ tate de medicul dermatovonerlc, nologiilor, a conducerii şl or­ şi superioară, să fie folosite ginerilor şi tehnicienilor îşi
confundă
der­
cu
re,
sinceră fală „brăţara de aur“. matologia. au venit ca la la cosmetică. S-a ln- ganizării muncii, îmbunătăţi­ la întreg potenţialul tehni- exprimă ferma convingere că
indicaţia
noastră,
timplat
Indemînarea? Răbdarea? Se­ Cosmetica tratează pielea — de a merge la medicul de spe­ rea calităţii produselor, re­ co-profesional, generalizînd intelectualitatea tehnică hu­
riposttod:
au
refuzat,
ninătatea ce-1 învăluia chipul In fond sănătoasă — atinsă doar cialitate, să merg la dermatove- ducerea cheltuielilor materia­ iniţiativa ca semestrial „Fie­ nedoreană va răspunde cu
„De
ce
în timp ce lucra ? mai superficial cu semne ines­ neric ? Ml-ar fi ruşine 1“. le şi ridicarea eficienţei pro­ care inginer şi tehnician să entuziasm acestei chemări,
puncte
(comcdoa-
tetice:
negre
— Spuneţi-ne, tovarăşe, ne), puncte albe (sebum), co­ Boala nu e o ruşine şl ducţiei, realizarea exemplară rezolve cel puţin o problemă manifestîndu-şi hotărîrea ca
Victoria Frenţiu, nu v-aţi şuri superficiale (acnee) etc. medicul nu este un critic, cl un a planului de investiţii, pen­ tehnică în afara sarcinilor de prin activitatea ce o va des­
că­
sfătuitor
practic
ajutorul
cu
Dermatologia
tratează
plictisit de meserie după a- Aceste boli prezintă adesea bolile. ruia nc recăpătăm sănătatea. tru a determina în întreaga serviciu". făşura să-şi aducă o con­
di­
tîţia ani ? ferite erupţii pe faţă, mllni sau Nici cînd e vorba de cosme­ economie hunedoreană succe­ — împreună cu cabinetele tribuţie sporită la traduce­
Întrebarea
— Vai, cum aş putea! corp, În formă de pete (roz, tică nu dacă trebuie pusă cosmetică, se remarcabile în înfăptuirea pentru probleme de organiza­ rea în viaţă a sarcinilor tra­
„oare
la
merg
Doar am dorit s-o învăţ! E- albe), negi, vinişoare dilatate, nu va fi mal rău ?“ prevederilor cincinalului. re ştiinţifică a producţiei şi
X-lea
de
al
duritate cTe piele colorată in ca­
ram interesată. Aveam ne­ feniu, mici insule asemănătoa­ Toate aceste prejudecăţi azi In acest scop, conferinţa a muncii şi compartimentele sate P.C.R. Congresul întîmpinăm
al
Să
etc.
coşuri
voie de ea ca să pot trăi, re cu aspecte mărunte multe Sub nu mai au temei. adresează o călduroasă che­ de organizare din întreprin­ Conferinţa Naţională a parti­
aceste
boli
apar
să-mi pot cîştiga existenţa. serioase şl ele impun consulta­ KDLANDA HADAN mare către toţi tehnicienii, deri, comisiile inginerilor şi
Şl m-am legat de ea cu în­ rea Imediată a medicului der- cosmeticlană inginerii, economiştii şi cei­ tehnicienilor sînt chemate să dului şi a 25-a aniversare a
noi
treaga fiinţă. lalţi specialist! din judeţ să se preocupe de aplicarea stu­ proclamării în republicii cu pentru
succese
muncă,
— Ştim că sînteţi foarte ...Petele lisate de sucul fruc­ pună în valoare toată ener­ diilor întocmite privind per­ dezvoltarea economiei româ­
mult solicitată de cliente, că telor se scot jtorglnd pielea cu gia lor creatoare, talentul şi fecţionarea activităţii de con­ neşti la nivelul marilor ce­
aveţi foarte multe comenzi ...Strălucirea ochilor este de­ un tampon de vată Înmuiat In competenţa profesională, pa­ ducere, de producţie şi a or­ rinţe ale societăţii socialiste
oţet ?
şl reuşiţi să răspundeţi cu pendentă In bună măsură de ...Cafeaua capătă un gust mai siunea şi iresponsabilitatea, ganizării muncii. multilateral dezvoltate.
organism
Introdusă
In
probitate profesională cerin­ fluorura alimentaţie ? Usturoiul, sfe­ plăcut dacă, după ce a fiert, în vederea realizării urmă­
prin
ţelor. cla, spanacul şl varza conţin, li adăugăm un strop do sare ? toarelor obiective :
intr-o proporţie mal marc clo­ ...Ouăle ce so pun la fiert nu — Maiştrii, tehnicienii, in­
— Da. Ne străduim. Une­ cit alte vegetale, această sub­ crapă dacă aşezaţi o farfurioa­
ori cred că nu putem face stanţă utilă organismului nos­ ră răsturnată pe fundul vasu­ ginerii, ceilalţi specialişti să Vrednicia minerească In fapte:
militeze
pentru
ca
unităţile
faţă, totuşi, fiecare client e tru. lui In care le flerbeţi ?
...Laptele nu va „da In foc“ economice ale judeţului să
servit în aşa fel ca să fie In realizările frumoaso cu caro colectivul Fabricii „VLscoza“ Lu­ dacă' veţi pune pe fundul oalei ...Fiertura de rădăcini de ur­ lucreze sub deviza „Nici o
ptai se prezintă In întimplnarea Conferinţei Naţionale a P.C.R. in care fierbe o linguriţă de zici degresează şl revitalizează
mulţumit. se regăsesc şl eforturile muncitoarei fruntaşe Marla Pavel. argint (sau metal nichelat)? părul? maşină şi nici un utilaj sub 2212 tone de fier în
— Ce aşteptaţi de la mun­ Foto: N. GHENA randamentul planificat, nici
un minut nelucrat!“, contri­
minereu peste pian ....
minte chimice (ca în ziua de Şfaîeia folclorică „Căutătorii (Urmare din pag. 1) dus în actualitate deviza
23 martie a.c., de pildă). de comori“ „Nici un vagonet de mine­
Cu ce nu l-o avea a- flă în fruntea acestei acţi­ reu rebutat". Chemînd la
tunci Regionala de căi uni, pentru a întîmpina a- întrecere celelalte brigăzi
ferate Deva la suflet pe cei propiata Conferinţă Naţio­ productive el şi-a propus să
de la cooperativa de con­ uitate şi permanentă nală a partidului cu succe­ nu dea rebut. I-au răspuns
sum din Sălaş ? se deosebite în întrecere. prin fapte şefii de brigăzi
Adunate din Ţara Haţegului statat că instalaţia electri­ Ultimele acorduri ale cîn- local autentic au cunoscut re­ rar, răspunzînd întrebării Teliuc şi Ghelai , combinată Vasile Gheorghe Constantin
Hărnicia
minerilor
din
Rotaru,
COROEŞTI. Cînd au con­
-
Cocioabă.
Chirilă,
DENSUŞ. Biblioteca co­ cerut ca mărfurile venite în că e veche şi nu mai cores­ tecelor şl obiceiurilor hune­ alizarea deplină. „N-a fost „provocatoare" de ce nu stă cu eforturile colectivului de Ioan Furdui, Victor Gheor­
munală are colecţii la mai vagoane să-i fie puse la punde, tovarăşii de la C.D.E.E. dorene aduse pe scena şta­ deloc uşor — spunea învăţă­ acasă ?, spunea ; „Nu mă la­ muncă de la Uzina de pre­ ghe şl mulţi alţii.
multe ziare. Dar mai are dispoziţie în gara Bă- Haţeg au intrat în căminul fetei folclorice „Căutătorii de torul Petru Părău, dirijorul să ficiorii ăştia (dintre cei 10 parare este confirmată de Datorită acţiunilor iniţia­
şi numere lipsă la „Scînteia ieşti, la care cea de-a cultural şi... hîrş, i-au tăiat comori“ s-au contopit cu a- tarafului din Sulîghete. A „ficiori" numai unul avea rezultate. In cele 4 luni care te s-a îmbunătăţit mult ca­
tineretului" în perioada 13- doua a spus că Băieştiul racordul la reţea. Directoa­ plauzele publicului care a trebuit să lămurim oamenii, 33 de ani, ceilalţi erau tre­ au trecut din acest an s-au litatea şi compoziţia mine­
18 februarie a.c., de unde e staţie „închisă" şi-i rei căminului, învăţătoarea umplut sala „Arta" din De­ să-i adunăm, să-i îndem­ cuţi de 45, ba trei aveau 64 realizat 2 272 tone de fier reului. In luna martie con­
putem trage şi concluzia că dirijează vagoanele în con­ Viorica Vlad, nici nu i-au va pînă la refuz. Este, dacă năm. Acum taraful nostru de ani). Ş-apoi, şi de m-ar în minereu marfă peste ţinutul de metal în minereu
acasă la cei care servesc tinuare la Pui (un plus de spus nimic pentru că (pro­ se poate spune aşa, simbolul este compus din 19 Instru­ lăsa, tot n-aş sta, că eu ştiu plan. Acest important suc­ a fost cu aproape un pro­
poşta se pun probabil te­ 12 km). babil şi-au zis ei) aceasta preţuirii de care s-au bucu­ mentişti, ţărani cooperatori, clntece multe şi frumoase ces se datoreşte în primul cent mai mare decît în luna
meliile unor colecţii... per­ Cum cooperativei din Să­ nici nu drege, nici nu stri­ rat artiştii amatori hunedo- mineri, şoferi, pensionari. Eu care nu trebuie uitate". rînd organizării muncii la ianuarie iar conţinutul de
sonale. laş nu-i convine acest că. reni care şi-au propus, de-a unul sînt mindru cu taraful Cîte asemenea veritabile nivelul superior anilor pre­ fier în concentrat a crescut
Pe ici, pe colo mai lip­ „plus", care înseamnă şi un Numai că sfidarea (cam lungul celor mai bine de pe care am reuşit să-l rea­ judecăţi de valoare nu pot £i cedenţi. Ca atare, s-au fo­ cu circa 1,70 la sută faţă de
seşte cîte-un număr, şi din adaus de cheltuieli, îi tri­ aşa calificăm noi gestul) n-a cinci luni de desfăşurare, să lizăm. Aşa cum e el". citate 1 losit mai bine maşinile şi prima lună a anului. Prin
„România liberă", iar în mite regionalei încă o a- fost numai la adresa direc­ readucă în actualitate obi­ S-ar putea vorbi mult ■ de­ Şi, dacă acesta este „cîştl- utilajele, îar avansările' în creşterea conţinutului de
ce priveşte „Sportul" el dresă cu nr. 37 din 19 ia­ toarei, ci timp de două luni ceiul, cîntecul sau jocul au­ spre semnificaţia acestor cu­ gul", el nu trebuie irosit, galerii au crescut cu peste metal s-a cîştigat o mare
vine cu tot „efectivul" nu­ nuarie a.c. la care nu pri­ de zile şi la adresa între­ tentic local, născut din tra­ vinte din care se degajă pa­ ci sporit continuu, prin ac­ 2 la sută faţă de anul tre­ cantitate de fier iar acest
mai că soseşte cu înceti­ meşte nici un răspuns. In gului sat. Zicem două luni diţiile şl munca hunedorenl- siunea pentru activitatea cul­ tivitate permanentă. Dacă cut. succes se datoreşte deopo­
neală, ceea ce face să a- schimb primeşte peste 500 pentru că atît a durat „dis­ lor. turală. „Noi — spunea învă­ „n-a fost uşor să se adune Depăşirea substanţială a trivă minerilor şi prepara­
jungă la destinaţie cu 1-2 tone de mărfuri în vagoane puta“ dintre C.D.E.E. şi Lotul Şi dacă din sutele de ma­ ţătorul Viorel Demian din oamenii", atunci ei trebuie planului la fier în minereu torilor. Există garanţii si­
zile mai tîrzlu decît se care garează la Pui şi pro­ II S.C.M., unităţi care fac nifestări a avut cineva de Hărţăgani — am cules din păstraţi în formaţiile de a- marfă Include şi roadele vi­ gure că angajamentul pri­
cuvine. babil că tot aici' vor popo­ racordul la reţea, ori exe­ cîştigat, aceasta a fost toc­ sat obiceiul cununii. El se matorl. Cîntecele trebuie cîn- nei valoroase acţiuni pentru vind cantitatea de fier in mi­
Cu publicaţia săptămîna- si în trimestrul II şi cele cută lucrările de instalaţii. mai mişcarea artistică de a- cîntă şi acum pe holdă, dar tate, jocurile jucate. Pe sce­ îmbunătăţirea calităţii. In nereu marfă va fi depăşit
lă „Agricultura" povestea care vor aduce 100 tone ci­ Si în timp ce între sediile matori de .la sate. Demn de în scenă avem satisfacţia să-l nă ori ia hore, pînă cînd le luna februarie, şeful de bri­ pînă la Conferinţa Naţio­
e... neterminată, pentru că ment, 20 000 buc. de ţiglă, C.D.E.E. şi Lotul II S.C.M. din remarcat este faptul că de la fi adus pentru prima oară. vor învăţa şl copiii. „Cîn­ gadă Gheorghe Iacob, a rea­ nală a partidului.
aşa-i şi colecţia. Se află a- 7 000 sticle cu apă minerală, Haţeg (distanţă de circa 400 Lelese la Cimpa, de la Romos Nu facem o mîndrie din asta, tecul nu trebuie să se piar­
ici numerele 1, 2 şi... 7 (?). 50 tone porumb, 20 tone de de metri) se succedau a- la Densuş, Ribiţa sau Blă- ca şi din faptul că toţi com­ dă !“ — acesta va fl cîştigul
Dacă trecînd pe la Densuş făină etc. drese, constatări, referate jeni, de ia Ilia la Hărţăgani, ponenţii formaţiei sînt căsă­ cel mare, „marele premiu al
vom constata că şi ziarul Care-i nedumerirea ? In etc., căminul cultural din au luat fiinţă ^eci de forma­ toriţi, că toate femeile sînt ştafetei". Şi, de ce să n-o
„Drumul socialismului" va timp ce răspunsul nu mai Coroeşti stătea închis din ţii noi, iar altele au renăs­ casnice, că în secretarul or­ spunem, la aceasta va trebui Maximum de eficienţă
fi lipsă la colecţie, nu ne vine, iar vagoanele ce sta­ lipsă de curent, iar forma­ cut pentru a da strălucire ganizaţiei noastre de partid, să contribuie în primul rînd
vom mira. Tot factorul poş­ ţionează în Pui adaugă un ţiile artistice, televizorul şi comorilor artei populare hu­ tovarăşul Nicolae Hogman. intelectualul satului, care să
tal aduce şi „Drumul socia­ plus de drum de 12 km, pe altele erau puse la- „conser­ nedorene. Am întîlnit forma­ am avut un animator şi un facă din munca cu artistul în munca de refacere
lismului“. rampa „închisă" a staţiei vare". Numai intervenţia ţii dominate de oameni la bun artist amator". amator, din descoperirea şi
SALAŞ. Cooperativa de C.F.R. Băieşti cooperativele noastră a rezolvat efectua­ vîrsta senectuţii, soţi şi soţii, Cît de revelatoare pentru valorificarea comorilor fol­ a patrimoniului forestier
consum din Sălaş şi Re­ agricole de producţie din rea racordului (ştiţi în cît numeroşi intelectuali ai sar dragostea şi respectul faţă clorice un act de educaţie
gionala de căi ferate Nucşoara, Rîu Alb, Sălaşu timp ? In nici 24 de ore!) telor, formaţii compacte de de cîntecul local sînt cuvin­ patriotică, act al oamenilor {Urmare din pag. 1) U.T.C.-ul să sprijine mai
Deva se înţeleg prin adre­ de Jos etc. descarcă vagoa­ la reţeaua de energie. tineri care au preluat obi­ tele rapsodului Sidor Furcă de toate vîrstele, de dragos­ mult campania de împădu­
se. Anul trecut prima a ne de cartofi sau îngrăşă­ PETRE FARCAŞIU ceiuri, cîntece şi jocuri bă- din Săcămaş-Ilia şi ale fluie- te şi respect pentru aceste dărească a fondurilor aloca­ rire, iniţiind, împreună cu
trîneşti. Drumul ştafetei a raşului Nicolae Păcurar din străvechi plaiuri româneşti. te. De asemenea, în nume­ ocoalele silvice, acţiuni mai
demonstrat încă o dată — da­ Bîrsău.care a „bătut“ verita­ roase localităţi au fost or­ ample de muncă patriotică.
că mal era nevoie — că se bila vîrstă de 80 de ani. „Am Ştafeta folclorică „Căutăto­ ganizate acţiuni de muncă La obţinerea rezultatelor
80 la sută —un procent nesatisfăcător poate găsi timp şi pentru învăţat cîntecele şi versurile rii de comori" a făcut pri­ cipat tineretul, ţăranii mun­ amintite şi-au adus o con­
patriotică la care au parti­
mul pas şi a demonstrat că
activitatea
cultural-artistică
de mic copil, în munte, la
de la cămine, că partici­ oi. De la un bătrîn de vreo se poate. Ideea el trebuie du­ citori, salariaţii ocoalelor tribuţie însemnată tovarăşii:
ing. N. Mărgineanu, şef de
parea la această activitate îi 70 de ani. de la Maxim Cioa­ să mai departe, printr-o acti­ silvice, vînătorii, angajaţi ai ocol, Gh. Sinoiu, C. Gordea-
de extindere a acordului global aduce omului un cîştig de ră l-am învăţat. Acum eu am vitate permanentă, prin forma­ C.E.I.L. Deva. nu şi V. Bulacu şefi de dis­
pre­
65 de ani — spune Sidor Fur­
a
neîntreruptă
zenţa
prestigiu, că, deşi au trebuit
primul
trimestru
s-au
In
învinse greutăţi — printre că — şi vreau ,că, de la, mi­ ţiilor artistice de amatori împădurit 1123 ha, din ca­ trict - Haţeg; ing. E. Po-
pescu, şef de ocol, I. Nicoa-
(Urmare din pag. 1) ce face să nu poată fi posibi­ — provoacă întîrzieri în des­ care prejudecăţile nu s-âu ne să le înveţe şi alţii; tine- în viaţa culturală a satelor. re 559 ha substituiri şi 457 ră şi A. Popa, brigadieri
lă respectarea unei anumite făşurarea lucrărilor. situat la urmă —, ideea şta­ Tii. Cîntecul nu trebuie să ha culturi speciale pentru silvici — Simeria ; ing. Al.
metodologii cerute de forma O vină o poartă şi facto­ fetei, valorificarea folclorului se piardă. Iar Nicolae Păcu- S. POP celuloză. Prin acţiunile de Brăteanu, şef de ocol, I.
zionarea cu materiale şi mai salarizării în acord global. Să rii direct răspunzători de bu­ muncă patriotică s-au îm­ Baba, I. Ghiara, brigadieri
buna organizare a locurilor argumentăm : blocul E 3-3, nul mers al activităţii gru­ pădurit 25 hectare. De ase­ silvici, A. Popoviei, pădurar
de muncă. care trebuie predat în luna pului care nu au impulsionat, menea, s-au executat 16 km — Dobra ; ing. M. Alibnes-
Dintr-o convorbire avută cu iunie, are, lîngă cel de-al trei­ corespunzător cerinţelor, mun­ aliniamente cu plopi euro- cu, şef de ocol, ing. N. Popa,
tovarăşul Ing. Dumitru Ţur- lea tronson, un fel de... butu­ ca colectivului de la poligo­ americani (repede crescă­ N. Filip, brigadier silvic şi
nă, directorul grupului de rugă mică, adică o casă par­ nul de prefabricate Livezeni, tori). P. Pîrvu, pădurar — Geoa­
şantiere Valea Jiului al ticulară care împiedică exe­ unde încă persistă o serie de Planul de împăduriri a- giu ; ing. D. Şuluţiu, şef de
T.C.H. Deva, a reieşit că sta­ cuţia integrală a obiectivului. deficienţe. In cadrul blocului fectat perioadei nu numai că ocol, I. Cătănie!, brigadier
rea nu întru totul corespunză­ Ne întrebăm : cînd se vor lua D 1-8, ultimul tronson a fost a fost îndeplinit, dar a şi silvic — Orăştie ; ing. I. Bo-
toare privind acţiunea de ex­ măsuri pentru a putea fi res­ întîrziat din cauză că nu s-au fost depăşit cu mult atît fi­ nica, şef de ocol; V. Por­
tindere a acordului global a pectate toate normele tehnice livrat în timp util piesele zic cît şi valoric. Planul va­ tal, brigadier silvic — Pui,
fost cauzată, îndeosebi, de de construcţie ? Cît despre a- prefabricate. Intîrzierile de loric de lucrări, ca să dăm precum şi lucrătorii de la
faptul că unii beneficiari cordul global în asemenea acest fel dereglează desfăşu­ doar o singură cifră, a fost pepiniera din satul Reea, în
(I.G.L. şi Centrala cărbune­ împrejurări, să nu mai vor­ rarea normală a fluxului de depăşit cu peste două mili­ frunte cu tehnicianul A.
lui Petroşani) nu respectă bim... Sau situaţia de la blo­ construcţie, împiedică extin­ oane de lei. Ocoalele silvice Ni stor.
termenele de eliberare a am­ cul F 1-1, de 104 garsoniere, derea la nivelul scontat a for­ Geoagiu, Haţeg şi Simeria Măsurile luate de Inspec­
plasamentelor, uneori se ter­ din Petroşani ! Nici pînă în mei de salarizare în acord au încheiat campania de îm­ toratul silvic judeţean, re­
giversează nejustificat pre­ momentul de faţă nu s-a lă­ global. păduriri, iar la celelalte o- zultatele obţinute pînă a-
darea proiectelor şi chiar se murit situaţia amplasamentu­ Conducerea şantierului — coale s-au încheiat lucrări­ cum dau garanţia că pla­
înregistrează întîrzieri în 'des­ lui 1 Pentru că nu mai tîr- cu toate deficienţele semna­ le din zona dealurilor cu o nul de împăduriri va fi de­
chiderea finanţării. Consecin­ ziu decît în trimestrul III o- late — nutreşte convingerea altitudine de pînă la 700 m păşit şi în continuare în
ţa ? Constructorul — în ve­ biectivul se prevede să fie şi posibilitatea creşterii în cel şi vor continua în zonele mod substanţial, adueîn-
derea respectării termenului dat îri folosinţă. Mai sînt ca­ mai scurt timp a ponderii de munte, pe măsura topi­ du-se în acest fel o contri­
stabilit în plan pentru pre­ zuri cînd şi livrările neritmi­ muncii în acord global, astfel rii zăpezii, pînă la 21 mai. buţie tot mai valoroasă la
darea lucrării — concentrea­ ce de materiale — de exem­ ca prin aceasta să se asigu­ Este necesar ca organele lo­ sporirea patrimoniului fo­
ză efective pe puncte de lu­ plu fîşii de planşeu, ciment, re realizarea exemplară a o- Invitaţie In parcul dendrologlc Simeria. cale ale puterii de stat, restier al judeţului nostru.
cru reduse ca număr, ceea tîmplărie, materiale sanitare bieotivelor planificate.