Page 31 - Drumul_socialismului_1972_05
P. 31
Proletari din toate tarile, unifi-va] Vizita preşedintelui Consiliului de Stat
al Republicii Socialiste România,
Nicolae Ceauşescu, împreună cu
tovarăşa Elena Ceauşescu, In Japonia
Preşedintele Consiliului de Ceauşescu, va efectua o vizi
Stat al Republicii Socialiste tă oficială de stat în Japonia,
România, Nicolae Ceauşescu, în prima decadă a lunii iu
împreună cu tovarăşa Elena nie a.c.
Pagina a ll-a
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R 81 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN CONSILIILE POPULARE
conduc şi îndrumă toate domeniile
ANUL XXIV Nr. 5 393 VINERI 12 MAI 1972 4 PAGINI - 30 BANI de activitate de pe teritoriul comunei
VIZITA IN TARA NOASTRĂ A DELEGAŢIEI DE PARTID Conferinţa Naţională a partidului — moment important în dezvoltarea
societăţii socialiste româneşti
SI GUVERNAMENTALE E
Sosirea în Capitală Dejun oficial oferit de C.C. al P.C.R. şi Consiliul Secţii mari, cu sute dc cocserie. nînd cit mal care timp cu s-ar Şistul carbonifer—
gaz
mult
turnătorie,
Furnale,
oameni,
oricum
furnal,
de
unde se realizează producţia dc Irosi In aer, reducem conside valorificat superior
bază a Uzinei „Victoria“ Călan. rabil consumul de combustibili
de
Joi, 11 mai, a sosit în Ca tre Republica Socialistă Româ de Miniştri al Republicii Socialiste România Dar la Călan lucrează ţi alte superiori, deci preţul Prin cost al PETRILA. Colectivul de
energiei
electrice.
moder
căror
activi
pitală delegaţia de partid şi nia şi Republica Democrată sute de oameni, mai a puţin impor nizarea cazanelor reuşim să u- muncă al Preparaţiel căr
tate
este
nu
guvernamentală a Republicii Germană. tantă. „E adevărat că ne mln- tilizăm la maximum gazul de bunelui din Petrita depu
unor
prin
noţtri,
drim
Insă
¡Democrate Germane, condusă Din delegaţie fac parte to Comitetul Central al Parti Niculescu-Mizil, Gheorghe liului oamenilor muncii de ei nu cu şi-ar fumallştil realiza sarci furnal. Iar termice montarea electrice ne strădanii susţinute pen
putea
aparate
şl
de tovarăşii Erich Honecker, varăşii dr. Kurt Fichtner, dului Comunist Român şi Pană, Gheorghe Rădulescu, naţionalitate germană, mem complexe, de Înaltă tehnicitate, tru a întîmpina apropiata
prim-secretar al C. C. al membru supleant al C.C. al Consiliul de Miniştri al Re Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, bri ai C.C. al P.G.R., ai Con nile dacă cel de la C.E.T. (cen s-a redus în mare măsură mun Conferinţă Naţională a par
şl-ar
P.S.U.G., şi Willi Stoph, mem P.S.U.G., vicepreşedinte al publicii Socialiste România Gheorghe Cioară, Florian Dă- siliului de Stat şi ai guver trala şi electrotermică) nu datoria, ca fizică şl totodată numărul a- tidului cu rezultate merito
conştiincios
face
el
bru al Biroului Politic al C.C. Consiliului de Miniştri, pre au oferit joi, la Palatul Con nălache, , Emil Drăgănescu, nului, conducători de institu dacă nu ar exploata cu aten varlilor şl deranjamentelor. rii în muncă. Printre re
f
al P.S.U.G., preşedintele Con şedintele părţii germane în siliului de Stat, un dejun o- Janos Fazekas, Petre Lupu, ţii centrale şi organizaţii ob Orice neregulă survenită In In centele izbînzi ale acestui
siliului de Miniştri al R.D. Comisia interguvernamentală ficial în onoarea delegaţiei Dumitru Popescu, Leonte şteşti. i ţie şi raţional abrogatele, asigu- stalaţie este semnalizată acustic colectiv se numără şi va
rlnd In permanenţă cantităţile
Germane, care, la invitaţia de colaborare economică ro- de partid şi guvernamentale Răutu, Gheorghe Stoica, Şte Au luat parte tovarăşii dr. lorificarea superioară a
Comitetului Central al Par mâno-germană, Otto Winzer, a Republicii Democrate Ger fan Voitec, Iosif Banc, Petre Kurt Fichtner, Otto Winzer, şistului rezultat în urma
tidului Comunist Român şi a membru ai C.C. al P.S.U.G., mane, condusă de tovarăşii Blajovici, Cornel Burtică, Mi- Oskar Fischer, dr. Hans Voss. epurării apelor reziduale
Consiliului de Miniştri, face ministrul afacerilor externe, Erich Honecker, prim-secre ron Constantinescu, Mihai Gerd Konig şi celelalte per dc ia spălarea cărbunelui.
o vizită oficială de prietenie Oskar Fischer, membru al tar al Comitetului Central al Dalea, Miu Dobrescu, Mihai soane care însoţesc delegaţia OS V «V Şistul, a cărui calitate a
în ţara noastră. Gere, Ion Ioniţă, Ion Stănes- uzina mica
C. C. ai P.S.U.G., adjuntft al Partidului Socialist Unit din Republicii Democrate Ger fost îmbunătăţită prin ex
După cum s-a anunţat, cu Germania, şi Willi Stoph, cu, Ştefan Andrei, Ion Din- mane. perimentarea unui nou
prilejul vizitei va fi semnat ministrului afacerilor exter- membru al Biroului Politic că, Mihai Marinescu, Chivu Au fost intonate imnurile floculant eficient — sepan
Tratatul de prietenie, colabo al Comitetului Central al Stoica, Corneliu Mănescu, mi de stat ale Republicii Demo — este în prezent expe
rare şi asistenţă mutuală în (Continuare in pag. a 4-a) Partidului Socialist Unit din nistrul afacerilor externe, crate Germane şi Republicii diat Fabricii dc cărămizi
Germania, preşedintele Con Teodor Marinescu, şeful sec Socialiste România. într-o mare uzină din Roman, unde este fo
siliului de Miniştri al Repu ţiei relaţii externe a C.C. al In timpul dejunului, care losit ca liant în fabrica
blicii Democrate Germane. P.C.R., Vasile Vlad, ambasa- » s-a desfăşurat într-o atmo rea cărămizilor, fapt ce a-
Convorbiri oficiale la Palatul Au luat parte tovarăşii dorul Republicii Socialiste sferă caldă, prietenească, to duce preparaţiel însemna
Nicolae Ceauşescu, Ion România în Republica Demo varăşii Nicolae Ceauşescu şi te beneficii.
Gheorghe Maurer, Emil Bod- crată Germană, Eduard Ei- Erich Honecker au rostit necesare dc aer suflat pentru şi luminos pe tablourile de co
Consiliului de Stat naraş, Manea Mănescu, Paul senburger, preşedintele Consi- toasturi. furnale. ei. S-ar puica slnt harnici de şi mandă, astfel că pentru poate înlătu Producţii sporite
se
in
şi
scrie
prompt
terveni
ci
spre
Şi
pricepuţi, şi între ei slnt co rarea defecţiunii.
munişti destoinici, cu toţii an In sala C.E.T. tronează ordi de metal
la
Pe
pa
Joi, la Palatul Consiliului dr. Kurt Fichtner, membru gajaţi deopotrivă întimpinarea realizarea nea, curăţenia, liniştea. de becu- GURABARZA. La secto
sarcinilor
in
apro
zeci
nourile
verticale,
de Stat, au avut loc convor supleant al C.C. al P.S.U.G., Toastul tovarăşului Toastul tovarăşului piatei Conferinţe Naţionale a leţe multicolore, zeci de apara rul I Musariu al I.M. Bar
biri oficiale între delegaţia vicepreşedinte al Consiliului partidului“. te de măsură şi control, zeci de za, a fost lansată de curînd
Ionel
Aprecierea
tovarăşului
de partid şi guvernamental;! de Miniştri, preşedintele păr Hodorog, secretarul comitetului înregistratoare şi diagrame o valoroasă iniţiativă: o zi
a Republicii Socialiste Româ ţii germane în Comisia inter Nicolae Ceauşescu de partid pe uzină, o materia menţin pulsul agregatelor la pa pe săptămînă — joia — a
rametri
sau
Fochiştii,
optimi.
nia şi delegaţia de partid şi guvernamentală de colabora Erich Honecker lizăm in rindurile dc mai jos, operatorii dc cazane, cum mai fost declarată zi cu pro
guvernamentală a Republicii re economică româno-germa- tn urma unei vizite In această slnt numiţi aici, veghează cu a- ducţie sporită, pentru toa
Democrate Germane. nă, Otto Winzer, membru al secţie cu HO de oameni, In ca tenţia mereu trează la menţine te echipele, pentru toate
re
temperatura
muncii
nu
sca
-'¡Din partea română, la con C.C. al P.S.U.G., ministrul a- Stimate tovarăşe Honecker, - Stimate tovarăşe Ceauşescu, de niciodată, fiindcă nici In rea' pulsului kilowaţilor, inter schimburile. Coordonatele
vin ori de cltc ori este nevoii',
v
vorbiri participă tovarăşii facerilor externe, Oskar Fis Stimate tovarăşe Stoph,. . Stimate tovarăşe Maurer, furnale focul nu se stinge nici astfel ca suflanta să alimenteze şi esenţa acestei iniţiative
permanentă
Nicolae Ceauşescu, secretar , cher, membru al C.C. al Stimaţi tovarăşi şi prieteni, 1 Stimaţi prieteni şi tovarăşi, odată. suflat Nevoia furnale impune de continuu şi abundent cu aer muncitoreşti, care vizează
aer
ca
In
furnalelor.
general al Partidului Comu P.S.U.G., adjunct al ministru centrala'- electrotermică a uzinei ¿plămlnli“ meseria şi o Oamenii sporirea producţiei de me
cu
îşi
fac
cunosc
nist Român, preşedintele Con lui afacerilor externe, dr. îmi face o deosebită plăcere să vă salut Am dorinţa sinceră să vă mulţumesc cor să funcţioneze fără întrerupere pasiune — atit operatorii Sigis tal, au fost dezbătute în
siliului de Stat al Republicii Hans Voss, ambasadorul R.D. în mod cordial, în numele Comitetului Cen dial, dumneavoastră, în numele tuturor şl in condiţiuni dintre cele mai mund Mătăşoi, Ştefan Vasiu, grupa sindicală, cu care
Socialiste R o m â n i a , Ion Germane la Bucureşti, Gerd tral al Partidului Comunist Român, al Con membrilor delegaţiei de partid şi guverna-, bune. Ion Herţa, Vaier Ilălmagi, Au prilej toţi şefii de echipă
de
personalul
Gheorghe Maurer, membru al Konig, adjunct al şefului sec siliului de Stai, al guvernului, al întregului mentale a Republicii Democrate Germane In Din IMG, de ctrid a fost dată rel Pupăză, cit — şi Constantin Le- s-au angajat să aplice cu
funcţiune,
această
uzină
la
mi
reparaţii
Comitetului Executiv, al Pre ţiei internaţionale a C.C. al popor român şi să vă urez bun venit pe pă- pentru primirea prietenească care ne-a fost că din marea uzină de la Că- şan, Gheorghe Piclişan, Nicolae abnegaţie Ia locurile lor de
zidiului Permanent al C.C. al P.S.U.G. nuntul României. făcută în Republica Socialistă România. lan cunoscut permanente Popescu, Doinei Tălăbon — cei muncă această formă dc e-
P.C.R., preşedintele Consiliu Participă, de asemenea, to Primirea caldă pe care v-a făcut-o popu Tratatul de prietenie, colaborare şi asis lalţi muncitori din secţie. ficicnţă a producţiei, în-
lui de Miniştri, Mihai Mari- varăşii Frank Joachim Her- laţia Capitalei este o expresie a sentimen tenţă mutuală, pe care îl vom semna în nizări. Azi ea se prezintă la un Aşa se face că centrala mer tîmpinînd astfel cu noi
înalt nivel tehnic.
nescu, membru al C. C. al mann şi Achim Wolf, consi telor de prietenie şi solidaritate internaţio* timpul vizitei noastre, va marca o nouă eta — Dc modul dc funcţionare a ge bine, cu suflanta din alimentează fapte de muncă apropiata
abundenţă,
aer
furnalele
P.C.R., vicepreşedinte al Con lieri ai primului secretar al nalistă pe care cetăţenii din România le au pă în relaţiile dintre ambele noastre state centrşjei — ne spunea tînărul Conferinţă Naţională a par
siliului de Miniştri, preşedin C.C. al P.S.U.G., Willi Ul- faţă de oamenii muncii din Republica De şi popoare socialiste. Ele sînt strîns legate inginer Wiliam Kriscli, şeful producţia de fontă şi nu suferă. tidului nostru.
cert
Este
la centrala
deci
că
tele părţii române în Comi mann, şef de sector la secţia mocrată Germană — sentimente care. sîn- prin socialism, interese şi ţeluri comune în secţiei C.E.T. — depinde func electrotermică dc la U.V. Că Primele două zile cu
deci
sia interguvernamentală de internaţională a C. C. al tem convinşi, sînt împărtăşite în mod reci lupta pentru pace şi securitate. Pe acest ţionarea suflantci şi producţia a fur lan sint oameni harnici şi pri producţie mărită au adus
de
depinde
nalelor,
colaborare economică româ- P.S.U.G., Helmut Ziebart, di proc. fundament se bazează prevederile tratatu fontă. Lucrătorii noştri sint cepuţi, comunişti destoinici, ca întreprinderii un substan
no-germană, Corneiîu Mănes- rectorul Direcţiei Europa de lui şi, credincioşi principiilor marxism-leni- conştienţi de acest lucru şi re işi fac conştiincios datoria. ţial plus dc minereu faţă
cu, membru al C.C. al P.C.R., Sud-Est din M.A.E.. Peter Vizita dumneavoastră constituie un mo nismuiui şi internaţionalismului proletar, le mi-.şi permit derogări de la dis de prevederile planului pe
ministrul afacerilor externe, Lorf, şeful direcţiei de presă ment deosebit de important în dezvoltarea vom înfăptui. ciplina muncii. In plus, funcţio- G. DINU zilele respective.
Teodor Marinescu, membru şi informaţii din M.A.E., Sieg- raporturilor de prietenie şi cooperare din Tocmai astăzi se dovedeşte, după părerea
al C.C. al P.C.R., şeful secţiei fried Bock, şeful direcţiei de tre ţările noastre: ea va contribui la mai noastră, că coeziunea forţelor tuturor ţărilor
relaţii externe a C. C. al sinteză din M.A.E., Siegfried buna cunoaştere reciprocă, la întărirea ali frăţeşti, unite în jurul Uniunii Sovietice,
P.C.R,, Vasile Gliga, adjunct Gorn, şeful sectorului pentru anţei şi colaborării dintre România şi Re este hotărîtoare. Prin aceasta, se impun a- La întreţinerea culfuriior
al ministrului afacerilor ex România din Comitetul de publica Democrată Germană. Tratatul de vantajele socialismului cei mai repede şi, în
terne. Vasile Vlad, membru Stat al Planificării. prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, acelaşi timp, mai bine, spre binele oame
supleant al C.C. al P.C.R., In timpul convorbirilor, care va fi semnat cu acest prilej, va crea nilor muncii, ai fiecărei ţări socialiste. In
ambasadorul României în cele două delegaţii s-au in cadrul propice pentru evoluţia ascendentă, felul acesta, în acelaşi timp, întreaga comu
R.D. Germană. format reciproc asupra rea a raporturilor dintre ţările, partidele şi po nitate a statelor socialiste îşi întăreşte pon
lizărilor Republicii Socialiste poarele noastre. Este ştiut că încă din pri
Participă, de asemenea, to mele zile ale creării Republicii Democrate derea şi influenţa ei în arena internaţio n ritm tot mai susţinut de muncă
varăşii Ştefan Bîrlea, mem România şi Republicii Demo Germane. România a salutat' cu căldură pri nală.
crate . Germane în dezvolta
bru al C.C. al P.C.R., şef al rea economiei, ştiinţei şi cul mul stat german al muncitorilor şi ţăranilor, Dragi tovarăşi români.
Protocolului de stat de pe turii socialiste, precum şi a- şi-a manifestat sprijinul şi solidaritatea de Oamenii muncii din republica noastră ur
lingă Consiliul de Stat al Re supra preocupărilor actuale plină cu lupta pentru făurirea unei orîn- măresc cu viu interes realizarea obiectivelor In aceste zile, principalele crărilor de întreţinere a cul Uriţescu, Paraschiva Constan
publicii Socialiste România, duiri noi. democratice şi progresiste pe pă- stabilite de Congresul al X-lea al Partidului lucrări care stau în atenţia turilor sînt comuniştii Save- tin, Aurica Baba, Silian Bota
cu rangul de ambasador, Mi şi de perspectivă ale Parti mîntul Germaniei. In anii construcţiei so Comunist Român, pentru construirea pe mai organizaţiilor de partid de ta Nedel, Anuţa Pricăjan, Ieronim Uriţescu şi alţii. Cul
şi
hai Drăgănescu, Constantin dului Comunist Român din cialismului, între ţările noastre s-au dezvol departe a socialismului. Transformările în la sate, a consiliilor populare, Anuţa Dănilaş, Ana Socol, turile de cartofi şi porumt
Socialist
Unit
Partidului
Mitea şi Gheorghe Oprea, Germania, pentru asigurarea tat raporturi rodnice de colaborare econo semnate. care îşi pun amprenta pe înfăţişa conducerilor unităţilor agrico Saveta Ciuci, precum şi coo se dezvoltă bine — ne spu
membri supleanţi ai C.C. al progresului multilateral al so mică, politică, tehnico-ştiinţifică. culturală. rea României socialiste de astăzi, de- le. cooperatorilor şi mecani peratoarele Ana Stroia Părău, nea inginerul şef al coope
P.C.R., consilieri la C.C. al cietăţii socialiste. Cele două Aceste relaţii au largi perspective de inten • monstreazâ în mod impresionant marea for zatorilor privesc întreţinerea Ana Jula şi alţii. rativei din Pişchinţi, Nicolai
P.C.R., Grigore’ Bargăoanu, părţi au făcut un schimb de sificare în viitor, pe planuri multilaterale. ţă creatoare, realizările clasei muncitoare şi culturilor, plantatul legume Sicrieru — şi în zilele ur
vicepreşedinte al Comisiei gu păreri cu privire la dezvolta Acordul comercial de lungă durată pe pe ' ale întregului popor. Ele pot fi remarcate lor şi îngrijirea livezilor. In Inginerul şef al cooperati mătoare vom utiliza forţeh
vernamentale de colaborare rioada 1971—1975 prevede creşterea cu 70 la atît în dezvoltarea industrială cit şi în do executarea acestor importări vei, tovarăşul Aurel Ghigu, şi mijloacele de muncă li
şi cooperare economică şi rea continuă, pe multiple sută a schimburilor economice dintre ţările meniul învăţămîntului, ştiinţei şi culturii. le lucrări agrotehnice, de ca- ne relata, de asemenea, că s-a întreţinerea lor.
tehnică, Gheorghe Roşu, şef planuri, a relaţiilor dintre noastre. De asemenea, se va extinde coope Am dori, dragi tovarăşi români, să vă feli le depinde în fapt obţinerea făcut combaterea chimică a
cele două ţări. S-a exprimat
de sector la' secţia relaţii ex dorinţa ca ele să se extindă rarea în producţie. în domeniul tehnicii şi cităm foarte cordial pentru aceste realizări unor producţii cit mai bune, Din discuţia purtată ci
terne a C.C. al P.C.R., Gheor şi să se diversifice în conti în alte domenii de activitate. Dezvoltarea remarcabile. sînt angajate forţe şi mij primarul comunei Romos, to
ghe Diaconescu, ambasador, nuare pe măsura posibilită continuă a raporturilor noastre corespunde Din fericire, şi noi putem face un bilanţ loace capabile să asigure e- • Mobilizare largă a varăşul loan Munteanu, a re
director în Ministerul. Aface ţilor mereu în creştere ale pe deplin intereselor celor două ţări, serveş pozitiv in ce priveşte realizarea hotărîrilor fectuarea lor intr-un timp cit cooperatorilor şi meca ieşit că atenţia organelor d(
rilor Externe. celor două ţări, în folosul şi te cauzei socialismului, păcii şi colaborării Congresului al VUI-lea al Partidului nostru mai scurt şi la un nivel ca nizatorilor partid şi de stat comunale
Din partea Republicii De .interesul ambelor popoare, al între popoare. Socialist Unit din Germania. Clasa munci litativ superior pe toate su • Timpul prielnic să fie este concentrată asupra exe
mocrate Germane iau parte cauzei socialismului şi păcii O premisă deosebit de favorabilă pentru toare, ţăranii cooperatori, intelectualitatea şi prafeţele. cutării în timpul optim a lu
tovarăşii Erich Honecker, în Europa şi în întreaga amplificarea schimburilor şi cooperării noas , ceilalţi oameni ai muncii lucrează cu multă Hotăritor în înfăptuirea im folosit cu randament crărilor de întreţinere Îs
prim-secretar al Comitetului lume. tre, reciproc avantajoase, o constituie pro iniţiativă pentru rezolvarea sarcinilor de în portantelor sarcini ce stau a- maxim ‘toate culturile, continuarea
Central al Partidului Socia Au fost. de asemenea, a- gresele pe care cele două ţări le obţin în făptuire a orînduirii socialiste dezvoltate. cum în faţa lucrătorilor o- plantărilor în cîmp a legume
list Unit din Germania, Willi bordate probleme internaţio construirea socialismului. în dezvoltarea for Declaraţia congresului partidului nostru, că goarelor este buna organi lor, _ precum şi a lucrărilot
Stoph. membru al Biroului nale de interes comun. toate eforturile în societatea socialistă tre zare a muncii, mobilizarea buruienilor pe cele 50 de de îngrijire în livezi.
Politic al Comitetului Central Convorbirile s-au desfăşu ţelor de producţie, a ştiinţei şi tehnicii. buie să slujească fericirii oamenilor, s-a bucu largă a cooperatorilor şi me hectare cultivate cu mâză- In vederea asigurării suc
al Partidului Socialist. Unit rat într-o atmosferă caldă, După cum cunoaşteţi, poporul român se află rat nu numai de aprobare, ci şi de sprijinul canizatorilor, folosirea cu riche cu heclatox-3,5 şi cesului deplin al lucrărilor se
din Germania, preşedintele tovărăşească, de deplină în antrenat cu toată energia în realizarea pro deplin al poporului. Prin realizările lor în randament maxim a timpu că în zilele următoare va impune ca în timpul cel ma
gramului stabilit de Congresul al X-lea al
Consiliului de Miniştri al Re ţelegere, stimă şi respect re partidului, care prevede dezvoltarea în ritm întrecerea socialistă, oamenii muncii din Re lui prielnic de muncă în începe praşila la cultura car scurt posibil să se încheie re
publicii Democrate Germane, ciproc. intens a bazei tehnico-materiale, perfecţio publica noastră creează premisele necesare cîmp. Ploile căzute în ulti tofului şi a porumbului. Pa partizarea în teren a supra
ralel cu aceste lucrări o par
narea relaţiilor de producţie, a organizării pentru continua ridicare a nivelului lor de mul timp au favorizat o bu te din forţe sînt mobilizate feţelor date în acord global
întregii societăţi, adîncirea democraţiei so trai material şi cultural. nă dezvoltare a cultu la plantarea tutunului pe ce ţăranilor cooperatori, pentri
cialiste. participarea tot mai intensă a ma Stimată asistenţă, rilor dar, odată cu a- le 20 ha planificate. Interlo ca lucrările să înceapă şi s|
Vizită protocolară la preşedintele selor de oameni ai muncii la conducerea împreună cu Uniunea Sovietică, în con ceasta, a crescut şi pericolul cutorul ne relata că există o se execute în cele mai bune
statului,- aplicarea în viaţă a principiilor cordanţă cu programul de pace al Congre de îmburuienare, ceea ce bună atmosferă de muncă şi condiţiuni pe toate suprafeţe
le. De asemenea, este necesar
Partidului
al
operativă
Consiliului de Stat, eticii şi echităţii socialiste, făurirea omului sului Uniunii XXIV-lea al Republica Comunist necâsită intervenţia răspundere cooperatorii îşi a-şi tot in ca în permanenţă cadrele
dau
al
Socialistă
Sovietice,
factorilor
de
a
nou, cu un larg orizont de cunoaştere, cu o
îndeplini
teresul
pentru
conştiinţă socialistă înaintată. Vă putem spu- România, Republica Democrată Germană şi pentru executarea praşilelor sarcinile încredinţate. tehnice să şi conducerile unită
urmărească
ţilor
felul
Nicolae Ceauşescu ne, cu bucurie, că poporul nostru înfăptu celelalte ţări frăţeşti duc o luptă hotărîtă mecanice şi manuale pe toa Lucrările de întreţinerea cul cum se execută lucrările, cu-
pentru întărirea păcii şi pentru securitate în
te suprafeţele cultivate.
ieşte cu succes acest amplu program de fău
rire a societăţii socialiste multilateral dez Europa Putem constata cu satisfacţie de Acţionînd cu simţ de răs turilor se bucură de atenţia noscînd faptul că de calita
voltate pe pămîntul României. plină că, situaţia internaţională se schimbă pundere, ţăranii cooperatori cuvenită şi în celelalte coo tea acestora depinde nemij
din
comu
perative
agricole
în continuare în favoarea socialismului, păcii
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu. al C.C. al P.S.U.G., preşedin Cunoaştem şi urmărim cu interes şi satis <‘şi progresului. Comunitatea statelor socialis din C.A.P. Vaidei, mobilizaţi na Romos, Pişchinţi, Romoşel locit soarta producţiei.
ecretar general al Partidu- tele Consiliului de Miniştri facţie succesele mari pe care oamenii mun te a obţinut, datorită' acţiunii ei comune şi de organizaţia de partid, au şi Romos. La cooperativa a- In toate cele patru coopera
ui Comunist Român, pre al R.D. Germane. cii din Republica Democrată Germană-ie ob totodată! constructive, progrese importante în început la timp şi execută în gricolă din Pişchinţi am avut tive agricole din comuna Ro
şedintele Consiliului de Stat La întrevedere au luat par ţin, la rîndul lor, sub conducerea Partidu promovarea principiilor coexistenţei paşni- ritm susţinut lucrările de în ca interlocutor pe tovarăşa mos există forţe şi mijloace
ii Republicii Socialiste Româ te tovarăşii dr. Kurt Ficht lui Socialist Unit. din Germania, în" dezvol ,, .ce, în relaţiile dintre state cu orînduire so- treţinere la cereale pâioase Temia Popovici, brigadier de care. fiind judicios folosite,
permit ca întregul volum de
de toamnă şi a prăşitoarelor.
na. a primit, joi la amiază, ner, Otto Winzer, Oskar Fis tarea economipi, ştiinţei, culturii, în ridica c.iâlă diferită. La aceasta au contribuit şi cîmp. La noi — ne spunea
a sediul Comitetului Central cher, dr. Hans Voss, Gerd rea nivelului lor de trai. Ne bucură aceste alte popoare europene. Plivitul manual s-a efectuat dînsa — s-a prăşit sfecla fu lucrări să se realizeze la
il Partidului Comunist Ro- Konig. realizări, deoarece ştim ■ că dezvoltarea fie Ratificarea acordurilor de la Moscova şi pe 220 ha cultivate cu grîu rajeră pe întreaga suprafaţă timp şi în condiţii calitative
superioare, ceea ce va per
nân, în vizită protocolară, Au participat tovarăşii Ion cărei ţări socialiste, înflorirea ei multilate- ; Warşoyia de către buridestagul R.F.G. ar fi şi orz, iar praşila s-a aplicat şi cartofii de pe 3 hectare.
recolte
ielegaţia de partid şi guver- Gheorghe Maurer, Mihai Ma ,rală constituie! o contribuţie concretă de cea uri succes mare- pentru toţi cei care se pro la butaşii de sfeclă pe 3,5 ha Printre cooperatorii care au mite obţinerea unor asigurînd
hectar,
la
sporite
îamentală a Republicii De rinescu, Corneliu Mănescu, mâi mare însemnătate la întărirea forţelor nunţă pentru pace şi destindere în Europa. şi pe 10 din cele 15 ha cul dat dovadă de multă hărni
pla
mocrate Germane, condusă Teodor- Marinescu,. , Vasile mondiale ale socialismului, la cauza pro Aceasta ar da înapoi toate acele forţe care tivate cu sfeclă furajeră. Bri la cie şi răspund întotdeauna prin aceasta realizarea asu
angajamentelor
gadierul
de
Petica,
Iosif
şi
nului
Ie tovarăşii Erich Honecker, Gliga, Vasile Vlad. gresului şi păcii în lume. Dealtfel, una din au o poziţie duşmănoasă faţă de transforma- chemărilor cooperativei se
mate în întrecerea ce se des
brigada a doua de cîmp, ne
prim-secretar al C.C. al întrevederea s-a desfăşurat spunea că cei mai harnici făşoară între unităţile agri
P.S.U.Gi, şi Willi Stoph, într-o atmosferă caldă, prie cooperatori la executarea lu numără Maria Constantin,
membru al Biroului* Politic tenească. (Continu«« In pag. a 4-a) (Continuar« In pag, a 4-a) Saveta Grozăvescu, Gheorghe cole cooperatiste şi comune.