Page 32 - Drumul_socialismului_1972_05

1
®SSS53B5RSS5Sm¡B5nK! .ve* ? uacBcrcaTa
2 DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 393 © VINERI 12 MAI 1972

C O N S l L I P O P U L A R E

CONDUC SI ÎNDRUMA TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE DE PE TERITORIUL

Mai aproape de cerinţele jm Sarcini şi răspunderi majore

oamenilor l în conducerea treburilor

In etapa actuală — etapa în condiţii agrotehnice supe­ a fost revocat din funcţie.
făuririi societăţii socialiste rioare a lucrărilor de pregă­ Pentru îmbunătăţirea acti­
multilateral dezvoltate — în tire a terenului şi însămîn- vităţii în aceste comune s-au obşteşti ale comunelor
faţa comunelor se pun sar­ ţarea culturilor agricole din luat măsuri corespunză­
cini mari şi complexe în do­ primăvara acestui an. Există toare. Aceste măsuri tre­
meniul economic, edilitar-gos- 0 mai mare preocupare pen­ buie să conducă la mobi­
podăresc şi social-cultural, tru dezvoltarea zootehniei şi lizarea factorilor de răspun­ La Conferinţa pe ţară a se­ localităţilor, la conducerea
pentru a căror înfăptuire se creşterea producţiei de lapte dere de la comune pentru în­ cretarilor comitetelor de par­ SABIN BOTICIU generala a treburilor obşteşti.
impune o largă mobilizare a şi carne, realizarea planului lăturarea lipsurilor manifes­ tid şi a preşedinţilor consilii­ vicepreşedinta Comunele Dobra, Ilia, Geoa­
forţelor şi energiilor, a ca­ de contractări şi achiziţii. tate şi realizarea cu conştiin­ lor populare comunale, în al Comitetului executiv giu, Boşorod, Baia de Criş.
pe
dezbătut
larg
pacităţii creatoare a maselor, Multe comune au realizat ciozitate şi răspundere a sar­ care s-au atribuţiile şi răs­ al Consiliului popular judeţean Sarmizegetusa şi altele au
sarcinile,
obţinut cele mai bune rezul­
multă competenţă şi răspun­ deja prevederile de plan la cinilor încredinţate. punderile ce revin organelor tate în conducerea treburilor
dere din partea organelor co­ efectivele de animale, iar Tot ceea ce se înfăptuieşte comunale de partid şi de stat obşteşti şi realizarea preve­
munale de partid şi de stat altele le-ail şi depăşit. Rea­ în comune şi sate este opera în înfăptuirea vastului pro­ derilor din planul economic
în conducerea treburilor ob­ lizări însemnate s-au obţinut colectivă a maselor, iar or­ gram elaborat de Congresul consiliilor populare pentru şi bugetul local. Sînt însă şi
şteşti. Programul elaborat de şi în ceea ce priveşte creşte­ ganele de partid şi de stat, al X-lea al partidului pentru traducerea în viaţă a sarcini­ unele consilii populare comu­
Congresul al X-lea al parti­ rea producţiei de lapte. Bine răspunzînd încrederii acorda­ lor ce decurg din lucrările nale ca Baru, Veţel, Zam,
dului prevede înfăptuirea u- s-a acţionat de către comite­ te de cetăţeni şi răspunderii făurirea societăţii socialiste Conferinţei pe ţară a secreta­ Hărău şi altele, care nu reu­
rilor şi primarilor de la co­
nor ample măsuri în vede­ tele comunale de partid şi cu care sînt învestiţi, trebuie multilateral dezvoltate, tova­ mune, luarea acestor măsuri şesc să pătrundă în esenţa
Ceauşescu,
se­
Nicolae
răşul
rea creşterii şi modernizării consiliile populare în vede­ să se sfătuiască în perma­ cretarul general al partidului, a fost precedată de adunări problemelor, să treacă în
agriculturii, valorificării re­ rea executării lucrărilor de nenţă cu masele, să le referindu-se la sarcinile co­ ale activelor de partid din fapt la coordonarea unităţilor
surselor şi posibilităţilor lo­ îmbunătăţiri funciare şi iri­ consulte şi să le ceară păre­ munelor în etapa actuală, comune, la care au participat economice din raza lor de ac­
cale, dezvoltării învăţămîntu- gaţii. Ample acţiuni de mo­ rea In toate problemele care spunea : „Comuna, ca unitate membrii comitetelor executi­ tivitate, să le sprijine în în­
lui şi culturii, extinderii re­ bilizare a maselor la execu­ interesează obştea satului, să Modernul complex meşteşugăresc clin centrul comunei Teliuc administrativ - teritorială de ve şi deputaţii comunali. In lăturarea unor lipsuri şi greu­
ţelei de ocrotire a sănătăţii, tarea acestor lucrări s-au ini­ ţină seamă de propunerile satisface toate cerinţele, toate gusturile cetăţenilor. bază, dispune azi de toate aceste adunări, în urma unor tăţi.
sistematizării localităţilor ru­ ţiat în comunele Ilia şi Geoa­ făcute în adunări şi întilniri condiţiile necesare pentru o dezbateri aprofundate, s-au Manifestarea acestor lipsuri
rale, apropierii condiţiilor giu, ferindu-se de inundaţii şi să militeze pentru ca, bună organizare a activităţii adoptat programe concrete în şi neajunsuri se datoreşte şi
vieţii de la sate de cea de şi exces de umiditate circa sprijinindu-se pe aportul ce­ economico-sociale în vederea vederea realizării sarcinilor faptului că unele direcţii de
la oraş, ridicării nivelului 1 000 ha teren arabil, păşuni tăţenilor, să facă din fiecare a L ridicării nivelului de viaţă, economice, sociale, culturale specialitate ale Consiliului
general de civilizaţie al ţă­ şi fineţe. O grijă deosebită comună o unitate administpa- material şi spiritual, el ţără­ şi obşteşti. popular judeţean nu şi-au a-
s-a manifestat şi pentru exe­ tiv-teritorială cît mai puter­ 9 9 \ n concordantă cu hofărîrîle nimii". Comitetul executiv al Con­ daptat stilul de muncă la
rănimii. înfăptuirea acestor noile cerinţe şi nu acordă la
profunde transformări în via­ cutarea lucrărilor cu carac­ nică şi înfloritoare din toate | Conferinfei Naţionale şi penfrw asi- \ Acţionînd pentru transpu­ siliului popular judeţean a timp ajutorul cuvenit comu­
la
ţa satului impune — aşa cum ter edilitar-gospodăresc şi de punctele de vedere. nerea în viaţă a sarcinilor trecut activităţi descentralizarea u- nelor în rezolvarea operativă
nivelul
de
la
nor
se subliniază In rezoluţia înfrumuseţare, antrenîndu-se In întîmpinarea Conferin­ \ gurarea înfăptuirii în cele mai bune j cuprinse în documentele con­ a problemelor pe care le ri­
Conferinţei pe ţară a secre­ în aceste acţiuni zeci de mii ţei Naţionale a partidului, sfătuirii şi a prevederilor le­ judeţului şi trecerea acestora dică diferite sectoare de ac­
subordinea
în
comunelor
şi
tarilor comitetelor comunale de cetăţeni. Comunele Geoa­ muncind cu pasiune şi răs­ gii eu privire la organizarea anume : spitalele rurale, cir­ tivitate. Sînt cazuri cînd une­
consiliilor
funcţionarea
şi
de partid şi a primarilor — giu, Dobra, Ilia şi alte­ pundere pentru înfăptuirea j condiţii a direefiveSor Congresului j populare. Comitetul executiv cumscripţiile sanitare umane, le direcţii nu consultă orga­
perfecţionarea muncii orga­ le au obţinut rezultate neabătută a sarcinilor izvorî- al Consiliului popular jude­ cele veterinare, punctele de nele locale atunci cînd stabi­
nelor şi organizaţiilor de par­ frumoase în toate domeniile te din documentele Congresu­ } a! X-lea al partidului, este necesar ţ însămînţări artificiale, plata lesc şi iau unele măsuri pri­
tid de la sate şi a consiliilor de activitate. Acesta este lui al X-lea al partidului şi ţean, pe baza indicaţiilor bi­ salariilor specialiştilor care vind activitatea unităţilor din
populare comunale, creşterea un merit al organelor şi or­ ale Consfătuirii pe ţară a se­ | să asigurăm creşterea răspunderii j roului Comitetului judeţean lucrează în C.A.P., a indem­ raza administrativ-teritorinlâ
ganizaţiilor de partid de la cretarilor comitetelor comu­ de partid, a luat o serie de a comunelor (modificări de
competenţei şi spiritului lor sate, al consiliilor populare nale de partid şi a primari­ măsuri în vederea îndeplini­ nizaţiilor preşedinţilor coope­
de răspundere în conducerea şi al deputaţilor, care, fiind lor, comuniştii de la sate S şi rolului organizaţiilor de partid \ rii în cît mai bune condiţiuni rativelor agricole de produc­ plan, schimbări de cadre, a-
activităţii politice, economice contribuie nemijlocit lg creşr de către consiliile populare ţie, cantonierii, iar recent, plicarea de sancţiuni ete.), iar
şi social-culturale din comu­ mai aproape de nevoile reu­ şi terea rolului organizaţiilor j comunale şi consiliilor populare, care J comunale a atribuţiilor şl personalul care se ocupă de uneori se mulţumesc să con­
au
cetăţenilor,
cerinţele
state neajunsurile fără a ac­
ne, in stimularea iniţiativei şit ca, sprijinindu-se pe ma­ de partid şi al consiiiilor sarcinilor ce le revin în con­ contractări şi achiziţii. In ur­ ţiona în vederea înlăturării
locale, în mai buna gospodă­ populare în conducerea în­ j trebuie să aibă sarcina de a conduce j ducerea cu competenţă şi răs­ ma acestor măsuri, numărul
rire a potenţialului material sele largi populare, corisultîn- tregii vieţi economice şi so­ pundere a întregii vieţi eco­ personalului subordonat şi lor.
du-se cu ele în permanenţă,
şi uman, în atragerea largă ciale, în desfăşurarea unei nomice şi sociale, a activită­ salarizat de comune se ridică Avînd în vedere sfera lar­
a maselor la rezolvarea tu­ să mobilizeze şi să canali­ munci cit mai eficiente de \ şi îndruma toate domeniile de acti- ( ţii edilitar-gospodăreşti şi cul­ la 2 270. Incepînd din acest gă a preocupărilor şi răspun­
turor treburilor obşteşti. zeze eforturile cetăţenilor la tural-educative, pentru atra­ an, consiliile populare comu­ derilor ce revin consiliilor
înfăptuirea sarcinilor ce le educare şi formare a conşti­ ! vitate de pe teritoriul satelor şi} populare comunale, lipsurile
Pentru ca organele comu­ stau în faţă. inţei socialiste a maselor, în gerea tot mal activă a mase­ nale gospodăresc mijloace bă­ manifestate, Comitetul exe­
nale de partid şi de stat să-şi Aşa, de exemplu, în multe dezvoltarea multilaterală a lor de cetăţeni la conducerea neşti asigurate prin buget în cutiv al Consiliului popular
îndeplinească în cît mai bu­ comune — între care la loc comunelor pentru ca satul comunelor respective" treburilor obşteşti. Aşa cum valoare de 90 milioane lei, judeţean, aşa cum s-a stabilit
ne condiţiuni sarcinile şi a- de frunte se află Dobra, Ilia hunedorean să se înscrie tot s-a subliniat în recenta şedin­ fată de numai 53 milioane în programul de măsuri a-
tribuţiile ce le revin, Comi­ şi Geoagiu — s-au înălţat şi (Din cuvîntarea t o v a r ă ş u l u i NICOLAE lei' în 1971. doptat în şedinţa comună a
tetul judeţean de partid a se află în construcţie blocuri mai puternic pe coordonatele , CEAUŞESCU la prima Conferinţă pe ţară a ţă comună a biroului Comite­ In scopul asigurării unei biroului Comitetului judeţean
la prima Conferinţă pe ţară a )
luat o serie de măsuri în cu mai multe etaje, care au ascendente ale emancipării tului judeţean de partid şi a conduceri unitare a comune­ de partid şi a Comitetului e-
scopul creşterii capacităţii socialiste. J secretarilor comitetelor de partid şl a preşe- ' Comitetului executiv al Con­ lor, aşa cum se subliniază în xecutiv al Consiliului popular
lor organizatorice, a puterii la parter unităţi comerciale 1 dinţilor consiliilor populare comunale.) ^ siliului popular judeţean, în documentele consfătuirii pe judeţean, va orienta şi îndru­
de mobilizare a maselor, a şi de deservire, pieţe moder­ N. BADIU care s-a analizat preocuparea ţară a secretarilor şi prima­ ma aparatul propriu şi direc­
competenţei în conducerea ne, brutării şi -alte obiective rilor, s-a transmis acestora ţiile de specialitate să acorde
social-culturale, care răspund planul economic care cuprin­ un sprijin mai concret şi
treburilor locale. In urma în­ nevoilor actuale ale cetăţeni­ de indicatorii din sectorul a-
drumărilor şi a sprijinului a- lor şi contribuie la ridicarea griculturii de stat, cooperatis­ multilateral consiliilor popu­
cordat, comitetele comunale nivelului de viaţă, material te şi gospodăriile populaţiei, lare în îndeplinirea sarcini­
de partid şi consiliile popu­ şi spiritual, al locuitorilor cooperaţiei de consum şi lor şi atribuţiilor ce le revin
în toate domeniile de activi­
lare exercită controlul şi în­ din mediul rural. Tăria unirii şi-a hărniciei meşteşugăreşti, contractări şi tate, precum şi în planifica­
drumarea tuturor întreprin­ achiziţii, activităţile indus­ rea muncii, organizarea evi­
derilor şi instituţiilor din In traducerea în viaţă a triale şi prestaţii de servicii.
raza lor de activitate, urmă­ sarcinilor ce stau în etapa Pînă la împărţirea teritp- prin munca cetăţenilor, u- ta Ioan Julea, secretarul Peste drum de cele 17 Aceasta a dat posibilitate co­ denţei, apărarea şi dezvolta­
resc cum se îndeplinesc sar­ actuală în faţa comitetelor rial-administrativă, cele 17 nită şi. harnică, cele 17 fa­ Comitetului comunal de case, când am fost noi la munelor să cunoască concret rea avuţiei obşteşti etc. S-a
stabilit ca în viitor să se or­
cinile de producţie în unită­ comunale de partid şl a con­ case aşezate pe partea stin­ milii de oameni şi-au intro­ partid Ghelar — organiza­ Ghelar, locuitorii străzii volumul activităţilor econo­ ganizeze periodic consfătuiri,
ţile economice şi îndeosebi siliilor populare s-au făcut gă a şoselei ce urcă spre dus lumină electrică in ca­ ţia de partid din Mănăsti­ Mănăstirea se apucaseră să mice, le-a creat baza necesa­ schimburi de experienţă şi
în domeniul agriculturii. Se multe lucruri bune, demne Ghelar formau aşa-zisul că­ se şi apă potabilă în curţi. rea era formată din 5—6 amenajeze un parc. Defrişă­ ră desfăşurării unei munci instruiri comune cu secreta­
remarcă o tot mai mare grijă de evidenţiat. Sînt însă şi u- tun Mănăstirea. Apoi au Pe mai bine de 5 km au comunişti. Acum sînt 12 şi rile erau făcute, locul cu­ organizate şi sistematice de rii comitetelor comunale de
şi preocupare pentru înfăp­ nele neajunsuri care se ma­ devenit strada Mănăstirea, săpat şanţ pentru conducta ne orientăm să mai primim. răţat. Trebuia adus ceva coordonare şi valorificare a partid, primarii, salariaţii din
tuirea sarcinilor stabilite de nifestă în activitatea lor. In aparţinătoare Gheţarului. O de apă, dar au terminat lu­ Că avem aici oameni buni pămînt, nivelat, plantate resurselor şi locale, pentru ur­ aparatul financiar şi cadrele
mărirea
sarcini­
realizarea
partid în domeniul creşterii unele comune, cum sînt: Ba- stradă mică, de numai 17 crarea intr-un timp record ! şi destoinici. flori, puse din loc in loc lor economice. de specialitate. De asemenea,
producţiei agricole vegetale ru, Crişcior, Peştişu Mic, Va- case. — La noi nu trebuie să Doisprezece comunişti, în bănci. se va elabora un plan unic
Au fost organizate, în ve­
şi animale. Măsurile luate de ţa de Jos, Veţel, Lelese nu Oamenii care trăiesc aici facem mobilizare pentru a frunte cu secretara lor, — Ne-am sfătuit cu toţii derea îndeplinirii în cele mai pentru fiecare comună. iar
către comitetele comunale de se manifestă suficient inte­ — 17 familii — şi-au ridi­ ieşi la muncă patriotică — Margareta Jeler, precum şi — spunea Margareta Jeler. prevederile planului de pro­
partid şi consiliile populare res şi preocupare din partea cat în ultimii ani case noi, ne spunea Margareta Jeler, deputata Elvira Boji sînt De ce să nu ne facem un bune condiţiuni a atribuţiilor ducţie în agricultură pe 1973
ce le revin în toate dome­
factorilor de răspundere pen­
— cum sînt cele din Ilia, frumoase, mari, toate din secretara organizaţiei de cei care iniţiază şi finali­ parc al nostru ? Să avem niile de activitate, cursuri şi (inclusiv indicatorii privind
Geoagiu, Beriu, Sarmizege- tru realizarea sarcinilor din cărămidă. Cu puterile şi partid. Deşi sţntem doar 17 zează acţiunile pentru în­ fondul de stat) vor fi elabo­
planul economic şi bugetul braţele lor şi-au construit familii, zi de zi, după ore­ unde ne recrea după ore­ instruiri periodice cu pre­ rate direct la comune, dis­
tusa şi altele —, stabilirea de local. De asemenea, în comu­ frumuseţarea şi mai buna le de muncă. Şi am pornit şedinţii. secretarii şi aparatul cutate şi aprobate în şedinţe
sarcini şi răspunderi concre­ nele Băcia şi Hărău se ma­ o şcoală de 4 ani, o sală de le de muncă, duminica şi gospodărire a acestei părţi la treabă. Intr-o după-amia- consiliilor populare. De ase­ ale comitetelor de partid şi
festivităţi. Pină in 1971 n-au
te pe oameni, legate de ter­ nifestă o slabă preocupare avut şcoală. Copiii făceau în alte sărbători, ies la din comuna Ghelar. Mobili­ ză am făcut defrişările, în menea, colective de cadre ale comitetelor executive ale
mene precise, au condus la pentru realizarea planului de naveta la Ghelar, ori la Te­ treabă 20—25 de braţe de zare nu fac că nu-i nevoie, alta am curăţat... formate din specialişti de la consiliilor populare.
o mai bună organizare şi contractări şi achiziţii, pentru liuc. Acum cei 8 copii nu muncă. De la copii la pen­ vestea că „azi se iese la Iată un exemplu în plus judeţ au sprijinit şi ajutat Toate aceste măsuri, care
desfăşurare a muncii şi a gospodărirea comunei. Pen­ mai sînt navetişti. Au şcoa­ sionari, toată lumea mun­ muncă patriotică" se trans­ a ceea ce înseamnă tăria consiliile populare în soluţio­ se înscriu pe linia indicaţii­
producţiei în toate unităţile tru neîndeplinirea sarcini­ la lor la ctţiva paşi de ca­ ceşte cu sîrguinţă pentru a mite urgent din gură In gu­ unirii şi hărniciei în mun­ narea unor probleme legate lor secretarului general al
agricole socialiste- Toate a- lor şi alte lipsuri în activi­ să, au învăţătoarea lor. ne înfrumuseţa strada, lo­ ră, iar casă din care să nu că a unor oameni puţini, de buna gospodărire a comu­ partidului nostru, tovarăşul
cestea au avut c^ rezultat în­ tatea de primar al comunei Cu sprijinul statului şi cul în care trăim. iasă un om, doi la muncă nelor şi executarea lucrărilor Nicolae Ceauşescu, au drept
— Acum 3—4 ani — ară­
cheierea în timpul optim şi Zam, tovarăşul Emil Gaşpăr nu există. dar pricepuţi şi destoinici. de interes obştesc, în dome­ scop să sporească eficienţa
niul agriculturii, înyăţămîn- muncii consiliilor populare
tului. sănătăţii şi aplicarea comunale, pentru ca ele să
corectă a legilor. se poată achita cu cinste de
Se poate aprecia să majo­ sarcinile ce le au în condu­
Pentru a pune în valoare dus la creşterea volumului în comuna Beriu, care va fi numai de către unităţile fost comasate, iar în altele ritatea consiliilor populare r— cerea şl administrarea comu­
resursele materiale şi umane de încasări în numerar, pe populat cu peşte în cursul a- I.R.E. Deva, care nu pot sa­ desfiinţate. Există de aseme­ reşci, Buceş, Ţebea şi altele, cu sprijinul şl îndrumarea nelor. Comitetul executiv al
cu tradiţii şi oameni specia­
existente în comune,' consilii­ ansamblul judeţului, de la cestei luni. tisface în întregime şi la timp nea un mare număr de uni­ lizaţi în ţesutul covoarelor, comitetelor comunale de par­ Consiliului popular judeţean
le populare, sub conducerea 80,8 milioane lei în 1970, la Trebuie să subliniem că. cerinţele cetăţenilor, care tăţi cu rezultate slabe, dato­ cusături şi dogărie, datorită tid — reuşesc să rezolve în va sprijini mai îndeaproape
orgapelor de partid — se sub­ 94,4 milioane lei în 1971 şi deşi s-au obţinut rezultate sporesc continuu datorită rit­ rită amplasării lor nejudici- slabei preocupări a consilii­ bune condiţiuni sarcinile mul­ consiliile populare comunale,
liniază în rezoluţia Conferin­ se prevede ca acest volum de pozitive în dezvoltarea unită­ mului intens de construcţii oase, a paralelismului ca pro­ lor populare şi organizaţiilor tiple ce le revin. Aceasta a pentru a întîmpina Conferin­
ţei pe ţară a secretarilor co­ încasări să crească în acest ţilor de producţie şi prestaţii de case şi anexe gospodăreşti fil şi a diferenţierilor de sa­ cooperatiste judeţene, aceste dus. cum este şi firesc, la ţa Naţională a partidului, ca­
mitetelor de partid şi a pre­ an la 110 milioane lei. Cele de servicii, acestea nu răs- ce se fac la sate. precum şi larizare a lucrătorilor. Aşa de resurse nu sînt încă valorifi­ creşterea competenţei şi au­ re va avea loc în curînd. cu
şedinţilor consiliilor populare mai bune rezultate în acest pund încă cerinţelor şi po­ ca urmare a lucrărilor de e- exemplu în comunele Pui şi cate. torităţii, a manifestării ini­ noi realizări în dezvoltarea
comunale — trebuie să treacă domeniu le-au obţinut uni­ sibilităţilor, manifestîndu-se o iectrificare a noi sate şi ex­ Rîu de Mori funcţionează ţiativei comitetelor executive economico-socială- şi pe tărîm
asigurarea
Pentru
înfiinţă­
cu mai multă fermitate de- tăţile cooperativelor de con­ serie de neajunsuri alît în tinderea reţelei electrice în secţii de zidari atît la C.A.P. rii şi dezvoltării unităţilor de ale consiliilor populare. Ele edilitar-gospodăresc a comu­
rît pînă acum Ia înfiinţarea sum din comunele Pui, Do- ceea ce priveşte valorificarea altele. In unele comune, din cît şi la cooperativa de con- producţie şi prestaţii de ser­ dovedesc o tot mai mare ca­ nelor, în creşterea gradului
cţe unităţi de producţie cu vicii la sate, amplasarea ju­ pacitate de organizare şi mo­ lor de urbanizare şi în apro­
caracter industrial şi de pres­ dicioasă a acestora, înlătura­ bilizare a maselor, la realiza­ pierea tot mai mult a condi­
tări de servicii — surse im­ rea paralelismului, ridicarea ţiilor de muncă şi do viaţă de
portante de creşterea venitu­ eficienţei tuturor acestor ac­ rea lucrărilor edilitar-gospo­
rilor proprii — şi să asigure Activităţile industriale si prestaţiile de servicii tivităţi, precum şi îmbună­ dăreşti şi de înfrumuseţare a la sate de cele de la oraşe.
o coordonare unitară a aces­ tăţirea generală a muncii, s-a
tor unităţi. stabilit ca un colectiv format
In comunele judeţului nos­ * f 5 ţ din cadre de specialitate de
tru — pe baza sarcinilor re­ la Consiliul popular judeţean
ieşite din documentele parti­ şi unităţile cooperatiste ju­
dului — Consiliul popular dezvoltate la nivelul cerinţelor cetăţenilor deţene. condus de un vice­
judeţean, împreună cu Uniu­ preşedinte al Comitetului e-
nea judeţeană a cooperative­ xecutiv al' Consiliului popu­
lor agricole de producţie, U- lar judeţean, să se deplase­
niunea judeţeană a coopera­ ze în fiecare comună şi, îm­
tivelor de consum şi cea a preună cu organele locale de
cooperativelor meşteşugăreşti bra, Ilia şi Sălaşu de Sus, resurselor locale cît şi în or­ lipsa de preocupare a consi­ sum. iar in comuna Veţel, parţid şi de stat. să stabileas­
au elaborat — sub îndruma­ precum şi cooperativele agri­ ganizarea, funcţionarea şi di­ liilor populare, cooperaţiei de secţii paralele de tîmplari. In că, în funcţie de posibilităţi
rea biroului Comitetului ju­ cole de producţie din Geoa­ versificarea acestora. Sînt co­ consum şi meşteşugăreşti nu unele cazuri nu s-au aplicat şi necesităţi, secţiile de pro­
deţean de partid — un pro­ giu, Băcia, Sălciva, Rişculiţa. mune în care reţeaua acestor au fost organizate principale­ corect normele de muncă şi ducţie şi prestaţii ce urmea­
gram comun de dezvoltare a Deva şi Orăştie. unităţi este slab dezvoltată, le secţii de prestaţii carp să retribuţie, practicîndu-se sa­ ză a lua fiinţă în continuare,
activităţilor de producţie şi In acest an, pentru a spori iar gama serviciilor oferite satisfacă cerinţele cetăţenilor larizarea în cpte fixe procen­ precum şi măsurile ce se im­
prestaţii de servicii la sate, şi mai mult contribuţia co­ populaţiei este foarte redusă. şi anume : cizmării, frizerii, tuale şi tarif pe produs, fapt pun a se lua în vederea creş­
eşalonat pe ani pînă în 1975. munelor la fondul central de Aşa, de exemplu, în comune­ croitorii şi altele, iar în co­ ce a făcut ca unii meseriaşi terii răspunderii pentru orga­
Acest program, în conformi­ carne, s-au luat măsuri pen­ le Pui, Dobra, Băiţa, Baia de munele Bătrîna, Bulzeştii de să treacă de la o unitate la nizarea şi coordonarea aces­
tate cu prevederile Legii nr. tru achiziţionarea unui nu­ Criş, Vata de Jos, Zam şi al­ Sus, Tomeşti, Blăjeni, Hărău alta, ajungîndu-se în acest fel tei acţiuni din partea orga­
7/1971, a fost. îmbunătăţit. măr de 145 scrofiţe şi 21 de tele, nu există unităţi ppn- şi Bqcureşci nu există nici o la desfiinţarea unor secţii. nelor judeţene şi locale. Mă­
Sînt prevăzute unităţile ce vieri, urmînd a se organiza Iru reparat aparate de radio unitate prestatoare de servi­ Sînt comune în care posi­ surile şi acţiunile amintite au
urmează a fi înfiinţate pe maternităţi de scroafe într-un şi televizoare, aparate elec- cii pentru populaţie. La nive­ bilităţile pentru înfiinţarea şi drept scop să asigure reali­
lingă consiliile populare, de număr de 19 comune. Aceas­ trocasnice şi de uz gospodă­ lul comunelor se impune să dezvoltarea unităţilor de pro­ zarea obiectivelor prevăzute
fie organizate secţii puternice
către cooperativele agricole ta, în scopul asigurării mate­ resc, datorită lipsei de pre­ de zidari şi dulgheri, pentru ducţie şi prestaţii nu sînt pe în programul de dezvoltare a
de producţie, cooperativele rialului de reproducţie pen­ ocupare din partea coopera­ a se putea realiza construc­ deplin valorificate. In comu­ unităţilor de producţie şi
de consum şi cele meşteşu­ tru contractanţi. De aseme­ ţiei meşteşugăreşti şi a celei na. Baru, unde există un ma­ prestaţii pentru a pune în va­
găreşti. In urma măsurilor nea, s-a prevăzut crearea şi de consum pentru înfiinţarea ţiile social-culturale cu forţe re număr de meseriaşi şi se loare resursele materiale de
luate, s-au înfiinţat în peri­ dezvoltarea de crescătorii şi unităţilor respective. Ca ur­ proprii. pot organiza secţii de zidari, care dispune fiecare comu­
oada 1 ianuarie 1971 — 31 pentru alte specii de animale mare, locuitorii satelor sini In urma unei analize făcu- fierari şi dulgheri-tîmplari, nă, folosirea mai raţională şi
martie 1972 încă 104 unităţi şi păsări. In prezent, există nevoiţi să se deplaseze cu a- le de către Comitetul execu­ comitetul executiv al consi­ eficientă a forţei de muncă,,
de producţie şi prestaţii din pe lingă cooperativele de paratele defecte la mari dis­ tiv al Consiliului popular ju­ liului popular n-a întreprins îmbunătăţirea aprovizionării
care : 16 pe lingă consiliile consum trei crescătorii de tanţe pentru a şi le repara deţean s-a constatat că în loc nimic în această direcţie. A- populaţiei cu materiale de
populare, 34 de către C.A.P. oi, miei şi capre, două de gîş- In nici o comună nu exist- ca numărul unităţilor de pro­ semenea posibilităţi au şi co­ construcţii, lărgirea şi diver­
şi 54 de către cooperaţia de te. o păslrăvărie şi este în secţii care şă execute lucrări ducţie şi prestaţii de servicii munele Mărtineşti şi Răchi- sificarea prestaţiilor de ser­ In comuna Dobra a fost construită o piaţă om (Iernă, de unde
consum. Activitatea desfăşu­ curs de amenajare un eleş­ de instalaţii electrice interi­ şă crească şi să se dezvolte, tova. In alte localităţi ca Baia vicii. locuitorii se aprovizionează cu toate cele necesare.
rată de aceste unităţi a con- teu pe o suprafaţă de 7 ha oare. Asemenea lucrări se fac în unele comune acestea au de Criş, Blăjeni, Boz, Bucu- GH. ZAMFIR