Page 35 - Drumul_socialismului_1972_05
P. 35
Proletari din toate ţările, dm'tl-vă!
ÎN PAOINA A IV-A
COMUNICAT
cu privire la vizita oficială de prietenie a dele-
qaţiei de partid şi guvernamentale a Republicii
Democrate Germane în Republica Socialistă
România.
TRATAT
de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală
între Republica Socialistă România şi Republi
ca Democrată Germană.
Bogata zestre a
abnegaţiei şi dăruirii
ANUL XXIV Nr. 5 394 SIMBÄTA 13 MAI 1972 * 4 PAGINI -30 BANI
Sectorul VII—fruntaş pe Exploatarea minieră Lupeni
HIEREA VIZITEI (N IARA NOASTRĂ A DELEGAŢIEI Dl PARTIO le sectorului VII, în condiţi bovi în mod cu totul aparte
că
îndoială
Fără
realizări
la brigăzile conduse de co
ile
pe
intens
care
Nicolae
efortului
bună
de
Victor
întregul colectiv al minei Lu muniştii Sbîrnă şi, Tănăsache,
peni îl depune pentru redre seamă, Martin Varga. Apoi,
sare, sînt mai mult decît me cred că se cuvin cuvinte de
ritorii. Depăşirea cu 6,5 pro laudă şi minerilor din briga
cente a planului pe primele da lui Emil Kopandi.
patru luni obţinută de „cei de De ce a ţinut acest mais
la şapte" constituie, desigur, tru, apreciat la rîndu-i pen
o frumoasă opţiune colectivă tru seriozitate, competenţă şi
pentru titlul de sector frun responsabilitate în muncă,
taş pe exploatare. Dar, mai să fixeze drept „cap de afiş“
al sectorului pe aceşti mineri
succesul
de
aceasta,
înainte
Mitingul prieteniei din sala Palatului Republicii reprezintă o incontestabilă do cu vechi şi prestigioase state
de servicii la Lupeni ? Răs
vadă a resurselor şi potenţe-
lor pe care lucrul în schim
buri de cîte 6 ore efective în punsul îl dau faptele. Fapte
de muncă ce condensează în
-
subteran le poate genera a ele eforturi, strădanii şi preo
tunci cînd organizarea supe cupări ce pot face cinste ori
rioară, hărnicia, priceperea şi cărei formaţii fruntaşe din ai
In marea sală a Palatului Republicii a avut loc, vineri ne, dr. Kurt Fichtner, membru supleant al C.C. al P.S.U.G., Uzinele „23 August", studenta Nicoleta Petrovanu de la
după-amiază, mitingul oamenilor muncii din Capitală con vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Otto 'Winzer, Institutul de arhitectură „Ion Mincu", şi prof. univ. dr, conştiinciozitatea în muncă dineurile Lupeniului. Briga«.
sacrat prieteniei dintre Republica Socialistă România şi membru al C.C. al P.S.U.G., ministrul afacerilor externe, George Ciucu, rectorul Universităţii din Bucureşti. ating cote demne de toată da lui Tănăsache, bunăoară,
s-a
la
cu
fermitate
angajat
lauda.
Republica Democrată Germană, dintre Partidul Comunist Oskar Fischer, membru al C.C. al P.S.U.G., adjunct al mi Intîmpinaţi cu vii aplauze şi urale, la miting au luat — Dacă ar fi să vorbim realizarea ritmică a planului.
Român şi Partidul Socialist Unit din Germania, organizat nistrului afacerilor externe, dr. Hans Voss, ambasadorul cuvîntul tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Erich Honecker. despre' oamenii care ne-au Printr-o organizare judicioa
cu prilejul vizitei oficiale de prietenie pe care o face în R.D. Germane la Bucureşti, şi Gerd Konig, adjunct al şe Ascultate cu deosebită atenţie, cuvîntările rostite de cei dus pe acest drum — afirma să şi o disciplină riguroasă,
ţara noastră, la invitaţia Comitetului Central al Partidului fului Secţiei internaţionale a C.C. al P.S.U.G. doi conducători au fost subliniate de asistenţă, în repetate cu mîndrie justificată mais
Comunist Român şi a Consiliului de Miniştri, delegaţia de In prezidiu se află tovarăşii Emil Bodnaraş, Manea rînduri, cu puternice aplauze. trul Ioan Negrilă, atunci L. MĂGUREANU
partid şi guvernamentală a Republicii Democrate Germane. Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Rădulescu, Virgil După ce şi-a încheiat cuvîntarea, tovarăşul Erich Ho n-aş ezita să înşir pe toţi
In sală se aflau membri şi membri supleanţi ai Comi Trofin, Ilie Verdeţ, Gheorghe Cioară, Gheorghe Stoica, Cor necker, în numele C.C. al P.S.U.G., a oferit în dar Comite oamenii din sector. Aş ză (Continuare in pag. a 3-a)
tetului Executiv al C.C. al P.C.R., membri ai C.C. ^al nel Burtică, Mihai Gere, Ion Dincă, Mihai Marinescu, vi tului municipal Bucureşti al P.C.R. un drapel al Partidu
P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, vechi mi cepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Corneliu Mănescu, lui Socialist Unit din Germania, ca simbol al frăţiei' şi
litanţi ai mişcării muncitoreşti din ţara noastră, personali ministrul afacerilor externe, Teodor Marinescu, şeful Sec prieteniei dintre comuniştii din cele două ţări.
tăţi ale vieţii ştiinţifice şi culturale, generali, conducători ţiei relaţii externe a C.C. al P.C.R., general colonel Ion In numele Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., Plenara Comitetului judeţean al femeilor
de instituţii centrale şi organizaţii' de masă şi obşteşti. Gheorghe, prim-adjunct al ministrului forţelor armate şi tovarăşul Gheorghe Cioară a mulţumit călduros pentru a-
La miting au asistat şefi ai misiunilor diplomatice a- şef al Marelui Stat Major, Vasile Gliga, adjunct al minis cest semnificativ dar. Ieri a avut loc, la Deva, dul femeilor şi a aprobat
creditaţi la Bucureşti. trului afacerilor externe, Vasile Vlad, ambasadorul Româ La sfîrşitul mitingului, în aclamaţiile entuziaste ale plenara Comitetului judeţean planul de muncă al biroului
In uralele şi aplauzele celor prezenţi, în prezidiu iau niei la Berlin, Eduard Eisenburger, preşedintele Consiliu celor prezenţi, tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Erich Ho al femeilor. La lucrările ple Comitetului judeţean al fe
loc tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidu lui oamenilor muncii de naţionalitate germană, George necker îşi strîng călduros mii nile, se îmbrăţişează, şi salută narei au luat parte tovară meilor şi programele de ac
lui Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Re Ciucu, rectorul Universităţii Bucureşti, Constantin Iorda- asistenţa. şii Aurel Bulgărea, secretar tivitate ale comisiilor pentru
publicii Socialiste România, Erich Honecker, prim-secretar che, maistru la Uzinele „23 August", şi Nicoleta Petrova- Participanţii îşi exprimă deplina satisfacţie pentru re al Comitetului judeţean de problemele obşteşti şi patrio
al C.C. al Partidului Socialist Unit din Germania, Ion nu, studentă la Institutul de arhitectură „Ion Mincu“. zultatele întîlnirii dintre conducătorii celor două ţări şi partid, Maria Ciocan, se tice, pentru problemele de
Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Sînt intonate imnurile de stat ale Republicii Socialiste partide, pentru semnarea Tratatului de prietenie, colabora cretara Consiliului Naţio muncă şi sociale ale femeilor
Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşedintele Consi România şi Republicii Democrate Germane. re şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă Româ nal al Femeilor, redac din întreprinderi, instituţii,
liului de Miniştri, Willi Stoph, membru al Biroului Poli Mitingul este deschis de tovarăşul Gheorghe Cioară, nia şi Republica Democrată Germană, pentru dezvoltarea tor şef al revistei „Sătean- agricultură, comerţ, coopera
tic al C.C. al P.S.U.G., preşedintele Consiliului de Miniştri membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim- continuă a relaţiilor de prietenie frăţeşti între Partidul ca", Sabin Boticiu, vicepre ţia meşteşugărească, pentru
al R.D. Germane. ■> secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., pri Comunist Român şi Partidul Socialist Unit din Germania, şedinte al Comitetului execu
Iau, de asemenea, loc în prezidiu membrii delegaţiei de marul general al Capitalei. între cele două ţări, spre binele ambelor popoare, al cau tiv al Consiliului popular ju problemele mamei şi copilu
partid şi guvernamentale a Republicii Democrate Germa- Au luat apoi cuvîntul Iordachc Constantin, maistru la zei socialismului şi păcii în lume. deţean, Brîncoveanu Pogea, lui, precum şi ale comisiilor
preşedintele Consiliului ju culturală şi organizatorică.
deţean al U.G.S.R., Viorel Plenara a avut la ordinea
Faur, prim-secretar al al U.T.C., de zi şi probleme organiza
Comi
acestora,
cadrul
In
torice.
judeţean
tetului
Cuvîntarea tovarăşului Cuvîntarea şi Leontin Blăjan, preşedintele plenara a eliberat, la cerere,
funcţia
dezbătut
a
din
preşedintă
a
U.J.C.M.
Plenara
de
preocuparea biroului comite Comitetului judeţean al fe
tului judeţean, a comitetelor şi meilor pe tovarăşa Elena Bor
privind
za şi a ales în funcţia de
femei
comisiilor
de
NICOLAE CEAUŞESCU ERICH HONECKER realizarea măsurilor de politice preşedintă a Comitetului ju
îm
a
bunătăţire
deţean al femeilor pe tova
muncii
şi cultural-educative în rîn- răşa Ileana Bîrţan, juristă.
Dragă tovarăşe Honecker, următorii ani. In perioada rării şi păcii în- întreaga lu Stimate tovarăşe Ceauşescu, tribuind, în acelaşi timp, la stimaţi tovarăşi şi prieteni, Plenara Comitetului municipal Deva al P.C.R.
Dragă tovarăşe Stoph, 1971-1975, potrivit prevederi me. (Aplauze prelungite). Stimate tovarăşe Maurer, forţa cresdndă a întregii in modul cel mai cordial,
lor acordurilor încheiate, li Dragi tovarăşi şi prieteni noastre comunităţi a state pentru bunele rezultate obţi I>a Deva au avut loc rei au figurat şi unele pro
Dragi tovarăşi şi prieteni, Stimaţi tovarăşi,
vrările reciproce de mărfuri români, lor socialiste. (Aplauze pu nute în munca dumneavoas miercuri lucrările plenarei bleme organizatorice. In le
Doresc ca în numele Comi urmează să crească cu peste Vizita dumneavoastră în Dragi cetăţeni ai Bucureş- ternice). tră. (Aplauze îndelungi). Comitetului municipal Deva gătură cu acestea din urmă,
tetului Central al Partidului 70 la sută, faţă de cei cinci Rom.ânia — deşi foarte scur tiului, al Partidului Comunist Ro plenara a eliberat din func
Comunist Român, al Consi ani anteriori. S-au stabilit, tă —• v-a dat prilejul să cu Dragi prieteni şi tovarăşi. Dragi prieteni. mân. Plenara a analizat preo ţia de secretar, din biroul şi
liului de Stat, al guvernului de asemenea, înţelegeri şi a- noaşteţi mai îndeaproape as Permiteţi-mi, mai întîi, să Poporul român şi poporul După tum ştiţi, Congresul cuparea comitetului munici comitetul municipal de par
şi al întregului nostru popor corduri privind amplificarea pecte din munca şi preocu vă transmit dumneavoastră, Republicii Democrate Ger al VUI-lea al Partidului nos pal de partid, a comitetelor tid pe tovarăşul Iosif Nelega,
să salut, încă o dată, în mo cooperării economice. In ca pările poporului nostru, să cît şi tuturor locuitorilor Ca mane păşesc cu succes şi ne tru Socialist Unit din Ger şi organizaţiilor de bază pen- urmînd să primească alte în
dul cel mai cordial, pe stima drul vizitei, în cursul discu veniţi în contact nemijlocit pitalei, Bucureşti, poporului abătut pe calea socialismului mania a stabilit programul tfu întărirea rîndurilor parti sărcinări. Plenara a cooptat
ţii noştri oaspeţi, tovarăşul ţiilor din aceste zile, am că cu unele din realizările sa român, membrilor Partidului şi a păcii. Această cale a îost pentru construirea în conti dului, precum şi activitatea în comitetul municipal de
Honecker, tovarăşul Stoph, zut de acord să iniţiem noi le. Comunist Român, cele mai deschisă de către glorioasa nuare a societăţii socialiste desfăşurată de organele şi or partid, a ales în birou şi în
pe ceilalţi membri ai dele acţiuni de cooperare în pro Sub conducerea Partidului calde salutări din partea Co armată sovietică prin victo dezvoltate în republica noas ganizaţiile de partid, de ma funcţia de secretar al Comi
gaţiei de partid şi guverna ducţie, realizarea unor inves Comunist Român, întregul mitetului Central al Partidu ria ei asupra fascismului hi- tră. De atunci, a trecut a- să, economice şi de stat pri tetului municipal Deva al
!
mentale sosiţi din ţara prie tiţii comune care să contri nostru popor desfăşoară o in lui Socialist Unit din Ger tlerist şi niciodată nu vom proape un an. Putem să spu- vind rezolvarea scrisorilor şi
tenă. (Aplauze puternice). buie la înfăptuirea prevede tensă activitate pentru rea mania, a Guvernului Repu uita cîţi fii şi cîte fiice ale nem cu conştiinţa împăcată sesizărilor oamenilor muncii. P. C. R. pe tovarăşa Maria
Această vizită înscrie o rilor programului adoptat a- lizarea • obiectivelor stabilite blicii Democrate Germane, a ţării sovietice şi-au datsîn- că, datorită iniţiativelor şi La ordinea de zi a plena Creţu.
nouă şi importantă filă în cum un an la Bucureşti pri de Congresul al X-lea al clasei muncitoare şi a tuturor gele şi viaţa lor pentru a- realizărilor clasei muncitoa
cronica relaţiilor de priete vitor la dezvoltarea colabo partidului în vederea făuririi oamenilor muncii din repu ceasta. In construirea lumii re, ale ţăranilor cooperatori,
nie şi colaborare dintre Re rării între ţările membre ale societăţii socialiste multila blica noastră. (Vii aplauze). noi, socialiste, partidele şi ale intelectualilor şi tuturor
publica Socialistă România C.A.E.R. In acest fel, ţările teral dezvoltate. Eforturile Ne exprimăm mulţumirea popoarele noastre transpun oamenilor muncii, se constată Praşila aplicată la timp
şi Republica Democrată Ger noastre vor aduce o contri partidului, ale întregii ţări noastră cordială pentru cal în practică' socială învăţătu progrese îmbucurătoare în
mană, dintre Partidul Comu buţie de mare însemnătate sînt concentrate în' direcţia da ospitalitate şi nu ra genială a lui Karl Marx. diferite domenii. naţională a re
Economia
nist Român şi Partidul So atît la asigurarea progresu dezvoltării în ritm susţinut a meroasele dovezi de ataşa Friedrich Engels şi Vladimir publicii noastre se dezvoltă
cialist Unit din Germania. lui lor reciproc, cît şi la cau economiei. înfloririi ştiinţei şî ment, cu oare este întimpi- Ilici Lenin. Ele rezolvă pro în mod continuu şi stabil valorează mai mult decît
Intîlnirile şi discuţiile pe ca za colaborării între toate ţă culturii, adîncirii democraţiei nată delegaţia noastră de bleme .complexe ale • dezvol conform planurilor, se îmbu
re le-am avut în aceste zi rile socialiste. (Aplauze pu socialiste şi promovării largi partid şi guvernamentală în tării interne şi, în acelaşi nătăţesc condiţiile pentru o
le ne-au permis o mai bună ternice). a principiilor eticii şi echi frumoasa dumneavoastră ţa timp. acţionează în vederea eficienţă sporită a muncii, o ploaie bună!
cunoaştere reciprocă şi, tot Evoluţia pozitivă a priete ră şi capitala ei. realizării marilor perspective pentru un ritm de dezvolta
odată, reliefarea unor noi niei şi colaborării noastre es tăţii comuniste, perfecţionă comune consemnate în Pro re economică mai dinamic.
posibilităţi de conlucrare pe te în mod hotărîtor înrîurită rii continue a tuturor laturi Astăzi, am semnat Tratatul gramul complex al Consiliu Toate acestea sînt foarte im Constatarea ţăranului potri re a fost repartizată pe oa
multiple planuri 'între ţări de relaţiile de solidaritate lor vieţii noastre sociale. în de prietenie, colaborare şi lui dc Ajutor Economic Re portante şi foarte valoroase vit căreia „dacă plouă în meni în baza angajamentelor
le şi partidele noastre. Tra frăţească dintre Partidul Co cheierea cu succes a primu asistenţă mutuală între Re ciproc, semnat aici, la Bucu pentru îndeplinirea sarcinii mai, va fi mălai" este plină încheiate pentru plata mun
tatul de prietenie, colaborare munist Român şi Partidul lui an al actualului cincinal, publica Democrată Germană reşti. principale stabilite de con de adevăr. Nu mai puţin a- cii în acord global, după pri
şi asistenţă mutuală semnat Socialist Unit din Germania sporirea producţiei industria şi Republica Socialistă Româ Tovarăşul Ceauşescu a re gresul nostru — şi anume, devărat este însă şi faptul că, ma praşilă aplicată are o
astăzi este un document de care se dezvoltă pe baza sti le pe primele patru luni ale nia. Acest tratat deschi levat în cuvîntarea sa cuce ridicarea permanentă a nive oricît de darnică ar fi natu dezvoltare viguroasă şi pro
mare însemnătate pentru dez mei şi respectului reciproc, a anului in curs cu 12,4 la su de o pagină nouă şi impor ririle socialiste pe tare le-au lului de trai material şi cul ra în precipitaţii, dacă omul mite o recoltă bună la hec
tantă pentru prezent şi vii
voltarea acestei prietenii şi marxism-leninismului şi in tă faţă de perioada corespun obţinut oamenii muncii din tural al oamenilor muncii şi nu intervine la timp cu mă- tar. Un fapt care ne-a reţi
sta
colaborări. (Aplauze puter ternaţionalismului proletar. zătoare a anului trecut con tor în şi istoria relaţiilor noastre. România sub conducerea par crearea premiselor necesare • suri eficiente pentru comba nut atenţia, evidenţiind răs
telor
popoarelor
nice). stituie o vie dovadă a hotă- tidului lor "comunist. In a- pentru aceasta. Noi vedem în terea buruienilor, soarta re punderea majoră faţă de
Tratatul semnat astăzi des rîrii cu care întregul nostru Dezvoltăm continuu relaţiile cest bilanţ impresionant se coltei poate fi pusă sub sem-
Stimaţi tovarăşi, chide noi perspective pentru popor înfăptuieşte prevederi noastre şi le întărim din ce reflectă realizările remarca întărirea multilaterală a re niil întrebării, fiecare zi de soarta recoltei, este cel în-
Poporul român a salutat cu adîncirea prieteniei, colabo le Congresului al X-lea, a în ce mai mult. Acestea bile, eforturile neobosite ale publicii noastre, ca stat so întîrziere în aplicarea praşi- tîlnit în ziua de 10 mai a.c.
cialist al muncitorilor şi ţă
cînd, după ploaie, seara tîr
entuziasm şi bucurie procla rării şi alianţei dintre Repu dinamismului pe care îl cu constituie paşi în spiritul in clasei muncitoare şi ale în ranilor, răspunderea noastră lelor soldîndu-se cu pierderi ziu, zeci de cooperatori lu
marea — cu mai bine de do blica Socialistă România şi noaşte economia, întreaga ternaţionalismului proletar. tregului popor al Republicii internaţionalistă faţă de co însemnate din producţie. Din crau la prăşitul manual al
uă decenii în urmă a Repu Republica Democrată Germa viaţă socială din România. Ele corespund pe deplin in Socialiste România. In nu munitatea tuturor ţărilor so practica de pînă acum s-a sfeclei. Aceeaşi imagine am
blicii Democrate Germane — nă, în interesul atît al ce (Vii aplauze). tereselor tuturor ţărilor so mele delegaţiei noastre da cialiste. constatat că o praşilă aplica întîlnit-o şi pe ogoarele co
primul stat al muncitorilor şi lor două popoare, cît şi al cialismului. aliate cu Uniu partid şi guvernamentale, tă la timp valorează cel pu operativei agricole din Sime-
ţăranilor germani — act ca cauzei socialismului, colabo (Continuare in pag. a 2-a) nea Sovietică frăţească, con aş vrea să vă felicit, Dragi tovarăşe şi tovarăşi, ţin cît o ploaie bună. S-a do ria.
re a deschis calea înfăptui Tratatul de prietenie şi a- vedit (dacă mai era nevoie In contrast cu situaţia din
rii celor mai scumpe năzu sistenţă mutuală, pe care şi de o asemenea demonstra cooperativele agricole aminti
inţe ale forţelor progresiste l-am semnat astăzi, ne amin ţie !) că pe terenurile unde te, la C.A.P. Veţel şi Banpo-
ale ţării, în frunte cu comu teşte de acele tradiţii de so buruienile au fost lăsate să toc, unde culturile de cartofi
niştii, a aspiraţiilor spre so Semnarea Tratatului de prietenie, colaborare lidaritate de clasă ale prole sufoce culturile producţia s-a şi porumb au un grad ridi
cietatea socialistă la care au tariatului în lupta pentru ţe înjumătăţit sau s-a compro cat de îmburuienare, nu s*a
visat şi pentru care au mi luri comune, care sînt vii şi mis. făcut o mobilizare largă a
litat străluciţii fii ai poporu şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă în relaţiile dintre popoarele Specialiştii apreciază că cooperatorilor la aplicarea
lui german, Marx şi Engels, şi statele noastre socialiste. ploile care au căzut pînă a- praşilelor. Dealtfel, semni
— întemeietorii socialismului România şi Republica Democrată Germană Odinioară, politica criminală cum au creat o rezervă de ficativă în această privinţă
ştiinţific — şi, mai tîrziu, ne de , agresiune a imperialismu apă suficientă bunei dezvol este şi compararea stării cul
înfricatul antifascist Ernst lui german, politica regimu tări a plantelor în lunile mai turilor de pe terenul C.A.P.
Thalmann şi primul pre ghe Maurer, membru al Co Gheorghe Rădulescu, Virgil P.C.R., ai Consiliului de Stat lui reacţionar burghezo-mo- şi iunie. Fructificarea cu ma cu cele de pe loturile aflate
In după-amiaza zilei de 12
şedinte al Republicii Demo mai, la Consiliul de Stat a mitetului Executiv, al Prezi Trofin, Ilie Verdeţ, Gheorghe şi ai guvernului, alte persoa şieresc român şi a dictaturii ximă eficacitate a posibilită în folosinţa personală a co
-
crate Germane, Wilhelm avut loc solemnitatea semnă diului Permanent al C.C. al Cioară, Florian Dănălache, ne oficiale române. militare au adus popoarelor ţilor existente pentru spori operatorilor. Este adevărat că
Pieck. (Vii aplauze). In anii rii Tratatului de prietenie, P.C.R., preşedintele Consiliu Emil Drăgănescu, Janos Fa- noastre nemăsurate suferinţe rea producţiei impune ca o la capătul tarlalelor s-au pus
construcţiei socialiste, între colaborare şi asistenţă mu lui de Miniştri, iar din par zekas, Dumitru Popescu, Au luat parte tovarăşii dr. şi pierderi. In s-a focul luptei atenţie deosebită să fie acor indicatoare privind numele
de
rezistenţă
şi
născut
România şi Republica Demo tuală între Republica Socia tea Republicii Democrate Leonte Răutu, Gheorghe Stoi Kurt Fichtner, Otto Winzer, s-a afirmat alianţa de luptă dată întreţinerii culturilor ca celor cărora li s-au reparti
Hans
dr.
Fischer,
Oskar
crată Germană s-au stator listă România şi Republica Germane de tovarăşii Erich ca, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Voss, Gert Konig, precum şi a clasei muncitoare germane re, în urma precipitaţiilor a- zat culturile, însă nu prin a-
nicit raporturi strinse de Democrată Germană şi a co Honecker, prim-secretar al Petre Blajovici, Cornel Burti şi române. , bundente, au început să fie ceasta se concretizează apli
prietenie şi colaborare mul municatului cu privire la vi că, Miron Constantinescu, persoanele oficiale care înso Ne amintim de acele tim- invadate de buruieni. Desi carea acordului global. Or
gur, într-o astfel de situaţie
ţesc delegaţia de partid şi gu
tilaterală. In comerţul exte zita oficială de prietenie a Comitetului Central al Parti vernamentală a R. D. Ger ■puri grele, cînd fasciştii l-au nu se mai poate aştepta un ganizaţiile de partid, condu
rior al ţării noastre Repu delegaţiei de partid şi guver dului Socialist Unit din Ger Miu Dobrescu, Mihai Gere. mane. pus în lanţuri pe conducăto timp ideal pentru a trece la cerile cooperativelor agricole
Ion Ioniţă, Ion Stănescu, Şte
mania, şi Willi Stoph, mem
blica Democrată Germană namentală a Republicii De rul Partidului Comunist al prăşit, ci, în condiţiile ofe şi cadrele tehnice au obliga
deţine astăzi o pondere im mocrate Germane în Repu bru al Biroului Politic al Co fan Andrei, Ion Dincă. Mi In aplauzele celor prezenţi, Germaniei, neuitatul nostru rite de natură, în „ferestre“, ţia de căpetenie să urmăreas
portantă, situîndu-se pe u- blica Socialistă România. mitetului Central al Partidu hai Marinescu, vicepreşedin după semnarea tratatului şi tovarăş Ernst Thalmann. Ne este necesar să fie mobiliza că cum se aplică în practică
lui Socialist Unit din Ger
nul din locurile de frunte. Tratatul şi comunicatul au mania, preşedintele Consiliu te al Consiliului de Miniştri, a comunicatului, conducătorii amintim de numeroasele ac te toate forţele la întreţine măsurile agrotehnice menite
S-a lărgit, de asemenea, an fost semnate, din partea ro lui de Miniştri al R. D. Ger Corneliu Mănescu, ministrul de partid şi de stat ai celor ţiuni curajoase cu care oa rea culturilor. Inţelegînd o a- să asigure creşterea produc
două ţări s-au felicitat căl
de an, colaborarea tehnică, mână, de tovarăşul Nicolae mane. afacerilor externe, Teodor duros. s-au îmbrăţişat prie menii muncii din România, semenea necesitate, coopera ţiei agricole, să întreprindă
ştiinţifică, cultural-artistică şi Ceauşescu, secretar general Marinescu, şeful Secţiei re teneşte. la chemarea partidului lor torii din Şoimuş depun zi de acţiuni susţinute pentru a de
în alte domenii de activita al Partidului Comunist Ro La solemnitate au partici laţii externe a C.C. al comunist, şi-au afirmat soli . zi eforturi susţinute în sco- . termina pe fiecare cooperator
te. Aceste relaţii de colabo mân, preşedintele Consiliului pat tovarăşii Emil Bodnaraş, P.C.R., Vasile Vlad, ambasa Tovarăşii Ion Gheorghe daritatea lor, pentru a-1 apă- pul menţinerii lanurilor în să execute lucrările de în
rare vor continua să se dez de Stat al Republicii Socia Manea Mănescu, Paul Nicu dorul României în R. D. Maurer şi Willi Stoph au ros stare afinată şi curate de bu treţinere a culturilor la timp
volte în mod susţinut şi în liste România, şi Ion Gheor lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Germană, membri ai C.C. al tit cuvîntări. (Continuara în pag. a 2-a) ruieni. Cultura cartofilor, ca şi de calitate, j