Page 37 - Drumul_socialismului_1972_05

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 394 ® S1MBÄTÄ 13 MAI 1972 3
u * - - p i « n numbin'»

Bogată zestre a

(Urmare din pag. 1) Ce-i drept, toate aceste suc­
cese nu s-au cules de pc un
munca în schimburi de cîte cîmp neted ca-n palmă. Co­
6 ore a adus brigăzii avan­ lectivul sectorului, organiza­
Conceput ca un muzeu de bîecte ceramice de la Mlcia suri substanţiale faţă de pre­ ţia de partid de aici au avut
o amploare fără precedent în (Veţel), medalioanele funera­ vederi. Astăzi, frontaliştii mi­ de trecut nu puţine şi deloc
ţara noastră, Muzeul de isto­ re sculptate în relief înalt nerului Tănăsache au la ac­ uşoare greutăţi. Intr-o vreme
rie al Republicii Socialiste provenite din necropola an­ tiv pe graficul întrecerii a- s-a neglijat aprovizionarea.
România, prin ţinuta ştiinţi­ ticei Micia, urmele dacilor proape 500 tone cărbune pe­ Alteori oamenii de la deser­
fică, valoarea remarcabilă a mineri din epoca romană de ste plan. Victor Sbîrnă şi or­ vire sau pregătiri au fost mu­
exponatelor şi condiţiile mo­ la Clnciş împreună cu cele­ tacii săi, lucrînd într-un aba­ taţi în alte locuri, fără să so
derne de prezentare se în­ lalte dovezi materiale din al­ taj cameră în stratul 3, se ţină seama de consecinţe.
scrie în rîndul celor mai te judeţe ale ţării creează o situează la un nivel asemă­ Şi-au făcut loc chiar uncie
prestigioase instituţii de a- fidelă imagine a tumultuoasei nător. Randamentele ridicate greşeli de organizare şi con­
cest gen de pe continentul activităţi economice şi socia­ obţinute au permis brigăzii ducere, fostul şef de sector
nostru. le ce a pulsat pe meleagurile să acumuleze de la începutul lucrînd arbitrar, fără consul­
In lumina şl prin Inegala­ hunedorene. anului şi pînă acum mal bine tarea celor mai buni maiştri
bila forţă evocatoare a ves­ Secţia de istorie veche e de 500 tone de cărbune în şi şefi de brigăzi.
tigiilor arheologice şi a al­ urmată de perioadele feuda­ plus. Deşi a avut de întîm- Carenţele acestea ţin însă
tor mărturii Istorice docu­ pinat unele dificultăţi, briga­ de domeniul trecutului. Co­
mentare, sînt reliefate toate lismului timpuriu şi dezvol­ da comunistului Martin Var­ muniştii din sector le-au în­
etapele Istorice prin care a tat, în care judeţul Hunedoa­ ga. are merite deosebite în lăturat cu hotărîre. In secto­
trecut societatea omenească ra se remarcă, de asemenea, situarea sectorului pe locul de rul VII se asigură acum o or­
din spaţiul carpato-dunărean. prin bogăţia de materiale. Su­ frunte. Lucrînd cu combina, ganizare şi o conducere rea­
Printr-o gamă diversificată de gestiv, prin documente de e- într-un abataj de mare capa­ listă a muncii pe schimburi.
exponate este prezentată pe pocă, este oglindită lupta ma­ citate, brigada a reuşit mai Maiştrii şi inginerii sînt a-
scara mileniilor evoluţia co­ selor pentru Independenţă ales in ultima vreme să de­ propiaţi de oameni, îi ascul­
Publicarea tezelor Conferinţei Naţionale a Uniunii Tezele ce stau la baza dezbaterilor apropiatei Confe­ munităţilor umane ce au vie-
Scriitorilor a generat vil dezbateri ale tuturor oamenilor rinţe Naţionale a scriitorilor constituie o salutară preocu­ ţult pe cuprinsul de azi al condusă de Iancu de Hune­ păşească „piedicile" puse de tă şi se zbat să creeze con­
pasionaţi de literatură. Participarea diversă şl numeroasă pare de a defini cît mai exact şi mai riguros căile de dez­ patriei noastre încă în epoca doara şi lupta ţărănimii obi­ zăcămînt în calea mecaniză­ diţii ca producţia să aibă un
la aceste discuţii contribuie la stimularea creatorilor în a voltare a literaturii noastre actuale. Mă opresc doar asu­ în care omul se forma ca fi­ dite din Munţii Apuseni de rii, realizînd producţii şi ran­ curs ascendent. Iar consecin­
la 1784, avînd în frunte pe
scrie mal bine şl pe gustul publicului larg. II ajută la con­ pra unui aspect, şi anume asupra procesului de influenţă inţă socială superioară. In­ Horea, Cloşca şi Crişan. damente sporite. In fine, dar ţele binefăcătoare ale aces­
tui mod colectiv de a lucra
ceperea unor opere al căror mesaj să participe în mod con­ ce există între cei ce scriu şl cititori, determinat de fap­ tre vestigiile din acele foar­ nu în cele din urmă, meri­ nu întîrzie să se arate. In
cret la perfecţionarea societăţii noastre. tul că ambele categorii constituie un tot unitar, supus deo­ te îndepărtate timpuri, fa­ Marile acţiuni ale proleta­ tele sectorului le împărtăşesc
10
primele
Intre scrierile în care ţăranul a ocupat loc de frunte, potrivă Influenţelor şi prefacerilor timpului în care tră­ langa digitală umană desco­ riatului hunedorean din anii deopotrivă şl minerii din bri­ lună, sectorul zile din această
exploată­
luptelor
împotriva
mai
a
înscris
în toată complexitatea lui, putem aminti romanele „Ion* şi iesc. Din această realitate rezultă valoarea socială şi edu­ perită în peşterea Ohaba-Po- rii capitaliste, intre care se gada lui Emil Kopandl. Lu­ pe graficul întrecerii încă 175
crările
executa­
pregătiri
de
„Răscoala“ ale Iul Rebreanu, '„Desculţ“ de Zaharia Stancu şi cativă a literaturii, care, fiind o imagine a omului, îl con­ nor constituie una dintre cele relevă Lupenil anului 1929, se te de el la timp şi chiar în tone de cărbune. Ea se adau­
un roman căruia e prea puţin să-i spunem că e cel mai bun diţionează la rîndul el, avînd un rol important . în forma­ mal precise mărturii ale pre­ împletesc organic în cadrul avans au creat posibilitatea gă la bogata zestre de abne­
din viaţa satului contemporan — „Moromeţii", de Marin rea conştiinţelor. Cu atît mal mult în societatea noastră so­ zenţei omului pe versantul expoziţiei muzeale cu întrea­ ca sectorul să-şi desfăşoare gaţie, hărnicie şi responsabi­
Preda. Acesta din urmă reconstituie cu o uimitoare auten­ cialistă. sudic al lanţului Carpatic. E- forţele într-un front de lucru litate muncitorească, pe care
ticitate viaţa satului românesc, aşa cum se desfăşura ea în Conştienţi de acest adevăr, grupul de scriitori — ti­ tapele istorice următoare, do­ ga mişcare muncitorească din corespunzător prevederilor toţi minerii din sector o vor
preajma războiului. In roman apare jalonat şl viitorul, fiind neri sau vîrstnici, consacraţi sau începători — din cadrul minate de utilizarea uneltelor România, condusă de către planului, ceea ce, pe bună închina generos apropiatei
dezbătute probleme înscrise pe primul plan al construcţiei cenaclului literar „Flacăra“ din Hunedoara, inspirîndu-se din piatră cioplită şi, îndeo­ Partidul Comunist Român. dreptate judecind, este un Conferinţe Naţionale a parti­
socialiste. Nota dominantă a cărţii e de un realism aspru, din realitatea imediată a oraşului nostru, din marile pre­ sebi, din piatră şlefuită, sînt Anii furtunoşi ai luptei ma­ fapt lăudabil. dului.
pe linia lui Rebreanu. faceri pe care le cunoaşte patria noastră, se străduiesc ca marcate în cadrul expoziţiei selor pentru instaurarea unul
prin creaţiile lor să-şl transmită, la modul sincer, senti­ prin vestigii descoperite la guvern democratic, în care se
Urmînd filonul realist al romanului românesc, aş dori
ca majoritatea creaţiilor scriitorilor noştri actuaii să fie mentele izvorî te din cunoaşterea şi chiar din participarea Turdaş şi Godineşti. reliefează activitatea eminen­
directă la actele cu pronunţat caracter cetăţenesc. Dar perioada istorică în ca­
inspirate In mai mare măsură din sevele veridicului con­ Consider că, datorită Înscrierii activităţii sale de creaţie re urmele arheologice de pe tului fiu al plaiurilor hune- Pe urmele
temporan. Să auzim la apariţia fiecărei cărţi noi că este pe această linie directoare, cenaclul nostru literar a reuşit cuprinsul judeţului Hunedoa­ derene, Dr. Petru Groza, re­
o carte „mare". Consider o carte „mare", fără a fi o capo­ prezintă evenimente deosebit
să albă o activitate permanentă de peste 17 ani, iar mem­ ra sînt în covîrşltoare majo­ de elocvente şl de hotărîtoa-
doperă, creaţia literară accesibilă, cu un mesaj clar, edu­ brii săi să-şi publice cu regularitate creaţiile în ziarele lo­ ritate este intervalul de timp
cativ, generos. Oamenii să se recunoască în personajele ro­ cale sau în revistele literare mari, unii avînd chiar volu­ de la răscrucea erei vechi cu re, ce depăşesc limita istori­ materialelor publicate
manului sau nuvelei, cu gîndurlle, cu Idealurile şl preocu­ me publicate şl devenind membri al Uniunii Scriitorilor. era noastră, In care a înflorit că locală, găsindu-şi un bine­
meritat loc în cadrul expozi­
pările lor. In felul acesta, literatura ar deveni un îndrep­ Sîntem convinşi că mergînd pe adevărul profund în în munţii Orăştiei statul li­ ţiei.
tar, un ajutor pentru oamenii zilelor noastre. Doresc să ia scrierile noastre ne vom desăvîrşi măiestria literară, adu- ber al dacilor. Vasul dacic La rubrica „Am citit scri­ în mod temeinic situaţia sa­
Muzeul de istorie al Repu­
naştere o corespondenţă continuă şi durabilă între scriitori cîndu-ne astfel şi contribuţia la mersul înainte al societă­ cu inscripţia „Decebalus Per blicii Socialiste România, a sorile dumneavoastră", apă­ larizării tovarăşului Stoicoi
şl cititori. ţii noastre socialiste. Scorllo“, provenit de la Gră­ cărui inaugurare în prezenţa rută în numărul 5 363 al zia­ loan, eliberîndu-i abonament
NECULAI CHIRICA diştea de Munte, se numără rului nostru, inseram frag­ de călătorie gratuit, dar este o
Prof. ELENA IORDAN secretarul cenaclului literar „Flacăra" printre exponatele de cel mai conducătorilor de partid şi de mente din scrisoarea tova­ greşeală şi din partea tova­
, , Sintandrei Hunedoara larg interes. Aceeaşi bogată stat a reprezentat un pios o- $ răşului Stoicoi Ioan din Vâl­ răşului Stoicoi Ioan, care ar
documentaţie şl sistematică magiu adus zilei de 8 mal, celele Bune, muncitor la fi trebuit să ştie, din prelu­
prezentare se remarcă şi în constituie pentru fiecare din­ secţia cocserle a Uzinei „Vic­ crările făcute, că peste o a-
sălile rezervate celor aproa­ tre noi un prilej de justifi­ toria" Căi an. numltă limită de salarizare
lin nou cerc literar pe două secole In care Da­ cată mîndrie pentru trecutul nu poate să beneficieze de
cia a făcut parte din vastul istoric, pentru toate valorile După cum promiteam a-
Duminică, 7 mai n.c., la tuiici, am trimis scrisoarea şi abonament gratuit".
întotdeauna gata de-a merge înainte! imperiu roman. Atît în ca­
Hunedoara, a luat fiinţă materiale create de înainta­ rîndurile apărute Uzinei De fapt, tovarăşul Stoicoi
Călător sub cerul tău senin cercul literar „Condeie hu- drul expoziţiei precum şi în şii ce ne-au 1 transmis prin „Victoria" Călan, pentru a
Adunînd din pleoapa dimineţii ; nodorene" rezervat pionie­ lapidariumul care o întregeş­ veacuri dragostea de patrie, afla cine se face vinovat de Ioan a depus o plîngere în
problema respectivă şl la co­
te, vestigiile arheologice, mo­
Limpezimea-ţi imensă. rilor. La prima şedinţă a numentele sculpturale şi in­ muncă şl pace, moştenire de „încurcătura“ produsă.
i participat scriitorul Aurel nepreţuit pe care o vom misia de judecată din uzi­
Cînd se nasc zorii Ţârii i Lecca, din partea revistei scripţiile de pe aria hunedo- transmite generaţiilor viitoa­ Iată ce se spune în răs­ nă, care, însă, prin hotârî-
zilelor
a
Visele noastre MIRON ŢIC 1 „Cutezătorii“. Cercul pio­ reană predominante. noastre sînt re. punsul primit din partea rea nr. 19 din 24. III. a.c.,
Capul
de
net
înmuguresc peste întregul tărim. nieresc preconizează pentru bronz al împăratului Traia- conducerii uzinei : „Conside­ a respins acţiunea ca nefon­
răm
greşeală
din
partea
o
Bărbaţi cu umeri puternici ! luna septembrie a acestui nus Decius (249-251) găsit la Prof. UVIU MARGHITAN dată. Legea nu poale fi oco­
i an un colocviu cu partici­ Ulpia Traiana Sarmizegetusa, muzeograf principal la Muzeul secretarei de la secţia semi-
Păşim în cîrnpia dimineţii, cocserie, care nu a verificat lită sau ignorată 1
parea tuturor cercurilor frumoasele vase din lut ars de istorie al Republicii
Pe mari şantiere. pioniereşti din ţară. lucrate în centrul de ars o- Socialiste România
Pretutindeni,
Clădim deopotrivă Bătrlnilor salcîmi, uitaţi de strajă
Viitorul La porţile copilăriei mele, CONCURS DE CREAŢIE LITERARĂ ÄPTÄMÜU VITOME
In ţara cu mijloc şi margini de soare, Cum vă mai pierdeţi nopţile de vrajă
In ţara — şantier al neliniştii creatoare. Şi cine vă mai scutură ae stele ? Comitetul Judeţean de strucţii, comerţ, instituţii cercurilor literare, precum
cultură şl educaţie socia­ soclal-culturale, pentru în­ şi creatori individuali — Li TELEVIZIUNE
Mai are luna cuib la voi pe umăr, listă, Centrul de îndruma­ făptuirea sarcinilor trasa­ muncitori, ţărani, intelec­
re a creaţiei populare şi a te de partid. . tuali.
Mutat din creangă-n creangă către
mişcării artistice de masă In centrul lucrărilor va Lucrările, dactilografiate, Duminică, 14 mai lcjurnal; 20,10 Telecincmateca :
din
Rochefort
vară ? din Judeţul Hunedoara or­ trebui să se situeze omul vor fi trimise pe adresa Domnişoarele de mllne; 22,40 24 ;
22,10
Lumea
ganizează, in cinstea celei înaintat a! epocii noastre, Comitetului judeţean de 8,15 Gimnastica pentru toţi ; de ore.
Şi tot aşa vin sturzii, fără număr, de-a XXV-a aniversări a 8,:iU Cravatele Să inţclegcm Viaţa
10,00
roşii;
militant
mu­
comunistul
educaţie
satului;
şi
11,10
Aşa mă ştiu ; Să fluiere nebuni din frunza rară ? proclamării republicii, un pentru materializarea activ cultură pînă la data socia­ 1 zica: „Anatomia orchestrei“ ; Joi, 18 mai
obi­
listă
de
Destoinic fiu al tău, Patrie concurs de creaţie litera­ ectivelor economice, po­ noiembrie 1972. Ele vor 12.00 De strajă patriei; 12,30 E- 9.00 Deschiderea emisiunii dc
misiune în limba maghiară;
dimineaţă.
9,05
Sărutîndu-ţi stindardul aurit Mireasma voastră vine să-mi cuprindă ră : poezie, proză, montaje litice şi social-culturale purta menţiunea : „Pentru 14.00 Post meridian; 16,20 Tclc- înregis­ lui Aşchiuţă Telex; omisiune Prietenii
—
pentru
Ciclism:
aspecte
sport.
literare, piese de teatru în- cuprinse în documentele concursul de creaţie lite­ preşcolari; 9,30 România in lu­
Păcii“;
16,50
„Cursa
Respirîndu-ţi aerul dulce Fiinţa, peste timp, tulburătoare ; tr-un act. de partid şi de stat, pen­ rară". trate din Komănia-Ungaria. Trans­ me (reluare); 10,00 Curs de lim­
Fotbal
>
engleză.
de
10,30
16-a;
ba
directă
Culegîndu-ţi sunetul din scurgerea Mă uit în amintire ca-n oglindă Lucrările trimise vor a- tru făurirea societăţii so­ Cele mai valoroase crea­ misiune August“. Comen la tator Stadionul Teleclnemateca : Lecţia a Domnişoarele
„23
Cris­
borda o tematică actuală, cialiste multilateral dezvol­ ţii vor fi achiziţionate şi tian Ţopescu; 18,50 Vetre folclo­ din Rochefort (reluare); 12,30
timpului. Vă văd pe voi încărunţiţi de floare. inspirată din viaţa şi ac­ tate în patria noastră. publicate intr-un volum o- rice „Din Pietrari la Vaideeni“; Telejurnal; 16,30-17,00 Curs de
Aşa mă ştiu ; tivitatea colectivelor de La concurs pot partici­ magial dedicat celei de-a 10,10 Publicitate; 10,15 1001 10,30 de limba germană. Lecţia a 15-a
17,30 Deschiderea c-
(reluare);
seri. Crăiasa zăpezii (I);
Alături de măreţia ta, Patrie TRAIAN FILIMON oameni ai muncii din in­ pa membrii Uniunii Scrii­ XXV-a aniversări a pro­ Telejurnal; 20,00 Reportajul săp- inislunli de după-amiază. Emi­
dustrie, agricultură, con­ torilor, ai cenaclurilor şi clamării republicii. tăminii. „Unul dintre miile de siunii in limba maghiară; 18,30
constructori...“; 20,20 Film artis­ In Intimpinarea Conferinţei Na­
tic: Bătălia dc pc Nerctva ; ţionale a P.C.R. Sensul acţiunii:
23,20 Telejurnal. Sport. Perfecţionarea îmbunătăţirii sis­
temului informaţional In eco­
— Acordarea premiului U- generoasa pagină de litera­ Luni, 15 mai nomie; 19,00 Melodii In premie­
19,15
ră;
Publicitate;
niunii Scriitorilor pe anul tură a ziarului nostru jude­ de seri. Crăiasa zăpezii (V) ; 19,20 1001
1071 romanului dumneavoas­ ţean. Există de asemenea în 16,30—11,00 Curs dc limba rusă. 19.30 Telejurnal; 20,00 Reflector;
tră „Crepuscul“ constituie un judeţ cîteva talente autenti­ Lecţia a 14-a — reluare; 17.35 20,20 Concert extraordinar al or­
emisiunii;
Deschiderea
17,40
La
eveniment cu semnificaţii de­ ce în care cred cu fermitate. volan — emisiune pentru con­ chestrei simfonice şi al corului
Dirijor
Igor
radioteleviziunii.
osebite pentru cititorul hu- Mă feresc să dau nume de ducătorii auto; 18,00 Căminul ; Markevitch. Festival Becthoven;
Emisiune
Scena.
de
21,45
nedorean^ Este vorba in pri­ teama unor posibile omisiuni 18.45 şi critică tentrală; actua­ pectivă Pagini de umor: Retros­
10,10
litate
Buster
22,30
(II);
Kcaton
mul rînd' de confirmarea „o- > (ştiut este că scriitorul e „ge- Noutăţi cultural-artlstice; 10,20 24 de ore.
1001 de seri. Crăiasa zăpezii (II);
ficială" a înaltei imlori a a- nus irritabile“), dar aş men­ 10.30 Telejurnal; 20,10 Reflector;
cestei cărţi, de situarea ei in onorează şi voi fi fericit da­ fiu, trebuie să vă mărturi­ te binevenite discuţiile care ţiona doar cu titlu informa­ 20.25 „Salut Gcrmain“. Un nou Vineri, 19 mai
rfndul celor mai bune apa­ că locuiţi la Deva şi slnteţi, că timpul o va confirma. Sin­ sesc că nici o clipă nu se poartă în ultimul timp tiv că volumul de debut, al serial produs dc studiourile de te­ 9.00 Deschiderea emisiunii de
riţii literare ale ’ anului tre­ intr-un fel, mai departe de mi-am pus problema rapor­ scriitorului Corneliu Rădules- leviziune din U.D.G.; 21,15 Dru­ dimineaţă. Telex; 9,05 Bucureş-
cu
muri in istorie. Turnu Severin
Grădinile
cut. Mi se pare important de viaţa literară a marilor cen­ gurul lucru pe care mă în­ tului tradiţie-inovaţie în tim­ în legătură Realismul noţiunea de cu din Lupeni se află de cî­ — 1850; 21,30 Steaua fără nume tiul necunoscut. 9,30 Vetre ora­
devenise
cumet
să-l
spun
realism.
deocamdată
fol­
şului
(reluare);
subliniat că această carte, tre culturale, cred că ar fi în această privinţă este că, pul cît am scris Crepuscul. într-adevăr de la o vreme un teva zile în librării. S-ar pu­ — emisiune concurs pentru ti­ clorice (reluare) „De la Dună­
debutul In roman, este abia interesant să abordăm o pro­ într-adevăr, îmi recunosc a- Abia la urmă am constatat fel de Cenuşăreasă, uitîndu-se tea face însă în prezent mult nerii interpreţi de muzică uşoa­ re la mare“ — cintecc şi jocuri
ră; 22,30 24 dc orc; 22,45 Con­
a doua din cariera dumnea­ blemă care a mai fost dezbă­ ceeaşi propensiune înspre — şi nu fără surprindere — că, la urma urmelor, toate mai multe lucruri pe acest traste din lumea capitalului. populare din judeţul Constanţa;
10.00 Curs de limba germană.
voastră scriitoricească şi ur­ tută şi anume aceea a „pro­ problematica de factură preg­ că ceea ce e modern în a- capodoperele create dc ome­ tărîm. In primul rînd să ne Lecţia a 16-a ; 10,30 Film se­
mează unui volum de poves­ vinciei literare". nant socială care caracteri­ ceastă carte sînt compoziţia nire de-a lungul timpurilor obişnuim cu adevărul că li­ Marţi, 16 mai rial pentru copii: „Aii şi Cămi­
„Furtu­
tiri, „După-amiaza bătrinului — Cu „provincia“ aceasta zează familia prozatorilor contrapunctică şi utilizarea conţin într-un fel sau altul teratura este rezultatul unei 9.00 Deschiderea emisiunii de la“ de (reluare). Episodul Pagini de
nisip“;
na
10,45
domn". Aşadar ce reprezintă literară e o întreagă istorie un fond profund realist care munci ca oricare alta, care dimineaţă. Telex; 0,05 Teleşcoa- umor (reluare). Retrospectiva
Cărţi
pentru dv. romanul „Crepus­ căreia mă tem că 1 se dă o le conferă vitalitatea. Bine­ îşi are însă specificul ei. Ca la; 10,00 Curs de limba rusă ; 11,15 Buster idei. Keaton (II); 11,30 Parti­
10.30 Căminul (reluare);
Documente
şi
ale
cul“ şi, implicit, încununarea importanţă mai mare decît venită este de asemenea a- atare s-o tratăm cu aceeaşi Publicitate; 11,25 Ansambluri dului Comunist Romfln (relua­
lui cu premiul Uniunii Scrii­ merită. Cred că există două De vorbă cu scriitorul Radu Ciofaami, autorul nalizarea exactă şi fără me­ consideraţie pe care o acor­ folclorice; 12,00 Telejurnal; 16.30- franceză. re); 12,00 Telejurnal; 16,00-17,00
do
limba
Curs
17.00
torilor ? categorii de scriitori : cei najamente a rosturilor criti­ dăm oricărei munci. Ce ar Lecţia a 15-a — reluare; 17,30 Telcşcoalâ; 17,30 Deschiderea e-
care fac atmosfera, aşa-zisa mlsiunii de după-amiază; 17,35
— Prima mea carte, După- romanului „Crepuscul“, cii literare. In ultimul timp mai fi de făcut ? O revita- Deschiderea emisiunii de după- Artă plastică. Expoziţia republi­
şi
amiaza bătrinului domn, re­ viaţă literară, şi cei care fac 0 mare parte a criticii în­ lizare a cenaclurilor din ju­ amiază; lor: 17,35 Interpreţi David rolu­ cană de pictură şi sculptură —
Oha-
rile
Baritonul
1972 (I); 17,55 Stop-cadru; 18,20
prezintă azi pentru mine doar literatura. Vă rog să nu ve­ premiat de Uniunea Scriitorilor cepuse să discute despre ea deţ, un mai strîns contact cu neslan; 18,15 De la alfa la o- Momente din istoria muzicii u-
un mănunchi de eboşe, un deţi în această afirmaţie o în­ însăşi sau despre scriitori a- scriitorii consacraţi din alte mega. Enciclopedie pentru elevi; răspunsuri. şoare româneşti. Cupletul şi în­
întrebări
18.45
şi
de
teatrului
exerciţiu prealabil abordării cercare de ierarhizare valo­ parţinînd unor perioade re­ judeţe, o colaborare susţinu­ Lupta dintre vechi şi nou — ceputurile Satul contemporan. revistă ;
Şcoala
18,35
a ceea ce este îndeobşte nu­ rică, ci o simplă constatare. transilvăneni. Şi, desigur, a- cu precădere a stilului in­ volute ale literaturii.' Sînt ne­ tă cu librăriile, bibliotecile factor al progresului in socie­ in peisajul satului dc azi; 19,00
re­
Perfecţionarea
Cunoaşteţi
mit „genul proteic“ — ro­ Ambele categorii sînt la fel ceeaşi afecţiune pentru ţinu­ direct liber. Compoziţie şi cesare fără îndoială şi aciuste şi cititorii şi — poate aceas­ tatea noastră. producţie socialiste, tate; 19,20 legile ?; de 19,15 Publici­
de
laţiilor
de necesare culturii unei ţări
Crăiasa
1001
seri.
manul, gen care, după cum tul Transilvaniei, în care îmi stil — adică două elemente discuţii şi e departe de mine ta în primul rînd ! — afla­ latură esenţială a procesului de zăpezii (VI); 19,30 Telejurnal ;
am avut prilejul să mă con­ şi le păstrez o stimă egală. am şi eu ramificate rădăcini­ decisive pentru un roman, gîndul de a le contesta utili­ rea unei soluţii care să dea făurire a societăţii socialiste 20.00 Campionatele europene de
—
haltere
categoria
ving, este extrem de preten­ Vreau să spun doar că pen­ le. Sînt elemente care se re­ care însă, în acest caz, mi tatea, dar ele nu trebuie să creatorilor literari din judeţ multilateral dezvoltate; 19,15 Pu­ Transmisiune directă din semigrea.
blicitate; 19.20 1001 de seri. Cră­
saln
ţios şi de dificil. De aceea tru scriitorii a căror singu­ flectă inevitabil în cartea pe s-au impus oarecum de la decurgă în dauna literaturii posibilitatea de a-şi vedea iasa zăpezii (III); 19,30 Telejur­ sporturilor de la Constanţa ;
consider romanul Crepuscul ră raţiune de a fi este aceea care am scris-o. sine. In rest, Crepuscul poa­ actuale. Or, la noi, tocmai mai des truda concretizată nal; 20,10 Teatru T.V. de prezintă: 20.30 Film artistic : Canarul şi
grădina
din
Piticul
vară.
drept adevăratul meu debut. de a scrie cărţi, noţiunea de — RămAnind la aceeaşi te fi socotit un roman tradi­ aceasta s-a cam întîmplat în în cuvîntul tipărit. Scenariu original scris special viscolul; 22,05 Revista literară
T.V.; 22,45 24 de ore. Din ţări­
L-am elaborat într-un răs­ „provincie literară" nu re­ problemă a filiaţiei literare, ţional. ultima perioadă. Ar mai fi — Vă propun să încheiem pentru televiziune dc Dumitru le socialiste.
timp de aproximativ un an prezintă o realitate. O carte cum vedeţi, in condiţiile pre­ — Sigur, aceste proble­ multe de spus, dar, în orice cu o întrebare tradiţională. Radu Popescu; 22,10 Vedete alo
la
Distcl
uşoare:
muzicii
Sacha
şi jumătate. Deşi străbătută se poate scrie tot atît de bi­ zentului, raportul mult dis­ me vor fi discutate şi în ca­ caz, sper că apropiata con­ Care este viitoarea apariţie Studio UNO; 22,30 21 de ore. Sîmbătă, 20 mai
de fireştile îndoieli inerente ne la Reşiţa, la Deva sau la cutat dintre tradiţie şi ino­ drul apropiatei conferinţe pe ferinţă pe ţară va elucida în- şi ce aveţi pe masa de lu­ 9.00 Deschiderea emisiunii dc
9,05
Bibliote­
oricărei munci de creaţie, de­ Făgăraş ca şi la Bucureşti sau vaţie, dintre clasic şi mo­ ţară a scriitorilor. Documen­ tr-un sens major şi pozitiv cru ? Miercuri, 17 mai dimineaţă. Telex; Mihai Eminescu
toţi.
pentru
ca
şi grea mai ales din cauza Iaşi. Important este ca scrii­ dern ? tele pregătitoare ale aceste­ toate problemele importante — înspre sfîrşitul verii îmi 9.00 Deschiderea emisiunii dc (III) ; 9,35 De vorbă cu gospo­
lipsei de experienţă în dome­ torul să aibă ceva de spus, — Iată o problemă foarte ia îndeamnă pe creatori, in care preocupă azi lumea noas­ va apare la Editura „Alba­ dimineaţă. Telex; 9,05 Reporta­ dinele; 9,30 Tclccnciclopcdia (re­
niul romanului, a fost o pe­ să fie pătruns de cultul ade­ greu de epuizat în limitele spiritul programului educa­ tră literară. tros“ un roman inspirat din jul săptămînii: „Unui dintre mi­ luare) ; 10,35 Revista literară
T.V. (reluare);
Selecţiuni
ile de constructori...“ (reluare);
11,10
rioadă frumoasă, la care, a- vărului şi să se simtă răs­ unui Interviu. Cred că ten­ ţional elaborat de partid, la problematica zilelor noastre, 9.25 Vedete ale muzicii uşoare din spectacolul de varietăţi
cum, mă gîndesc cu aceeaşi punzător şi indisolubil legat dinţa înspre înnoirea moda­ o şi mai strinsă legătură cu — Ca unul care cunoaşteţi intitulat Zilele. In momen­ (reluare); 9,45 Desene animate ; „Bucuroşi dc oasneţi“ (reluare);
11,50 Cunoaşteţi legile?; 12,05 Te­
nostalgie cu care de obicei de oamenii In mijlocul căro­ lităţilor de expresie există în viaţa, ceea ce presupune im­ bine viaţa literară a judeţu­ tul de faţă lucrez la roma­ 10.00 Curs de limba franceză. Telccincma- lejurnal: 16,30 Deschiderea emi­
10,30
Lecţia
16-a;
a
ne gîndim la anii adolescen­ ra trăieşte. Păstrînd propor­ mod organic în oricare scrii­ plicit reconsiderarea noţiunii lui, cum apreciaţi evoluţia nul Treptele Diotimei care teca pentru copii şi tineret. „O siunii de după-amiază. Emisiu­
germană;
limba
ţei. In ceea ce priveşte pre­ ţiile, aş aminti cazul lui Sa- tor, dar nici un scriitor ade­ de realism. Ce reprezintă ei in ultimii ani şi ce credeţi îmi cere mai mult timp decît sută dc băieţi şi o fată“ (relua­ ne in tinereţe, dans; 19,00 18,15
Ritm,
Riul,
miul Uniunii Scriitorilor, el doveanu, care a trăit şi a vărat n-o transformă într-un pentru dumneavoastră aceste că ar trebui întreprins pen­ mă aşteptam. Dar acesta e un re) ; 12,00 întrebări şl răspun­ ramul. Emisiune dc versuri pa­
suri (reluare); 12,30 Telejurnal;
reprezintă pentru mine — scris ani de zile la Fălticeni, scop în sine. Acolo unde în- teze ? tru o şi mai deplină afirma­ lucru obişnuit, care ţine de 15.30 Tcleşcoală; 16,30—17,00 Curs triotice; 19,20 1001 de seri. Cră­
a
Lecţia
dincolo de o înaltă cinste ■— ceea ce nu l-a împiedicat să tîlneşte suportul unei culturi — Cu teamă că mă veţi so­ re a acesteia ? imprevizibilul muncii de dc limba engleză. Deschiderea 15-a iasa zăpezii (VII); 19,30 Telejur­
c-
17,30
(reluare);
;
un motiv în plus pentru a fie Sadoveanu. , solide şi profunde, tradiţia coti lipsit de modestie, tre­ — S-au înregistrat aici creaţie. Sper totuşi să-l ter­ misiunii de după-amiază; 17,35 nal de 20,00 Campionatele europe­
—
ne
categoria
haltere
grea.
năzui înspre o cît mai ma­ — La apariţia romanului, fuzionează cu inovaţia într-un buie să vă răspund că te­ cîteva succese remarcabile şi min pînă în toamnă şi să O viaţă pentru o idee — Olio Transmisiune directă din sala
Timo
Constanta;
la
sporturilor
de
re autoexigenţă şi răspunde­ critica literară îl situa în fa­ aliaj echilibrat şi armonios. zele pregătitoare pentru con­ cînd spun aceasta mă gîn­ nu-mi dezamăgesc nici de Julievici Sehmid (I): 18,00 18,30 ?o, :o Telecnciclopedia; 21,15 Te-
anotimp
şi
in
agricultură;
re faţă de cuvîntul scris. Mă milia prozei transilvănene, In acest echilibru şi în a- ferinţa pe ţară a scriitorilor desc la vechile suplimente data aceasta cititorii cărora Expoziţia „Secolul de aur al pir- iedivertisment. Ruşinea familiei
gindesc în primul rînd la ci­ reprezentată de Slavici, Agir- ceastă armonie stă fondul reprezintă pentru mine un „Ritmuri hunedorene“, la io păstrez mereu toate gîn- lurii napolitane“; 18,45 Confe­ de .1. H. Harwod; 22,15 Micrn-
scriitorilor.
a
titori ! premiul acesta îmi dă biceanu, Rebreanu, Titus Po- tradiţional — sau, mai bine prilej de majoră satisfacţie culegerile fostei Case de dorile mele bune. rinţa naţională 19,15 Tragerea reeilal Aiirclian Andreescu; 23,00
\nchetă T. V.;
23,10
Steluţa...
Telejurnal;
ro­
in sfirşit certitudinea că nu povici, Ion Lăncrănjan. Cum zis, clasic — care poate fi şi de confirmare a propriilor creaţie, la activitatea cena­ l’ronocxpres: 19,20 ÎOO! de seri manţe interpretate dc Arta Fio-
i-am dezamăgit. apreciaţi această afirmaţie ? depistat în orice operă de va­ opinii. Aşadar nu pot decît clurilor din judeţ şi — de Interviu consemnat de Crăiasa zăpezii (IV); 19,30 Te- rescu.
ce nu ? — chiar la mult mai
— Ţinln-d seama de faptul — Este o afirmaţie care mă loare autentică. Sincer să să ader la ele. Socotesc foar- CLEMENTE CONSTANDIN