Page 38 - Drumul_socialismului_1972_05
P. 38
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 394 • SIMBÄTÄ 13 MAI 1972
COMUNICAT T R A
cu privire la vizita oficială de prietenie a delegaţiei de partid de prietenie, colaborare şi asistenţă
mutuală între Republica Socialistă România
şi guvernamentale a Republicii Democrate Germane
şi Republica Democrată Germană
în Republica Socialistă România
Republica Socialistă Româ re stau la baza relaţiilor din Cele două părţi vor între
nia şi Republica Democrată tre statele socialiste, de la prinde, în conformitate cu
La invitaţia Comitetului levat cu satisfacţie că rela voltarea colaborării economi că intrarea în vigoare a tra normele privind comerţul şl Germană, principiile diviziunii interna principiile dreptului inter
Central al Partidului Comu ţiile de prietenie frăţească şi ce a statelor membre, în fo tatelor dintre U.R.S.S. şi R.F. navigaţia internaţională. Ferm hotărîte să dezvolte ţionale socialiste a muncii, naţional, măsurile necesare
nist Român şi a Consiliului colaborare multilaterală dintre losirea avantajelor diviziunii a Germaniei şi dintre R.P. Delegaţiile au subliniat ne şi sa întărească relaţiile de vor dezvolta şi adinei cola pentru a preîntîmpina ame
de Miniştri al Republicii So Partidul Comunist Român şi internaţionale a muncii, în Polonă şi R.F. a Germaniei cesitatea reluării tratativelor prietenie frăţească, colabora borarea economică şi tehnico- ninţările împotriva păcii din
cialiste România, în zilele de Partidul Socialist Unit din creşterea capacităţii econo corespunde intereselor părţi- - de la Paris, întrerupte de re multilaterală şi asistenţă ştiinţifică, vor lărgi coopera partea forţelor militariste şi
11-12 mai 1972, o delegaţie Germania, dintre Republica miilor lor, ca şi în ridicarea lor la tratate, celorlalte state către S.U.A. Ele cer rezol mutuală între cele două sta rea în producţie şi cercetare revanşarde care urmăresc o
de partid şi guvernamentală Socialistă România şi Repu nivelului de trai al popoare europene şi promovează cau varea politică a conflictului, te, şi îşi vor aduce contribuţia revizuire a rezultatelor celui
a Republicii Democrate Ger blica Democrată Germană, lor lor. Părţile au reafirmat za destinderii, păcii şi secu cu respectarea drepturilor Profund convinse că dez la dezvoltarea relaţiilor eco de-al doilea război mondial.
mane, condusă de Erich Ho- bazate pe concepţia marxist- hotărîrea lor de a dezvolta rităţii. legitime ale popoarelor indo- voltarea acestor relaţii cores nomice şi a colaborării în ca ARTICOLUL 8
necker, prim-secretar al Co leninistă, pe ţelurile comune colaborarea multilaterală cu De asemenea, părţile au chineze. punde intereselor vitale ale drul Consiliului de Ajutor E-
mitetului Central al Partidu ale construcţiei socialismului ţările membre ale C.A.E.R. şi subliniat aportul pozitiv al Cele două părţi şi-au ex popoarelor celor două ţări şi conomic Reciproc, precum şi In cazul unui atac armat
lui Socialişti Unit din Ger şi comunismului, cunosc o au examinat t noi propuneri Acordului cvadripartit asupra primat deplina solidaritate contribuie la întărirea unită cu celelalte state socialiste. din partea unui stat sau grup
mania, şi Willi Stoph, mem dezvoltare continuă în folo de cooperare economică între Berlinului de vest, din 3 sep cu lupta eroică a poporului ţii şi coeziunii statelor socia ARTICOLUL 3 de state împotriva uneia din
bru al Biroului Politic al Co sul popoarelor celor două cele două ţări; In acest con tembrie 1971, la îmbunătăţi vietnamez, a celorlalte po liste, înaltele Părţi Contractante,
mitetului Central al Partidu ţări, ăl cauzei socialismului, text ele au apreciat impor rea climatului politic euro poare din Indochina, reafir- Conştiente fiind că solida înaltele Părţi Contractante cealaltă Parte, exercitîndu-şi
lui Socialist Unit din Ger păcii şi colaborării interna tanţa programului complex al pean. mîndu-şi hotărîrea de a le ritatea internaţionalistă a sta vor dezvolta şi lărgi colabo dreptul inalienabil la auto
mania, preşedintele Consiliu ţionale. Ele au subliniat că adîncirii şi perfecţionării în acorda şi în viitor întregul telor socialiste se întemeia rarea în domeniile ştiinţei, apărare individuală sau co
lui de Miniştri al Republicii sînt hotărîte să întărească şi continuare a colaborării şi Partea română a evidenţi sprijin pentru triumful cau învăţămîntului, artei, culturii, lectivă, în conformitate cu
Democrate Germane, a făcut să lărgească colaborarea mul dezvoltării integrării econo at că acordul privind trafi zei lor drepte. ză pe comunitatea orînduirii presei, radioului, televiziunii, articolul 51 al Cartei Orga
o vizită oficială de prietenie tilaterală între cele două mice socialiste, adoptat la cul de tranzit încheiat între Republica Socialistă Româ sociale, a ţelurilor şi aspira cinematografiei, turismului, nizaţiei Naţiunilor Unite, îi
în Republica Socialistă Româ partide şi ţări, schimbul de cea de-a XXV-a sesiune Republica Democrată Germa nia şi Republica Democrată ţiilor fundamentale, pe inte ocrotirii sănătăţii, culturii fi va acorda neîntîrziat tot aju
nia. experienţă şi consultările asu C.A.E.R. şi au exprimat con nă şi Republica Federală a Germană se pronunţă în mod resele comune ale luptei îm zice şi în alte domenii. Păr torul, inclusiv militar, nece
In timpul vizitei, a fost pra problemelor de interes vingerea că dezvoltarea cola Germaniei, precum şi con constant pentru rezolvarea potriva imperialismului şi re- ţile vor sprijini colaborarea sar respingerii atacului ar
semnat Tratatul de prietenie, comun. borării ţărilor membre ale venţia încheiată între guver politică a conflictului din acţiunii, dintre organizaţiile obşteşti mat.
colaborare şi asistenţă mu Tratatul de prietenie, cola C.A.E.R., a tuturor ţărilor so nul Republicii Democrate Orientul Apropiat, pe baza Dînd expresie dorinţei lor din cele două ţări. Părţile vor aduce neîntîr
tuală între Republica Socia borare şi asistenţă mutuală cialiste, va stimula dezvolta Germane şi Senatul vest-ber- rezoluţiei Consiliului de ferme de a contribui la în ziat la cunoştinţa Consiliului
listă România şi Republica între Republica Socialistă rea fiecărei ţări socialiste în linez, reprezintă o contribu Securitate din 22 noiembrie tărirea păcii şi securităţii în ARTICOLUL 4 de Securitate al Organizaţiei
Democrată Germană. România şi Republica Demo parte, cît şi a întregului sis ţie importantă la destinde 1967. Ele se pronunţă pen Europa şi în întreaga lume, înaltele Părţi Contractante, Naţiunilor Unite măsurile
Delegaţia de partid şi gu crată Germană, semnat în tem mondial socialist. rea în Europa. tru retragerea trupelor isra- de a dezvolta colaborarea cu conştiente că unitatea ţări luate în baza prezentului ar
vernamentală a Republicii timpul vizitei la Bucureşti, Cele două state sînt hotă Cele două. părţi şi-au ex eliene de pe teritoriile arabe statele europene şi cu cele lor socialiste constituie o ticol şi vor acţiona în con
Democrate Germane a luat consfinţeşte relaţiile de prie rîte să acţioneze şi în viitor primat convingerea că, în ocupate, pentru recunoaşte lalte state, indiferent de o- premisă pentru înfăptuirea formitate cu prevederile Car
cunoştinţă de realizările ob tenie dintre cele două state, pentru dezvoltarea colaboră interesul destinderii, securi rea dreptului la dezvoltare rînduirea lor socială, pe. ba securităţii şi păcii în lume, tei Organizaţiei Naţiunilor U-
ţinute în construcţia socialis reflectă dezvoltarea cu suc rii în cadrul Tratatului de la tăţii şi colaborării în Euro independentă a fiecărui stat za normelor şi principiilor vor acţiona permanent pentru nite.
mului în România. Ea a vizi ces a acestor relaţii, mar Varşovia, de a dezvolta prie pa, este necesară stabilirea, din această regiune, pentru dreptului internaţional, şi de dezvoltarea relaţiilor de pri ARTICOLUL 9
tat Uzinele „23 August" şi chează o nouă etapă în în tenia şi colaborarea multila pe baza dreptului internaţio rezolvarea problemei popu a se împotrivi imperialismu etenie şi colaborare între Cele două Părţi Contrac
cartierul de locuinţe „Titan", tărirea şi adîncirea colaboră terală cu toate ţările socia nal, de relaţii normale, de e- laţiei palestiniene, potrivit lui, revanşismului şi milita statele socialiste, pentru în tante consideră Berlinul oc
s-a întîlnit cu oameni ai mun rii bilaterale pe toate planu liste, pentru întărirea unită galitate între Republica De intereselor sale legitime. rismului, tărirea unităţii şi coeziunii cidental o unitate politică
cii, reprezentanţi ai organe rile, pe baza principiilor mar- ţii şi coeziunii acestora, în mocrată Germană şi Republi Hotărîte să acţioneze în lor, în interesul cauzei socia specială.
lor de partid şi de stat, ai xism-leninismului, internaţio interesul socialismului şi pă ca Federală a Germaniei. Cele două delegaţii consi concordanţă cu prevederile lismului şi păcii. ARTICOLUL 10
organizaţiilor obşteşti din nalismului socialist, avantaju cii. Delegaţiile sînt de părere deră că, pentru asigurarea Tratatului de la Varşovia de
Bucureşti, a luat parte la mi lui reciproc şi întrajutorării Cele două părţi dau o înal că primirea Republicii De păcii şi securităţii în lume, prietenie, colaborare şi asis ARTICOLUL 5 înaltele Părţi Contractante
tingul prieteniei dintre po tovărăşeşti, a respectării su tă apreciere aportului Uniu mocrate Germane, ca şi a este imperios necesar să se tenţă mutuală, din 14 mai înaltele Părţi Contractante consideră că stabilirea de re
poarele celor două ţări. veranităţii şi independenţei, nii Sovietice, contribuţiei ce Republicii Federale a Ger întreprindă măsuri concrete 1955, pe perioada valabilită vor contribui şi în viitor la laţii normale, egale în drep
Pretutindeni, înalţii oas egalităţii în drepturi şi nea lorlalte state socialiste la în pentru încetarea cursei înar ţii acestui Tratat, care a fost garantarea păcii şi securităţii turi, între cele două state
peţi jdin Republica Democra mestecului în treburile in făptuirea destinderii şi secu maniei în Organizaţia Naţiu mărilor, precum şi pentru încheiat ca răspuns la ame în lume, călăuzindu-se după germane, pe baza dreptului
tă Germană au fost întîmpi- terne. rităţii în Europa şi în întrea nilor Unite ar' contribui la înfăptuirea dezarmării gene ninţarea Organizaţiei Trata ţelurile şi principiile funda internaţional, ar contribui în j
naţi cu căldură şi ospitalita Tratatul corespunde intere ga lume, la lupta pentru realizarea principiului uni rale şi în primul rînd a de tului Atlanticului de Nord, mentale ale Cartei Organiza mod esenţial la cauza păcii
te tovărăşească, expresie a selor fundamentale ale celor cauza păcii, prieteniei şi co versalităţii organizaţiei mon zarmării nucleare. Convinse că Republica De ţiei Naţiunilor Unite. Părţile şi securităţii în Europa.
relaţiilor prieteneşti care lea două state, ale unităţii ’ şi laborării internaţionale. diale şi ar ridica eficacita Cele două părţi au reafir mocrată Germană, stat so vor promova consecvent poli ARTICOLUL 11
gă cele două popoare. coeziunii ţărilor socialiste, Delegaţiile apreciază că si tea acesteia. In acest spirit, mat hotărîrea lor de a spri cialist şi suveran, constituie tica de coexistenţă paşnică înaltele Părţi Contractante
In timpul vizitei, între de ţine seama de schimbările tuaţia internaţională actuală Republica Socialistă România jini în continuare lupta de un factor important pentru între state cu sisteme socia se vor informa şi consulta
legaţia de partid şi guverna pozitive care au avut loc în evoluează în favoarea forţe se pronunţă împotriva politi eliberare naţională a popoa înfăptuirea securităţii eu le diferite, vor milita pentru reciproc asupra dezvoltării
mentală a Republicii Socia Europa şi contribuie la în lor socialismului, democraţiei cii şi practicilor de discri relor din Angola, Mozambic, ropene, iar politica sa de pa crearea unui climat de des colaborării dintre cele două
liste România, condusă de to tărirea păcii şi securităţii pe şi păcii, că popoarele se ri minare în organizaţii inter Guineea Bissau, Namibia şi ce, precum şi participarea ei tindere şi de colaborare în state şi asupra problemelor
varăşul Nicolae Ceauşescu, continent şi în lume. dică tot mai hotărît împo naţionale a Republicii Demo alte teritorii dependente, pen cu drepturi egale la viaţa tre state, pentru soluţionarea internaţionale importante ca
secretar general al Partidu In timpul convorbirilor, ce triva politicii imperialismului crate Germane şi acţionează tru lichidarea oricăror for internaţională au o impor ' diferendelor internaţionale re privesc interesele lor.
lui Comunist Român, pre le două delegaţii au exami de agresiune şi dictat, de cu fermitate pentru admite me de colonialism şi neoco tanţă esenţială pentru conso ARTICOLUL 12
şedintele Consiliului de Stat nat pe larg probleme privind dominaţie şi amestec în tre rea ei în Organizaţia Naţiu lonialism şi condamnă cu ho lidarea păcii şi securităţii în prin mijloace paşnice, pen înaltele Părţi Contractante
al Republicii Socialiste Ro extinderea continuă a cola burile interne ale altor sta nilor Unite. Ea se pronunţă, tărîre politica de apartheid, Europa, tru realizarea dezarmării ge declară că obligaţiile lor pre
mânia, şi delegaţia de partid borării economice, tehnico- te, pentru apărarea indepen de asemenea, pentru ca R.D.G. promovată de regimurile ra Călăuzindu-se după princi nerale şi totale, pentru' înlă văzute în tratatele interna
şi guvernamentală a Repu ştiinţifice, culturale şi în alte denţei naţionale, pentru înţe să fie primită cît mai curînd siste din Rhodesia şi Afri turarea discriminărilor rasia ţionale în vigoare nu sînt în
blicii Democrate Germane au domenii de activitate. legere şi colaborare interna posibil în O.M.S. şi militea ca de Sud. piile şi scopurile Cartei Or le şi pentru lichidarea defi contradicţie cu prevederile
avut loc convorbiri la care au Părţile au evidenţiat evo ţională. ză pentru participarea ei cu ganizaţiei Naţiunilor Unite, nitivă a colonialismului şi
participat : luţia ascendentă a colaborării drepturi egale la conferinţa In cursul convorbirilor, ce Luînd în considerare sta neocolonialismului, în confor prezentului Tratat.
Din partea Republicii So economice, creşterea şi diver Acordînd o importanţă pentru protecţia mediului în le două delegaţii au consta diul actual şi posibilităţile mitate cu dreptul popoarelor ARTICOLUL 13
problemelor
secu
cialiste România : sificarea, de la an la an, a deosebită europene, delegaţiile conjurător de la Stockholm. tat cu satisfacţie că relaţii de dezvoltare a colaborării de a-şi hotărî singure soar Prezentul Tratat este supus
rităţii
¡Nicolae Ceauşescu, secretar schimburilor comerciale, lăr au constatat cu satisfacţie că Delegaţia de partid şi gu le frăţeşti de solidaritate in- multilaterale dintre Republi ta. ratificării şi va intra în vi
ternaţionalistă
Parti
dintre
general al Partidului Comu girea şi adîncirea cooperării .procesul de destindere şi vernamentală a Republicii dul Comunist Român şi Par- ca Socialistă România şi Re ARTICOLUL 6 goare la data schimbului in*
nist Român, preşedintele în producţie şi tehnico-ştiin- normalizare a raporturilor Democrate Germane .aprecia ţidul. Socialist Unit din Ger publica Democrată Germană, înaltele Părţi Contractan strumentelor de ratificare,
Consiliului de Stat al Repu ţifice. Cele două delegaţii au între statele continentului eu ză în mod deosebit sprijinul precum şi transformările ca te vor milita în continuare care va avea loc la Berlin,
blicii Socialiste România, Ion subliniat însemnătatea acor ropean, la care Republica consecvent, acordat de Repu mania se dezvoltă cu succes. re s-au produs în Europa şi pentru întărirea păcii şi în în cel mai scurt termen.
Gheorghe Maurer, membru al dului comercial de lungă du Socialistă România şi Repu blica Socialistă România Re Ele au exprimat hotărîrea ce în întreaga lume. făptuirea securităţii în Euro ARTICOLUL 14
Comitetului Executiv, al Pre rată pe perioada 1971-1975, blica Democrată Germană a- publicii Democrate Germane, lor două partide de a extin Au hotărît să încheie pre pa, pentru dezvoltarea rela Prezentul Tratat se încheie
zidiului Permanent al Comi care prevede o sporire a duc o contribuţie activă, cu pentru recunoaşterea sa in de şi adinei colaborarea to zentul Tratat şi în acest scop ţiilor de bună vecinătate în pe o perioadă de 20 de ani,
tetului Central al Partidului schimburilor de mărfuri cu noaşte o evoluţie favorabilă. ternaţională, pentru stabili vărăşească. consultările în au convenit asupra celor ce tre statele europene. de la data intrării sale în
Comunist Român, preşedinte peste 70 la sută în compa Ele consideră că realizarea rea de relaţii egale, pe baza probleme de interes comun, urmează : vigoare. Dacă nici una din
le Consiliului de Miniştri al raţie cu realizările din peri principiilor colaborării şi dreptului internaţional şi schimbul de delegaţii şi de ex-' ARTICOLUL 1 ARTICOLUL 7 înaltele Părţi Contractante
Republicii Socialiste România, oada precedentă. Delegaţiile şecurităţiii europene stabili pentru participarea ei nestin perienţă dintre ele, în scopul înaltele Părţi Contractan nu-1 va denunţa în scris cu
Mihai Marinescu, membru al au stabilit ca organele co te în Declaraţia de la Praga cunoaşterii reciproce a reali înaltele Părţi Contractante te subliniază că inviolabili 12 luni înainte de expirarea
Comitetului Central al Par respunzătoare din cele două a statelor participante !a gherită la viaţa internaţio zărilor in construirea socialis vor dezvolta relaţiile de tatea frontierelor apărute termenului de valabilitate,
tidului Comunist Român, vi ţări să întreprindă măsuri Tratatul de la Varşovia con nală. mului, în folosul întăririi prietenie şi colaborare mul după cel de-al doilea război Tratatul se va prelungi pe
cepreşedinte al Consiliului de suplimenţare în vederea de stituie o premisă pentru o Cele două părţi sprijină prieteniei dintre popoarele tilaterală dintre cele două mondial în Europa este una noi perioade de cinci ani.
Miniştri al Republicii Socia păşirii substanţiale a acestui convieţuire cu adevărat paş cererea justă a Republicii celor două state. state pe baza principiilor in din premisele fundamentale Acest Tratat va fi înregis
liste România, Corneliu Mă- nivel, corespunzător potenţia nică a popoarelor continentu Socialiste Cehoslovace de a Partidul Comunist Român ternaţionalismului socialist, pentru înfăptuirea securită trat la Secretariatul Naţiuni
nescu, membru al Comitetu lului lor economic şi tehni- lui nostru. se recunoaşte acordul de la şi. Partidul Socialist Unit din avantajului reciproc şi întra ţii europene. Ele vor asigu lor Unite, în conformitate cu
lui Central al Partidului Co co-ştiinţific în continuă creş München ca nevalabil de la Germania sînt hotărîte să jutorării tovărăşeşti, respectă articolul 102, paragraful 1,
munist Român, ministrul a- tere. Ambele părţi se pronunţă început. Ele sînt de părere dezvolate relaţiile tovără rii suveranităţii şi indepen ra, în conformitate cu Tra al Cartei ^Organizaţiei Naţiu
facerilor externe, Teodor Ma Delegaţiiile au relevat re pentru crearea unui sistem că o înţelegere corespunză şeşti cu celelalte partide co denţei. egalităţii în drepturi tatul de prietenie, colabora nilor Unite.
rinescu, membru al Comite zultatele obţinute în dome de angajamente precise din toare între Republica Socia muniste şi muncitoreşti şi să şi neamestecului în treburile re şi asistenţă mutuală de la întocmit la Bucureşti, la
tului Central al Partidului niul cooperării în producţie, partea tuturor statelor, care listă Cehoslovacă şi Republi contribuie cu toată forţa la interne. Varşovia din 14 mai 1955, 12 mai 1972, în două exem
Comunist Român, şeful Sec în dezvoltarea unor raporturi să excludă orice folosire a ca Federală a Germaniei ar întărirea unităţii şi coeziu ARTICOLUL 2 inviolabilitatea frontierelor plare originale, fiecare în
ţiei relaţiilor externe a Co directe de conlucrare între forţei sau ameninţare cu reprezenta o contribuţie im nii mişcării comuniste inter celor două state, inclusiv limba română şi limba ger
mitetului Central al Partidu organe şi organizaţii econo forţa în relaţiile dintre sta portantă la asigurarea păcii naţionale, pe baza principii înaltele Părţi Contractante, frontiera de stat' dintre cele mană, ambele texte avînd a-
lui Comunist Român, Vasile mice şi tehnico-ştiinţifice din tele europene, pentru recu în Europa. lor şi normelor de relaţii în pornind de la principiile ca- două state germane. ceeaşi valabilitate.
Gliga, adjunct al ministrului cele două ţări. Ele au conve noaşterea caracterului defi Delegaţiile au scos în evi tre partide, înscrise în De
afacerilor externe, Vasile nit să fie examinate şi fina nitiv al graniţelor pe baza denţă importanţa relaţiilor claraţia consfătuirii de la In numele In numele
Vlad, membru supleant al lizate noi acţiuni pe linia in dreptului internaţional, a in de bună vecinătate, colabo Moscova a partidelor comu Republicii Socialiste România Republicii Democrate Germane
Comitetului Central al Parti tensificării cooperării şi spe violabilităţii acestora, inclu rare şi înţelegere în Bal niste şi muncitoreşti din NiCOLAE CEAUSESCU ERICH HONECKER
dului Comunist Român, am cializării în producţie, îndeo siv a graniţei dintre R.D. cani, Europa Centrală şi în 1969. ION GHEORGHE MAURER WILLI STOPH
basadorul extraordinar şi sebi în ramuri de importan Germană şi R.F. a Germani alte zone ale continentului Totodată, Partidul Comu
plenipotenţiar al Republicii ţă majoră, cum sînt: indus ei, precum şi a graniţei de european. Ele au reafirmat nist Român şi Partidul So
Socialiste România în Repu tria construcţiiilor de maşini, vest a R.P. Polone, respecta hotărîrea lor de a acţiona cialist Unit din Germania se
blica Democrată Germană. electrotehnica şi electronica, rea integrităţii teritoriale a în continuare pentru dezvol pronunţă pentru dezvoltarea în Ecuador, noul preşedin
Din partea Republicii De industria chimică şi petrochi tuturor statelor europene ca tarea unor asemenea rapor contactelor şi relaţiilor cu Telegrame externe te Guillermo Rodriguez La-
mocrate Germane : mică, industria metalurgică, o premisă necesară a proce celelalte forţe revoluţionare, ra a procedat Ia o remanie
industria uşoară. De aseme turi care să ducă la promo re a guvernului său, infor
Erich Honecker, prim-se nea, cele două părţi au că sului de destindere, colabora varea cooperării economrbeşi cu mişcările de eliberare PRAGA. — In oraşul Par PANMUNJON. — La Pan-
cretar al Comitetului Central zut de acord să întreprindă re şi înţelegere, a întăririi tehnico-ştiinţifice, a colabo naţională, cu partide socia dubice, din R.S. Cehoslova munjon a avut loc cca dc-a mează agenţia France Pres-
se. Astfel, ministrul produc
al Partidului Socialist Unit măsuri comune în domeniul păcii şi securităţii pe conti rării şi prieteniei pe pian re liste şi social-democrate, cu că, au avut Ioc, timp de 10-a înlîlnire dc lucru în
din Germania, Willi Stoph, investiţiilor, în scopul extin nentul european. Totodată, gional şi general-european, la alte mişcări şi forţe progre mai multe zile, manifestări cadrul convorbirilor preli ţiei, colonelul Rodolfo Pro-
membru al Biroului Politic derii unor capacităţi existen ele apreciază că promovarea asigurarea păcii şi securităţii siste şi democratice, în con cultural-artisticc dedicate minare dintre reprezentanţii ano Tafur, a fost înlocuit
al Comitetului Central al te şi pentru realizarea de unei largi cooperări econo în lume. vingerea că pe această cale tinerelului din Republica organizaţiilor de Cruce Ro cu economistul Felipe Orel-
Partidului Socialist Unit din noi capacităţi industriale. In mice, tehnico-ştiinţifice. cul îşi aduc contribuţia la întă Socialistă România. La cel şie din R.P.D. Coreeană şi lana, iar portofoliul Minis
Germania, preşedintele Con acest sens, comisia mixtă gu turale între ţările europe Republica Socialistă Româ rirea întregului front antiim- mai mare club din oraş — Coreea dc Sud — infor terului de Interne a fost
siliului de Miniştri al Repu vernamentală de colaborare ne contribuie la înfăptuirea nia şi Republica Democrată perialist. Dukla — a fost deschisă o mează ACTC. Agenţia re preluat, provizoriu, de mi
blicii Democrate Germane, dr. economică, care a desfăşurat securităţii europene. Germană vor promova în expoziţie de fotografii docu levă că, deşi au fost reali nistrul forţelor armate, Vic
Kurt Fichtner, membru su pînă în prezent o activitate In acest context, a fost re continuare colaborarea eco Cele două părţi au apre mentare cu aspecte din zate suficiente progrese pe tor Aulestia.
pleant al Comitetului Central rodnică, precum şi organele levată activitatea susţinută a nomică şi tehnico-ştiinţifică ciat că vizita delegaţiei de calea stabilirii ordinii de zi Numirea în fruntea Mi
al Partidului Socialist Unit centrale şi celelalte organiza celor două guverne în spiri eu ţările in curs de dezvol partid şi guvernamentale a munca, preocupările şi via a convorbirilor propriu-zi- nisterului Producţiei a unui
din Germania, vicepreşedinte ţii economice şi tehnico-şti tul Declaraţiei de la Bucu tare, cu alte state, fără deo Republicii Democrate Ger ţa tineretului român, au se, din cauză că mai exis economist în locul unui mi
al Consiliului de Miniştri al inţifice de resort au fost În reşti din 1966, al Apelului sebire de sistem social, in mane în Republica Socialis fost prezentate filme artis litar de carieră este apre
Republicii Democrate (5erma- sărcinate să identifice noi de la Budapesta din 1969, spiritul politicii de coexis tă România, semnarea Trata tice şi documentare româ tă aspecte asupra cărora ciată în cercurile politice
ne, Otto Winzer, membru al posibilităţi de cooperare în al Declaraţiei de la Berlin tenţă paşnică. tului de prietenie, colabora neşti. In cadrul unei întîl- părţile nu s-au pus de a-
Comitetului Central al Parti producţie, ştiinţă şi tehnică. din 1970 şi al Declaraţiei de Cele două delegaţii au sub re şi asistenţă mutuală, con niri cu tinerii din oraş, cord, s-a convenit ca a 11-a ecuadoriene ca o confirma
dului Socialist Unit din Ger In vederea promovării co la Praga din 1972, adoptate liniat că ridicarea economi vorbirile purtate cu acest membri ai ambasadei româ întîlnire de lucru să aibă re a preocupărilor preşedin
mania, ministrul afacerilor laborării tehnico - ştiinţifice, de statele participante la că şi socială a ţărilor în ’ prilej constituie o nouă şl ne la Praga au prezentat Ioc la 19 mai a.c. telui Lara de a acorda pri
externe, Oskar Fischer, mem cele două delegaţii au fost Tratatul de la Varşovia, pen curs de dezvoltare constituie importantă contribuţie la aspecte din activitatea ti oritate problemelor privind
bru al Comitetului Central al de acord să extindă contac o cerinţă esenţială a păcii şi dezvoltarea şi întărirea prie QUITO. — La numai trei redresarea economică a ţă
Partidului Socialist Unit din tele directe între instituţii de tru promovarea păcii, colabo progresului general. teniei şi colaborării multi neretului din tara noastră. luni dc la preluarea puterii rii.
Germania, adjunct al minis cercetări ştiinţifice şi de pro rării şi securităţii, pentru Cele două părţi condamnă laterale dintre cele două par
trului afacerilor externe, dr. iectare, unităţi productive, convocarea neîntîrziată a con tide şi state, corespunzător
Hans Voss, ambasadorul ex pe bază de înţelegeri de co ferinţei general-europene. Ele cu hotărîre noile acte a- intereselor fundamentale ale
Deschiderea
traordinar şi plenipotenţiar laborare, în domenii de inte consideră că este necesar ca gresive ale S.U.A. şi cer cu popoarelor ambelor ţări, ale 9,00 dimineaţă. Telex; emisiunii de
al Republicii Democrate Ger res reciproc. In acelaşi timp, toate statele europene să-şi fermitate încetarea fără în- unităţii şi coeziunii ţărilor CINEMA • RADIO «TELEVIZIUNE 9,05 Biblioteca pentru toţi: „Mi
mane în Republica Socialis ambele părţi au exprimat do intensifice eforturile pentru tîrziere a tuturor acţiunilor socialiste, cauzei păcii şi pro hai Eminescu“ (II). „Senti
mentul patriotic“;
tă România, Gerd Konig, ad rinţa de a lărgi cadrul con începerea cît mai curînd a militare îndreptate împotriva gresului în lume. 9,40 Dc vorbă cu gospodinele;
junct al şefului Secţiei rela tractual bilateral, şi în acest pregătirii multilaterale a con Republicii Democrate Viet Comitetul Central al DEVA: Adio, domnule Chips 8.00 Sumarul presei; 9,30 Mio 9,55 Tele-enciclopedia;
ţiilor internaţionale a Comi scop vor încheia o nouă con ferinţei de la Helsinki. nam. retragerea totală a tu- Partidului Socialist Unit din — seriile I-II („Patria“); Saceo riţa; 10,00 Buletin de ştiri; 10,05 10,40 Vasile Conta şi materia
SIMBRIA:
din
lismul militant;
tetului Central al Partidului venţie consulară, un tratat de Făurirea unui sistem de i turor trupelor S.U.A. şi ale alia Germania şi guvernul Repu şi Vanzelli („Arta“); („Mureşul“); Pagini din de opereta „Poveste Bern 11.15 „Bucuroşi dc oaspeţi ?“;
aramă
de
Turnul
de
West“
Cartierul
Socialist Unit din Germania, comerţ şi navigaţie, alte a- securitate şi colaborare în ţilor lor din Indochina, înceta blicii Democrate Germa HUNEDOARA: Copacii mor in stein; 10,20 Piese pentru lăută: 12.00 Emisiune de educaţie sani
socialiste;
Va
ţările
secretarul • delegaţiei. corduri şi convenţii, de a dez Europa va avea, fără îndo rea politicii de „vietnamizare". ne au invitat o delega picioare — („Siderurgistul“); („Con 10,30 Din ştiri; 11,05 Cintă 11,00 tară;
seriile
gabondul
I-II
de
Buletin
O-
In cadrul convorbirilor, ca volta colaborarea în domeni ială, o influenţă pozitivă a- sortită eşecului, care urmă ţie de partid şi guvernamen structorul“); CALAN: Dincolo limpia Panciu; 11,15 Radioclub 12.10 Telejurnal;
Deschiderea
emisiunii
re s-au desfăşurat într-o at ile învăţămîntului şi cultu supra întregii vieţi interna reşte prelungirea războiului tală a Republicii Socialiste de barieră („11 Iunie“); TEL1UC: turistic; 11,35 Ansambluri corale 10.30 după-amiază. Emisiune de
in
mosferă de prietenie şi înţe rii, presei, radioului şi tele ţionale, contribuind la cauza de agresiune. România să facă o vizită o- Asediul („Minerul“) ; PETRO studenţeşti; 11,50 Cotele apelor limba germană;
Mirii anului II („7
ŞANI :
Feli-
12,00
Cintă
legere reciprocă, delegaţiile viziunii, de a extinde schim prieteniei şi colaborării între Cele două părţi consideră ficială de prietenie în R.D. Noiembrie“); Hello Dolly — se Dunării; 12,15 Recital José operă 18.15 Ritm, tinereţe, dans;
de
ciano;
s-au informat despre realiză burile turistice. toate popoarele lumii. că. prin măsurile întreprinse, Germană. Invitaţia a fost ac riile I-II („Republica“) ; LU- Cornelia Gavrilcscu; 12,30 Intil- 19.00 Cîntecc dc cimpic — emi
circului
Parada
rile obţinute' în construirea Cele două delegaţii au sub Delegaţiile celor două ţări S.U.A. au încălcat în mod ceptată cu plăcere. Data vi PENI: LONEA: Lovc story („Cultu nire eu melodia populară şi in siune de versuri;
(„Mi- r
ral");
socialismului în cele două liniat rolul C.A.E.R. în dez şi-au exprimat convingerea flagrant drentul internaţional. zitei se va stabili ulterior. norul“); VULCAN: Puterea şl terpretul preferat; 13,00 Radio 19.15 Publicitate;
ţări, despre activitatea şi adevărul — seriile I-II („Mun jurnal; 13,15 Avanpremieră co 19,20 1001 de seri: filmul Bolek
13,30
Radiodivertismenf
tidiană;
URICANI:
preocupările partidelor ^ lor citoresc“); vrăjitoare („7 Vinătoa- muzical; 15,00 Buletin de ştiri; şi Lolek — „încrucişarea
rca
dc
Noiem
pentru înfăptuirea hotărâri NICOLAE CEAUŞESCU ERICH HONECKER brie“); BARBATENI: Crima din 10.00 Radiojurnal: 17,00 Ştiinţă, spadelor“;
lor Congresului al X-lea al Secretar genera! al Partidului Comunist Român, Prim-secretar al Comitetului Central pădure („6 August“) ; ORAŞ- tehnică, fantezie; 17,30 Folclor 19.30 Telejurnal;
P.C.R. şi Congresului al VIII- Preşedintele Consiliului de Stat TIE : Dă-i înainte cosvboy ! Plorian lăutăresc cu Gain Luncă şi Con 20.10 Avanpremieră;
(„Patria“);
Căpitanul
lea al P.S.U.G., au examinat al Republicii Socialiste România al Partidului Socialist Unit din Germania („Flacăra“); GEOAGIU - BAI: O- stantin Eftlmlu ; 17,45 Melodii de 20.15 Telc-cnciclopeclia;
Radu Şerban ; 18,00 Orele serii:
serial:
Film
stadiul actual şi posibilităţile mul orchestră; HAŢEG: Deco 21.00 (ultimul episod); „Invadatorii“
BRAD:
de extindere a relaţiilor bi ION GHEORGHE MAURER larea de-a („Popular“); („Steaua roşie“) Tată ; 20.00 Tableta dc seară : 20,05 21,50 Concert de buzunar;
20,40
Zece
melodii
preferate;
cu
sila
laterale şi au făcut un WILLI STOPH ILIA: Anna celor 1000 de zile ştiinţa la zi; 20,45 La hanul me 22.10 Ţepi la Bruxelles. Micro-
schimb de păreri cu privire Membru al Comitetului Executiv, Membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G — seriile I-II („Lumina“). lodiilor; 21,30 Revista şlagărelor; spectacol de varietăţi;
la unele probleme ale situa al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., 22.00 Radiojurnal: 22,30 Expres 22.30 Telejurnal;
melodii; 22,55 Moment poetic ;
ţiei internaţionale actuale şi Preşedintele Consiliului de Miniştri Preşedintele Consiliului de Miniştri 23.00 Expres melodii (continua 22,45 Fotbal : U.R.S.S. — Iugo
Meci
retur
slavia.
din
sfer
ale mişcării comuniste şi PROGRAMUL I: G,00 Muzică re); 24,00 Buletin de ştiri; 0,03- turile de finală ale Cam
muncitoreşti mondiale. al Republicii Socialiste România al Republicii Democrate Germane şi actualităţi; 7,00 Radiojurnal; 6.00 Estrada nocturnă. pionatului european.
Cele două delegaţii au re- Bucureşti, 12 mai 1972.
Redacţia ţl administraţi» ziarului» Deva, str. Dr, Petru Groza nr. 35. Telefoane nr. 123 17, 7 15 85, 1 15 88. — Tiparul t Intreorlnderea Dollerafică Deva.