Page 39 - Drumul_socialismului_1972_05
P. 39
I
A
H O T Â R I R E
r,
Proletari din toate fa le anl{i-vă!
privind sărbătorirea a 25 de ani de la
proclamarea Republicii Populare Române
Comitetul Executiv al C.C. ţara lor, participînd tot mai şi sate la înfăptuirea sarcini
al P.C.R. şi Biroul Executiv activ la conducerea acesteia, lor economice, social-ctiltura-
al Consiliului Naţional al la adoptarea şi înfăptuirea le pe acest an şi buna pre
Frontului Unităţii Socialiste hotărîrilor şi măsurilor care gătire a condiţiilor în vede
au adoptat recent I-Iotărîrea privesc viitorul ei. Realizări rea realizării planului pe
cu privire la acţiunile ce se le dobîndite demonstrează în 1973, a punerii tot mai depli
PUL
ORGAN ĂL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R. Şl AL CONSILIULUI POAR JUDEŢEAN vor organiza în întîmpinarea chip elocvent înaltul rol con ne în valoare a energiilor ‘şi
aniversării a 25 de ani de la structiv al statului socialist marilor capacităţi creatoare
; • ■ . . proclamarea Republicii Popu care, sub conducerea clarvă de care dispune poporul nos
lare Române — victorie de zătoare a Partidului Comu tru pentru continua dezvol
seamă a poporului nostru în nist Român, a mobilizat ta tare şi modernizare a pro
ANUL XXIV Nr. 5 395 DUMINICĂ 14 MAI 1972 4 PAGINI - 30 BANI lupta pentru libertate, demo lentul şi energia oamenilor ducţiei şi a tehnicii- de pro
craţie şi progres social. muncii, capacităţile lor crea ducţie, pentru ridicarea pa
Act de însemnătate istori toare în vederea ridicării eco rametrilor tehnico-economici
că în viaţa ţării, ideal pen nomice, sociale şi spirituale a şi calitativi ai produselor,
tru care au militat forţele patriei. pentru sporirea eficienţei în
economice.
activităţi
tregii
cele mai înaintate ale socie
Oamenii
Asigurarea în toate Şedinţa de lucru a Biroului tăţii, în frunte cu Partidul noastră — muncii din ţara Organizaţiile de partid, sindi
români,
maghiari,
cale şi de U.T.C. — din uni
* f Comunist Român, abolirea germani şi de alte naţionali
monarhiei şl trecerea întregii tăţi — întîmpină sărbătoarea tăţile industriale şi de con
strucţii — vor acorda o a-
puteri de stat în mîinile cla
în
republicii
avîn-
condiţiile
activitate a principiu Comisiei Centrale de partid şi de sei muncitoare, în alianţă cu tului creator şi muncii în tenţie deosebită folosirii ra
ţionale a capacităţilor de pro
ţărănimea şi cu celelalte ca
înfăptuirea
pentru
sufleţite
tegorii de oameni ai muncii, măreţelor obiective ale pro ducţie, a materiilor prime şi
au marcat o etapă superioa gramului făuririi societăţii materialelor, a timpului de
reducerii
cheltuielilor
lucru,
colective—chezăşia unei con- stat pentru elaborarea ră în dezvoltarea statului ro socialiste multilateral Congresul de producţie şi ridicării pro
dezvol
mân,
în
revo
desfăşurarea
de
elaborat
tate,
muncii,
punerii
ductivităţii
luţiei
populare,
Ple
celei guvernămînt din instaurarea al X-lea al partidului şi ale în funcţiune la termen şi la
de
mai
programului
adoptat
democratice
forme
a
noi
parametrii
proiectaţi
de
istoria
duceri competente şi eficiente prognozelor de dezvoltare naţiunii noastre, trecerea la nara C.C. al P.C.R. din no şi lor obiective de investiţii, iar
iembrie 1971 privind dezvol
în unităţile socialiste din a-
înfăptuirea
socia
revoluţiei
conştiinţei
tarea
socialiste
sociale
liste. principiile relaţiilor şi echităţii gricultură, executării la timp
aşezarea
pe
şi la un nivel calitativ cores
eticii
In cei 25 de ani care au
lucrărilor
a
agrico
Comuniştii, toţi făuritorii lite şi ajutorul dat în conti economico-socială a României trecut de la proclamarea Re socialiste. punzător înfăptuirii prevederilor
le,
bunurilor materiale şi spiri ARON COLCER nuare — în fiecare săptămî- publicii, socialismul a învins In întîmpinarea celei de-a
tuale din patria noastră în- prim-secretar nă unul din secretarii comi definitiv în România, deschi- 25-a aniversări a proclamării programelor naţionale de îm
tîmpină — într-o atmosferă al Comitetului municipal tetului municipal se depla zînd o epocă de progres ra republicii, organele şi orga bunătăţiri funciare şi dez
de intensă angajare şi de ma sează la secţie — au asigurat Sîmbătă la amiază a avut de conducere din economie şi pid în viaţa poporului, si- nizaţiile de partid, de masă voltare a zootehniei.
turitate politică — un eveni- Deva al P.C.R. recuperarea treptată a rămî- loc, sub preşedinţia tovară aparatul de stat. tuînd România în rîndul na şi obşteşti, toate organismele întreaga activitate politico-
inent de o excepţională în nerilor în urmă. şului Nicolae Ceauşescu, şe In cadrul şedinţei s-a fă ţiunilor cu cea mal dinami şi instituţiile reunite în ca educativă care va avea loc în
semnătate: Conferinţa Naţio nelor de partid, al unor con Anul acesta, pe raza muni dinţa de lucru a Biroului Co cut o trecere în revistă a că dezvoltare, pe un loc această perioadă se va des
nală a Partidului Comunist sultări largi, al experienţei şi cipiului se execută un vo misiei Centrale de partid şi stadiului elaborării prognoze demn între popoarele lumii. drul Frontului Unităţii So făşura sub semnul pregătirii
Român. Din hotărîrile plena cunoştinţelor tuturor factori lum mare de investiţii. El ri de stat pentru elaborarea lor economico-sociale şi s-au In aceşti ani, au cunoscut un cialiste, vor desfăşura o sus Conferinţei Naţionale a
rei C.C. al P.C.R. din 18 a- lor chemaţi să îndeplinească' dică probleme, mai ales de prognozelor de dezvoltare e- stabilit direcţiile şi orientă puternic avînt forţele de pro ţinută muncă politico-educa- P.C.R. şi înfăptuirii hotărîrl-
prilie a.c., din cuvîntul secre sarcinile stabilite. Conduce conlucrare între beneficiari conomico-socială a României. rile principale pentru adîn- ducţie ale ţării, ştiinţa, teh lor sale.
tarului general la această rea colectivă presupune, în şi constructori. Luaţi fiecare Au luat parte secretari ai cirea studiilor care să stea nica, învăţămîntul şi cultura, tivă în vederea mobilizării
plenară, fiecare am reţinut mod organic, creşterea răs individual, nu , se poate ajun s-au schimbat fundamental oamenilor muncii de la oraşe (Continuar# tn pag., a 4-a)
că apropiatul forum al parti punderii personale faţă de ge la stabilirea unor respon Comitetului Central al P.C.R., la baza acestei acţiuni de condiţiile de viaţă ale popo
dului nostru va analiza cu calitatea şi oportunitatea mă sabilităţi concrete (fiecare vi- preşedinţi ai comisiilor de importanţă naţională deosebi ■ '■ , ... 1.1 i. ■
exigenţă rezultatele obţinute surilor ce se stabilesc, dar prognoză pe ramură, cadre tă. rului, oamenii muncii au de -------- .... ...........................................- - - • ■ •* jjf, ••
în perioada care s-a scurs de mai ales pentru transpune (Continuare tn pag. a 2-a) venit cu adevărat stăpîni în
la Conferinţa Naţională din rea lor în viaţă, pentru re Preşedintele Consiliului de Stat,
1967 şi Congresul al X-lea pe zolvarea cit mai operativă a
linia perfecţionării întregului problemelor activităţii politi
si'stem de conducere a vieţii ce, economice şi sociale.
politice, economice şi sociale, Comitetul municipal, biroul 0 valoroasă iniţiativă în munca de partid de la I.C.S. Hunedoara Nicolae Ceauşescu,
a metodelor de muncă şi va său s-au străduit şi se stră
jalona direcţii, orientări şi duiesc pentru promovarea a- a primit delegaţia
soluţii practice pentru dez cestui principiu de bază, su
voltarea în continuare a aces prem al conducerii de partid,
tui vast şi atotcuprinzător instituţionalizat dealtfel în Căutăm forme mai eficiente de instruire parlamentarilor finlandezi
proces de o importanţă vitală toate domeniile de activitate.
pentru făurirea societăţii so Aş ilustra această preocupa
cialiste multilateral dezvol re prin cîteva exemple prac a secretarilor organizaţiilor de bază Sîmbătă dimineaţa, tovară ambasadorul Finlandei Ia'
tate. tice. şul Nicolae Ceauşescu, pre Bucureşti.
Cunoscînd problemele şi o- Ţinînd seama de impor şedintele Consiliului de Stat In timpul convorbirii s-a
biectivele care stau în faţa tanţa deosebită a unor obiec Etapa actuală, etapa edifi economie şi viaţa socială, ci tăţii organizatorice de partid, cîte ceva, luau cîţiva cuvîn- al Republicii Socialiste Româ exprimat satisfacţia pentru
Conferinţei Naţionale a par tive industriale şi de inves cării societăţii socialiste mul mai ales în munca de partid, unde se are în vedere mai tuî, mai arătau şi unele me nia, a primit delegaţia par evoluţia pozitivă a relaţiilor
tidului, fiecare comunist, fie tiţii, de problemele care le tilateral dezvoltate, pune în muncă vie, care nu poate fi mult litera instrucţiunilor de- tode folosite, se transmiteau lamentarilor finlandezi con de prietenie şi colâborare
care organ sau organizaţie de ridică, membrii organului nos faţa tuturor domeniilor de îngrădită în tipare imua cit conţinutul lor. Un astfel apoi sarcinile pentru perioa dusă de prof. Frans Olavi româno-finlandeze, relevîn-
partid are datoria de a-şi fa tru au fost repartizaţi pen activitate necesitatea de a se bile. Sub impulsul vas de domeniu îl constituie in da următoare şi cu aceasta Lahteenmaki, • . vicepreşedinte du-se perspectivele lor de
ce o autoanaliză asupra mo tru a sprijini organizaţiile de acţiona continuu şi perseve tei activităţi novatoare a struirea trimestrială a secre se încheia instruirea. Trimes al Parlamentului, care se dezvoltare continuă. O&speţii
dului cum a acţionat pentru partid, de sindicat şi ale rent pentru perfecţionarea conducerii partidului nos tarilor şi birourilor organiza trul acesta aşa, trimestrul ur află într-o vizită în ţara au subliniat că vizita pre
transpunerea în viaţă a ce U.T.C., conducerile tehnico- formelor şi metodelor de . tru, a tovarăşului Nicolae. ţiilor . de bază, transmiterea mător la fel, Unii secretari noastră, la invitaţia Marii şedintelui Nicolae Ceauşescu
rinţelor şi principiilor care administrative 'în organizarea muncă. Acest deziderat de o Ceauşescu, organizaţia noas chiar afirmau că repetarea Adunări Naţionale. în Finlanda a constituit un
sint puse la baza perfecţio 'şi‘desfăşurarea activităţii po- importanţă capitală pentru tră de partid, la fel ca şi sarcinilor. sublinierii unor sarcini' este La întrevedere au luat moment deosebit de impor
nării conducerii vieţii poli litico-organizatorice, să urmă progresul societăţii va consti Comitetul nostru de partid parte tovarăşii Ilie Verdeţ, tant în dezvoltarea colaboră
tice, economice şi sociale, a rească şi să intervină în ca alte organizaţii, a adus irp- şi-a dat seama că şi în a- inutilă, că „problemele aces Dumitru Popescu, Ştefan „Voi- rii şi cooperării pe multiple
formelor şi metodelor de zul unor neajunsuri şi să tui, dealtfel, ordinea de zi portante îmbunătăţiri de ceastă direcţie trebuie aduse tea ni s-au spus şi altă dată tec, Cornel Burtică, precum planuri dintre România şi
muncă şi de a desprinde din' ceară ajutorul colectiv în u- a apropiatei Conferinţe Na conţinut activităţii sale ideo îmbunătăţiri metodice şi de şi de ce este nevoie să ni se Finlanda, pentru adîncirea
această evaluare noi învăţă nele situaţii care solicită mă ţionale a P.C.R., pe care fie logice şi politico-educative, conţinut. De ce ? Pentru că mai răpească timpul, fiindcă şi Constantin Stătescu, secre şi prieteniei româno-finlandeze.
de
tarul
Stat,
Consiliului
minte. suri mai deosebite. O astfel care comunist, fiecare om al de mobilizare a comuniştilor, forma „clasică" de transmite ştim cum trebuie să mun Iuliu Fejes, secretar al Marii Au fost abordate, de ase
Programul edificării socie de situaţie s-a ivit la E. M. muncii se străduieşte să o a muncitorilor, inginerilor şi rea sarcinilor conţine mult cim". Adunări Naţionale. menea, probleme actuale ale
tăţii socialiste multilateral Deva, secţia Muncelu Mic, ca întîmpine cu interesul şi dă tehnicienilor la înfăptuirea formalism, nu este eficientă. 10SIF BOCAN vieţii internaţionale, îndeo
dezvoltate elaborat de Con re în trimestrul I a rămas ruirea ce le generează ma sarcinilor de răspundere din Convocam la sediul comite locţiitorul sacretarului Delegaţia finlandeză este sebi cele legate de înfăptui
gresul al X-lea al partidului în urmă cu circa 3 700 tone rile evenimente din viaţa acest cincinal, în pregătirea tului secretarii şi locţiitorii d# partid de la întreprinderea alcătuită din deputaţii Tyyne rea securităţii europene. In
pune în faţa organelor şi or de minereu, deşi de la înce partidului, a poporului nos şi desfăşurarea adunărilor de lor, 1-2 după-amieze, 2-3 se de construcţii siderurgice Paasivuori — Partidul So
ganizaţiilor de partid răspun putul anului s-a trecut aici tru. partid. Este însă adevărat că cretari făceau expuneri, cei Hunedoara cial-Democrat, S. Elias Suort- acest context, s-a subliniat
deri tot mai mari, mai com la programul de lucru de 6 Perfecţionarea este o cerin mai puţine căutări s-au în lalţi ascultau — cu rezervă tanen — Partidul de Centru, rolul activ pe care pot şi
plexe, pe măsură ce înaintăm ore în subteran. Această si ţă primordială nu numai în treprins în domeniul activi — ce li se spunea, notau (Continuar# In pag. a 2-a) Pauli Rasanen — Uniunea trebuie să-l joace parlamen
in materializarea lui. Aceas tuaţie a fost examinată în Democrată a Poporului Fin tele la îmbunătăţirea clima
ta o simţim din confruntarea tr-o şedinţă a secretariatului landez, Sinikka Karhuvaara tului ( pe continentul nostru,
zi de zi cu sarcinile, cu de comitetului municipal, cu par — Partidul de Centru, Art- la cauza înţelegerii şi păcii
ciziile pe care trebuie să le ticiparea cadrelor de partid Conferinţa Naţională a partidului -t moment important în dezvoltarea Plenara Comitetului turi Niemela — Partidul Ru în lume.
luăm. De aceea, sint pentru şi tehnice de la exploatare şi de cultură şi ral. Oaspeţii au fost însoţiţi întrevederea s-a desfăşurat
noi — mă refer la comitetul secţie, ajungîndu-se la con :,! într-o atmosferă de cordiali
municipal, la organele noas cluzia că este necesar să fie : • ' î •' societăţii socialiste româneşti educaţie socialistă de Kaarlo Veikko Makela, tate şi de caldă prietenie.
tre de partid — mai actuale trimis un colectiv lărgit ca a judeţului
poate,, mai mult ca oricînd, re să examineze la faţa lo
indicaţiile tovarăşului Nicolae cului starea ae lucruri. Con mii zi -ur succes, » m\ «mue Hunedoara
Ceauşescu, de a veghea ca cluziile desprinse au fost dez mm
toate hotărîrile să fie rodul bătute într-o adunare a acti Ieri a avut loc la Deva Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat
muncii colective, al dezbate vului de partid de la secţia mmâ li EDIFICAREA MlAltMl plenara extraordinară a
rii principiale în cadrul orga- Muncelu Mic. Măsurile stabi- ulii Comitetului judeţean de un interviu Companiei olandeze
"&Í;
¿iiwiâiiiii^ilil liii m III i il'lIMI««»#*cultură şi educaţie socialis
tă. Cu acest prilej, tovarăşa de televiziune V.A.R.A.
In cooperativele agricole din comuna Pui PRODUCŢII SPORITE DE MINEREU Maria Creţu, vicepreşedin Sîmbătă, 13 mai 1972, în
tă a Comitetului de cultu
La
ră şi educaţie socialistă al cursul dimineţii, tovarăşul tovarăşii primire au participat
Cornel
Burtică,
DEVA. Colectivul de muncă al Exploatării substanţiale ale prevederilor planului de judeţului Hunedoara, a Nicolae Ceauşescu, secretar membru supleant al Comite
Unii prăşesc, alţii stau în miniere Deva îşi sporeşte eforturile, hotă- extracţie. Realizările la zi consemnează can fost eliberată din funcţie general al Partidului Comu
rît să-şi realizeze exemplar sarcinile de tităţi considerabile de minereu cuprifer şi în legătură cu trecerea sa nist Român, preşedintele Con tului Executiv, secretar al
în altă muncă.
siliului de Stat, a primit pe
C.C. al P.C.R., şi Constantin
coada sapei, iar măsurile plan, să întîmpine cu rezultate deosebite minereu complex date peste sarcinile de Plenara a ales, în a- Harry van den Bergh, co Mitea, membru supleant al
plan. „Succesele de pînă acum, aprecia to
apropiata Conferinţă Naţională a partidului
nostru. De remarcat că, din angajamentul varăşul Ioan Rusu, secretarul comitetului de ceastă funcţie, pe tovară mentatorul de politică exter C.C. al P.C.R., consilier la
nă al Companiei olandeze de
şul Petre Ţîrău.
de impulsionare întîrzie la extracţia de minereu pe acest an, harnicii partid pe exploatare, vor fi amplificate în televiziune V.A.R.A., căruia Comitetul Central al partidu
muncitori, tehnicieni şi ingineri de aici au
realizat pînă în prezent mai mult de 85 la lunile următoare, incit să întîmpinăm cu ! i-a acordat un interviu. lui.
sută, ceea ce atestă că finele anului va găsi fapte de muncă dintre cele mai bune Con
întreţinerea culturilor — lu organizare judicioasă a mun acest vrednic colectiv de muncă cu depăşiri ferinţa Naţională a partidului nostru".
crare care trebuie să fie fă cii şi o mobilizare largă a i
cută ori de 'cîte ori este ne ţăranilor cooperatori s-a reu
voie pentru combaterea bu şit ca prima praşilă manuală
ruienilor şi crearea de condi să se execute pe cele 30 ha După prima decadă a lunii mai Succes echipei noastre de fotbal !
ţii favorabile dezvoltării plan cultivate cu cartofi, în numai 3
telor — are o importanţă zile. Ţăranii cooperatori din
deosebită în obţinerea unor brigăzile a doua-Ponor (bri
producţii cît mai bune la gadier Andrei Juglea, secre Bilanţ de rodnice şi
hectar. Tocmai cunoscînd im tarul comitetului de partid Ne mai despart cîteva cerca — dorim din inimă să publicii Populare Ungare
portanţa pe care o are execu pe C.A.P.), brigada întîi-Pui ore pînă la ceasul cind ar fie aşa — promovarea in este la fel de dificil ca şi
tarea la timp şi de bună ca (brigadier Nesia Revitea, se bitrul vest-german Kurt tre primele patru mari „pu cel de la 29 aprilie. Oaspe
litate a lucrărilor de întreţi cretar al organizaţiei de ba semnificative izbînzi Tschensc.her va fluiera în teri" fotbalistice ale bă- ţii noştri de astăzi — echi
nere' la toate culturile, orga ză P.C.R. — Aurelia Matei) ceputul m,anşei a doua a trinului continent. pă binecunoscută şi me
nele şi organizaţiile de par şi brigada a treia (brigadier dublei întîlniri de fotbal Să fim alături de cei 11 rituos apreciată pentru ca
tid, consiliile populare şi ca Staicu Oproiu, secretar al or România—Ungaria, conlînd tricolori, care la 29 aprilie lităţile sale — vor juca
drele tehnice de specialitate ganizaţiei de bază P.C.R. — Angajaţi plenar la înde 1 000 tone oţel, 1310 tone pentru calificarea în tur pentru recuperarea a ceea
au datoria să ia măsuri pen Maria Ungur) s-au achitat plinirea sarcinilor de plan, laminate finite pline, alte neul final al Campionatului ce au pierdut pe propriul
tru a se aplica lucrările de cu cinste de sarcini şi au e- oamenii muncii din judeţul produse. Şi forestierii din Europei. După-amiază, la teren, vor încerca să ciş-
întreţinere stabilite în tehno xecutat lucrări de bună ca nostru întîmpină apropiata judeţ se află la înălţime. orele 17, echipa reprezen Azi, meciul tige măcar un al treilea
logia de lucru a fiecărei cul litate. In cursul săptămînii Conferinţă Naţională a par Sporul de - producţie înre tativă de fotbal a Republi meci, vor lupta să-şi valo
turi. viitoare, în această unitate tidului cu noi fapte sem gistrat de aceştia se con cii Socialiste România se rifice întregul potenţial teh-
Timpul nu aşteaptă şi orice se va trece la executarea pri nificative. După un bilanţ cretizează în 35 mc cheres va afla la numai 90 de mi România-Ungaria nico-tactic şi toate şansele
întîrziere se poate solda cu mei praşile şi la porumb. rodnic încheiat la finele tea, 30 mc lemn de mină, nute de o mare performan pentru a nu rata posibilita
O situaţie cu totul nesatis
pierderi însemnate de recol- I făcătoare se întîlneşte la co primelor patru luni ale a- 900 mc celuloză etc. La a- tă. tea unei reafirmări interna
tă. In această privinţă nu j operativele agricole de pro nului, consemnăm în prima ceste meritorii succese a- La acea oră să purtăm ţionale. Dar, sîntem siguri
trebuie să existe nici o îngă- i ducţie din şaţel'e Rîu Bărbat decadă a lunii mai în dăugăm depăşirea planului în noi un călduros gind, să 1972 — dată memorabilă — că jucătorii români vor
duinţă: lucrările trebuie fă şi Băieşti. Lâ (Î.A.P. Rîu Băr semnate sporuri de produc decadal cu 28 000 cărămizi parcurgem telegrafic, re au cucerit la Budapesta op dovedi o la fel de matură
cute la timp şi de bună ca bat s-au erbicidat toate cele ţie care întregesc substan şi blocuri ceramice, mobilă trospectiv, întregul drum al ţiuni pentru saltul euro mobilizare la joc, aşa cum
litate. '10 hectare^ cultivate cu mor ţial depăşirile obţinute an in valoare de peste 212 000 fotbalului românesc şi să pean, să-i încurajăm, să a- au făcut şi în alte situaţii
Intre unităţile agricole so terior. lei. ne oprim cu admiraţie şi vem încredere in capacita liotăritoare pentru drumul
cialiste din judeţul nostru, un covi, 'şi pătrunjel, precum şi Sînt fapte desprinse din recunoştinţă în faţa actua tea lor de mobilizare, in lor ascendent. Avem con
în
Astfel,
zece
primele
exemplu bun în ce priveşte întreaga suprafaţă, cultiyaţă zile ale lunii în curs cner- abnegaţia, dăruirea şi com lei prime echipe a ţării responsabilitatea misiunii vingerea că fotbaliştii noş
cu porumb. Dar nu s-au pli
organizarea şi buna desfăşu petenţa în muncă ce atestă noastre, cea care în ultimii şi sarcinii lor. Să ne gin- tri, în compania prestigioşi
rare a muncii la întreţinerea vit decît 15 ha din' cele 81 geticienii au furnizat supli in aceste zile dorinţa oa patru ani a parcurs un dim că lor li se va alătura lor lor colegi maghiari, vor
culturilor îl constituie C.A.P. cultivate cu grîu şi nu s-au mentar economici naţionale menilor muncii hunedoreni drum glorios spre o pres Dobrin, jucătorul care în furniza o întrecere sporti
Pui. In această cooperativă — prăşit decît două. , din 'cele 25 aproape 3,9 milioane kWh de a întîmpină apropiatul tigioasă consacrare. meciurile decisive a jucat vă de un înalt nivel călită-,
In sectorul I al E.M, Teliur,
aşa cum ne relatau tovarăşii ha cu cartofi" aflate - î'n cul brigada conduşii de minerul făcînd ca zestrea depăşiri eveniment cu rodnice şi Să purtăm în noi admi un rol hotăritor în tranşarea
-
Francisc Vlădoane, preşedin tură. La C.A.P. din Băieşti Sandu Safta a extras peste lor de la începutul anului semnificative izbînzi. Sînt raţia solidă, obiectivă faţă victoriei. tiv, în deplină sportivitate,
te, şi Dionisie Zeţa, inginer- s-au plivit culturile cerealie prevederi numai in această şi pînă în prezent să sc de noua selecţionată, parti Jucînd pe teren propriu, demnă de renumele lor, un
cantitatea
tone
1
ş f _ culturile au fost repar re, însă praşila la cartofi s-a lună minereu de de fier. 114 cin cifreze la mai mult de 46,75 fapte care onorează dar în cipantă cu bune rezultate în faţa propriilor zeci de joc de înaltă valoare şi e-
e
întîrziat.
a-
acelaşi timp prin mai buna
Cooperatorii
din
de
In
tizate pe membri coopera ceastă unitate n-au prăşit de stea Conferinţei Naţionale a milioane kWh. Siderurgiştii in turneul final al Campio mii de suporteri, echipa ficacitate, oferindu-ne de
tori în baza angajamentelor , partidului, brigada s-a angajat au produs în această deca organizare a muncii şi pu natului mondial, calificată noastră nu trebuie consi plină satisjacţie.
privind munca în acord glo cît cartofii de pe 5 din cele să extragă suplimentar alte dă peste prevederi 784 tone nerea în valoare a resurse între primele opt echipe derată deja calificată. Me Mult succes jucătorilor
bal şi s-a trecut din vreme 30 ha cultivate cu această 1 000 tone de minereu. lor interne obligă la alte europene în actuala compe ciul retur cu puternica şi români!
la executarea lucrărilor de plantă. fontă, 74 tone cocs, peste depăşiri şi mai substanţiale. tiţie şi care astăzi va în- prestigioasa formaţie a Re-
întreţinere. S-au plivit 130 N. STANCIU
ha cultivate cu grîu. Printr-o (Continuar« în aaa. a 2-a) J