Page 40 - Drumul_socialismului_1972_05

O VALOROASA INIŢIA IN MUNCA

DE PARTID DE LA I. C.S. HUNEDOARA Zi de zi La lofi indicatorii

Lună de luni La toate sortimentele
(Urmară din rwia, 1) judeţean de partid, şl Gheorghe Vaslu, prim-secretar al
Comitetului municipal de partid, a dat un şi mai pregnant
In aceste condiţii, ne-am gîndit şi am căutat să găsim conţinut schimbului de experienţă, de idei privind meto­
o soluţie, o formă mai eficientă de instruire care să îm­ dele muncii de partid şi cunoaşterea sarcinilor actuale ce
bine transmiterea sarcinilor cu un schimb mai larg de stau în faţa comuniştilor. La l.i.L. Brad, Importantele resurse de ridicare a
experienţă, de idei, precum şi cu controlul colectiv al A doua zi, la sediul comitetului de partid au partici­ . i, , ■ ■■■■■■ ------------------------------------------------------------------------------- ---------------- ■■■ ----------------------------------------------------------------------- ---------------------- ■■■
muncii de partid. După părerea noastră recenta instruire pat, pe lîngă secretari, locţiitori şi agitatori, directorii şi rentabilităţii se cer grabnic valorificate
a răspuns acestor cerinţe. inginerii şefi ai întreprinderii, şefi de şantiere, sectoare
Cum s-a procedat practic ? şi servicii, preşedinţi de sindicat, alte cadre. Aici, directo­
Pentru instruire au fost afectate tot două după- rul general al întreprinderii, tovarăşul Gheorghe Moldt,
amieze. în prima, membrii biroului comitetului de partid a prezentat bilanţul realizărilor pe luna aprilie -şi sarcini­
pe întreprindere împreună cu secretarii celor două comi­ le pentru lunile mai-iunie, după care eu. ca locţiitor al Umflarea artificială a cheltuielilor materiale
tete şi ai* organizaţiilor de bază şi locţiitorii lor s-au de­ secretarului comitetului de partid (tovarăşul secretar Cor­
plasat la citeva puncte de lucru mal. importante : furna­ nel Covaliov urmează un curs de perfecţionare) am in­
lul nr. 9, banda de aglomerare nr. 3, şantierul 4 locuinţe. format cum au fost duse la îndeplinire sarcinile ce au re­ T.ucrlnd In maşina do călcat
Lia
muncitoarea
Ana,
La fiecare din aceste puncte secretarii comitetelor sau or­ venit organizaţiei de partid din instructajul anterior, tova­ blănuri, Fabrica „Vidra“ Orâştie, frinează creşterea eficientei
la
de
ganizaţiilor de bază respective, alte cadre au arătat care răşul Ioan Mardale, preşedintele comitetului sindicatului, este exemplu de hărnicie şi
este stadiul lucrărilor, cum este organizată munca politică despre cele pe linie sindicală, iar tovarăşul Mihai Schnei- pricepere în muncă.
în sprijinul realizării planului de producţie. Cu acest pri­ der, secretarul aomltetulul U.T.C., despre activitatea orga­ Foto: N. GHENA Sarcina de căpetenie a fie­ priu la I.I.L. este neconvin­ sînt depăşite cu 28 000 lei
lej s-a stat de vorbă cu mal mulţi comunişti, cu membrii nizaţiei de tineret. In încheiere, s-au punctat sarcinile cărei întreprinderi industria­ gător, că există concepţia de pentru că deşi la restul arti­
birourilor organizaţiilor de bază, cu agitatorii, asupra sar­ pentru perioada următoare ale organizaţiei de partid. le — în acest cincinal al ob­ pasivitate în faţa acestei si­ colelor s-au făcut economii,
cinilor care le au, dacă lucrează în acord global, s-a ur­ Prin această formă de •' instruire — susceptibilă încă ţinerii unor înalte efecte eco­ tuaţii create se observă şi salariile directe sînt depăşi­
mărit cum este organizată agitaţia vizuală, cum sînt în- de îmbunătăţiri — s-au realizat cîteva lucruri, după pă­ nomice — este coordonarea din realitatea că preţul de te cu 59 000 lei (1). La cără­
cadraite formaţiile de lucru cu agitatorii şl cum acţionea­ rerea mea, bune. In primul rînd s-a realizat o cunoaştere In cooperativele activităţii productive astfel cost pe unitatea de produs mizi ceramice normale chel­
ză ei, cum se desfăşoară munca de primire în partid, pre­ pe viu a metodelor practice, a felului cum muncesc orga­ îneît fiecărui produs să i se a fost depăşit cu aproape 66 tuielile sînt depăşite cu
cum şi ce probleme se ridică în legătură cu condiţiile so­ nizaţiile de partid, comuniştii, creîndu-se astfel posibilita­ încorporeze cît mai puţine lei pentru prefabricate din 57 000 lei pentru faptul că
ciale ale oamenilor. S-au găsit şi lucruri bune şi mal rele ; tea de a învăţa atît din lucrurile bune . cît şi din lipsuri. agricole din cheltuieli materiale pentru a beton armat, cu 349 lei la întreţinerii şl funcţionării u-
formaţii de lucru încadrate chiar cu mal mulţi agitatori, In al doilea rînd, secretarii, 1 locţiitorii lor'au învăţat cum 1 se asigura un grad de ren­ 1 000 de cărămizi ceramice, tilajelor li s-au planificat
dar şi membri de partid fără sarcini. trebuie să se exercite controlul de partid. In al treilea tabilitate corespunzător. Acest cu peste 636 lei la biblioteci sume mici care apoi au fost
In continuare, s-au ţinut două expuneri la organizaţi­ rînd, organizaţiile vizitate au primit un ajutor efectiv, comuna Pui deziderat subliniat şi la „Crişul", cu aproximativ 206 depăşite cu 59 000 lei. Asu­
ile de bază şantierul electrotehnic şl producţie industria­ prin schimbul de păreri, de metode, prin Indicaţiile reco­ Conferinţa pe ţară a ca­ lei la confecţii metalice şi pra costurilor cărămizilor a
lei Tovarăşul Valeriu Mănescu a vorbit, de exemplu, de- mandate, în organizarea mai bună a muncii. Poate ar (Urmare din pag. 1) drelor de conducere din peste 1 048 lei (!) la 1 000 de influenţat negativ şi produc­
sprfâ experienţa biroului organizaţiei de bază de la electro­ trebui subliniate şi alte aspecte şl anume : Cînd ştii că industrie şi construcţii, în­ blocuri ceramice. Cu alte cu­ ţia rebutată. De fapt, recu­
tehnic în transmiterea sarcinilor fiecărui membru de par­ vor veni şi alţii să vadă la faţa locului despre ce le vor­ In cooperativele agricole de ţeles şl transpus în faptă vinte din cele 27 do sorti­ noaşte conducerea întreprin­
tid şi modul de urmărire a realizării acestora, iar tovară­ beşti pui din timp la punct şi activitatea organizatorică, producţie din Rîu Bărbat, de majoritatea unităţilor e- mente cu pondere mare în derii, valoarea rebuturilor
şul Vasile Diaconescu, despre preocuparea birourilor or­ şi agitaţia vizuală, şi munca agitatorilor, deci cauţi să în­ Băieşti şi Şerel trebuie să se conomice hunedorene, se pre­ preţul de cost al producţiei este mai mare, dar ea nu s-a
ganizaţiilor de bază de la producţia industrială pentru lături orice scăpare sau răminere în urmă. Apoi eşti, de intensifice munca pentru ca zintă însă nerezolvat, în ca­ întreprinderii, aproape jumă­ normalizat pentru că „în­
conducerea şi îndrumarea organizaţiilor de sindicat şi regulă, mult mai receptiv la; un sfat care ţi-1 dă un tova­ lucrările de întreţinere să se drul unor întreprinderi de in­ tate prezintă cheltuieli su­ treprinderea se află în pro­
U.T.C. De astă dată expunerile celor doi secretari nu au răş care desfăşoară pe linie politică tot o muncă obştească facă în timpul cel mai scurt dustrie locală din judeţ şi în plimentare. cesul de' perfecţionare a ac­
mai suscitat rezerve, pentru că flecare participant a avut ca şi tine, care trebuie să-şi > împartă timpul între sarcinile posibil şl la un nivel calitativ special la I.I.L. Brad, unde Tovarăşul Ştefan Davidf tivităţii de la fabrica de că­
posibilitatea controlului celor afirmate. Apoi, a avut loc de producţie şi cele politice. cît mai înalt. Comitetul co­ în primul trimestru al anu­ contabilul şef al întreprin­ rămidă*. Sînt cîteva fapte
un schimb rodnic de păreri spuse deschis, s-au subliniat munal de partid şi consiliul lui se înregistrează o depăşi­ derii, caută să convingă că care vorbesc de la sine de­
metodele biune dar şl carenţele, precum şi direcţiile în ca­ Recentul instructaj ne-a arătat şi mai pregnant că popular trebuie să la măsu­ re a cheltuielilor materiale lucrurile nu stau aşa, pentru spre un mod ciudat de a
re trebuie acţionat, ca de exemplu pentru întărirea con­ dacă pînă la nivelul birourilor organizaţiilor de bază sar­ rile cuvenite în vederea im­ la 10Q0 lei producţie marfă motivul că fiecărui produs umfla artificial cheltuielile
cinile se difuzează în mod corespunzător, la membrii de
trolului de partid pe toate filierele. pulsionării muncii şi să nu de aproape 164 lei. fabricat i s-a asigurat o oare­ materiale, despre unele inad­
Desigur, participarea efectivă la toată această activi­ partid ele ajung mal greoi. în acest compartiment va tre­ îngăduie sub nici un motiv — Faptul că s-a ajuns la o care rentabilitate chiar şi în vertenţe în conducerea ges­
tate a tovarăşilor Davld Lazăr, secretar al Comitetului bui să insistăm în viitor. tărăgănarea în continuare a astfel de „umflare" a costu­ condiţiile noii structuri a tiunii la I.I.L. Brad. Dacă
executării lucrărilor de în­ lui producţiei — ne relata to­ producţiei la care s-a re­ la cele arătate am adăuga
treţinere a culturilor. Este varăşul Nicolae Zăhuţ, direc­ curs. Cum se explică atunci ¡opinia tovarăşului Ioan
datoria acestor organe să torul întreprinderii — se da­ faptul că în cadrul aceleiaşi Oprea, şeful atelierului me­
( (Urmase din pag. 1) rodul gîndirii şi experienţei controleze îrt teren modul în torează modificării structurii secţii se fabrică sortimente canic, şi a maistrului Ilie
Asigurarea In toate sferele unui cerc larg de oameni; care îşi îndeplinesc îndatori­ producţiei planificate în baza cu grade de rentabilitate Plic, de la secţia mobilă, ca­
ne cu argumente „din afa­ îmbinarea armonioasă a răs­ rile ce le revin preşedinţii şi comenzilor nou apărute în a- neconvingătoare ? re au mărturisit că întîmpină
ră". CoSnsultînd o seamă de punderii personale cu cea co­ inginerii din C.A.P., toţi ţă­ cest an, precum şl faptului — Noi am atras atenţia a- unele greutăţi tocmai datori­
comitetului municipal de par­ de activitate a principiului ţe. Biroul comitetului muni­ pectă şi se aplică în practi­
beneficiari de lucrări, biroul lectivă, precum şl alte cerin­ ranii cooperatori, cum se res­ că H.C.M. 1 540/72, care re­ supra acestui aspect — spu­ tă inexistenţei unui sistem
ne
Vlad,
tid a ajuns la concluzia că cipal, secretariatul nostru vor că măsurile agrotehnice sta­ glementează preţurile la pro­ şeful inginerul Liciniu producţie riguros de evidenţiere a con­
serviciului
dusele de carieră, a „prins"
ne
şi
sumurilor
costurilor,
este necesar să fie constituit depune Insistenţă pentru res­ bilite pentru fiecare cultură, descoperită întreprinderea; din cadrul Direcţiei judeţene dăm seama că conducerea
un comandament care exa­ muncii colective—chezăşia pectarea cu stricteţe a princi­ calitatea lucrărilor executate. datorită acestor elemente ca de industrie locală, pentru I.I.L. Brad se face datoare la
minează bil\unar, cu toţi be­ piului muncii şi conducerii Numai printr-o organizare şi pentru motivul că se înre­ că aceste danaturări aduc cel mai esenţial capitol al
neficiarii şl cu executanţii, colective de către toate or­ cît mai bună a muncii şi o gistrează cheltuieli exagerate rentabilităţi inconforme cu activităţii sale impus de ce­
desfăşurarea lucrărilor de in­ mei conduceri ... ganele şi organizaţiile de mobilizare activă a tuturor cu transportul prin I.T.A. valorile materializate în pro­ rinţele calitative ale acestui
vestiţii, stabilind de fiecare partid, de masă şi obşteşti, forţelor şl mijloacelor de ca­ Doar consemnarea unor duse. cincinal. Iată de ce conside­
dată'în mod concret ce tre­ în toate sferele de activita­ re dispun cooperativele agri­ influenţe „din afară" nu e Şi nu numai atît, adău­ răm necesar ca atît condu­
buie făcut şl cine răspunde. te. Avem, în acest context, în cole se poate asigura execu­ în măsură să justifice încăl­ găm noi. La blocuri cerami­ cerea întreprinderii cît şi cea
O consultare largă a nece­ competente şi eficiente vedere faptul că în munici­ tarea întregului volum de lu­ carea unor deziderate pentru ce cheltuielile materiale sînt a direcţiei judeţene de in­
îşi
piu
desfăşoară
activitatea
crări de întreţinere a cultu­
sitat aplicarea Legii 20 pri­ numeroase instituţii cu carac­ rilor. lucrări menite să asi­ realizarea cărora fiecare uni­ depăşite cu 19 000 lei, a- dustrie locală trebuie să
vind contribuţia în bani şi ter judeţean, unde, chipurile, gure obţinerea de producţii tate economică a judeţului proape jumătate din sumă treacă grabnic la analiza a-
muncă pentru efectuarea u- reşti la munca politică şi cul- înţeles că trebuie să mun­ pentru că au muncă de te­ cît mai mari pe toate supra­ trebuie să-şi îndrepte activi­ fiind urmarea' salariilor ne­ cestor aspecte, să-şi concen­
nor lucrări de interes obştesc, tural-educativă de masă. cească în acest fel, ori poate ren în tot judeţul, comunişti feţele cultivate. tatea. Faptul că efortul pro- achitate în luna decembrie treze eforturile pentru o
întrucît trebuiau găsite solu­ Şi-a îmbunătăţit mult stilul nici biroul comitetului muni­ cu funcţii de răspundere se 1971 şi care s-au achitat în grabnică redresare a indica­
ţii care să ţină seama de po­ de muncă şl comitetul de cipal nu a făcut tot ce era sustrag de la îndeplinirea în­ trimestrul întîi ’72 cînd au torilor de eficienţă.
sibilităţile de execuţie şl de partid de la I.P.B. Bîrcea (se­ necesar pentru a imprima a- datoririlor care stau în faţa fost trecute pe costuri (? !).
principiul echităţii socialiste. cretar tovarăşul Nicolae De- cest lucru. De exemplu, co­ organelor în care au fost a- La var aceleaşi cheltuieli ILIE COJOCARU
Biroul comitetului municipal vean). Printr-o activitate stă­ mitetul de partid de la între­ îeşi şi chiar de la controlul NOTE m NOTE
de partid şi comitetul execu­ ruitoare, exigentă a imprimat prinderea de reţele electrice organizaţiei de partid. Or,
tiv al consiliului popular au spiritul de disciplină, respon­ (secretar tovarăşul Roman tocmai în asemenea cazuri ce cu astfel de autovehicule. U-
analizat, într-o şedinţă de lu­ sabilitate partinică, de recep­ Şerban) dovedeşte o comba­ îşi fac loc atitudini, compor­ Ciudăţenii la maga­ nimănui — ne lămureşte ges­ nităţile deţinătoare do autove­
sint
prin
obligate,
hicule
cru comună, toate aceste pro­ tivitate faţă de părerile şi tivitate ineficientă faţă de a- tări de natura celor combă­ zinul din Livadia tionara. să verifice starea tehnică a lege,
a-
bleme. Soluţiile la care s-a propunerile venite din mase baterile disciplinare ale unor tute cu energie de plenara Cine ştie — de pe la cestora şi să nu permită pleca­
ajuns au fost dezbătute cu o în rîndul unor cadre care se comunişti, faţă de compor­ din aprilie a C.C. al P.C.R., Nu vom putea consemna I.J.E. Coop, eventual — de rea în cursă a celor care nu
masă largă de cetăţeni m credeau alfa şi omega în în­ tările nedemne în familie ale faţă de care organizaţiile de toate ciudăţeniile întîlnite la ce nu le-o fl plăcînd fumă­ corespund. atribuţiuni revin în
Aocslo
circumscripţiile electorale, du­ treprindere şi a antrenat e- unor cadre tocmai datorită partid nu iau la timp atitu­ magazinul sătesc din Liva­ torilor din satul Livadia ţi­ special revizorilor tehnici, ori
pă care a avut loc adunarea fectiv birourile organizaţiilor faptului că aceste stări de dine fermă. Cu prilejul in­ dia. Ar însemna să ocupăm gările „Pinguin" ?... unor persoane care au un vo­
populară. Consider că în a- de bază la acţiunile privind lucruri nu sînt dezbătute în struirilor lunare vom pune prea mult spaţiu. Aşa că ne lum şi de sînt cunoştinţe de corespunză­
serviciul
avizate
tor
cest fel — o dovedeşte şi mo­ îmbunătăţirea calităţii prefa­ colectiv, munca fiind dusă un accent mai mare pe pro­ vom opri la cîteva. In ma­ Pîtuă la revelionul circulaţie.
dul în care cetăţenii au răs­ bricatelor sau reducerea con­ mal mult de către secretarul blemele specifice ale acestor gazin există un afiş : „Fuma­ INTILNIRI Iată însă cum sînt respectate
prevederile
la
puns — s-a reuşit să se ţină sumurilor specifice. Comite­ comitetului. Astfel de aspec­ instituţii şi vom organiza, de tul oprit". Dar trei cetăţeni ce vine ? NEAŞTEPTATE auto Orăştie, legale aparţinînd coloana
I.T.A.
seama de situaţia fiecărei fa­ tul de partid consultă, de fie­ te se întîlnesc şi la comite­ asemenea, periodic discuţii fumează de zor şi beau ca în Pînă nu de mult, verificarea
zilele
Intr-una
milii. care dată cînd stabileşte mă­ tele de partid de la autobaza cu comuniştii de aici pentru bufet. Ii atragem atenţia ges­ Majoritatea gestionarilor şi echipaje ale din circulaţiei au trecute, autovehiculelor la ieşirea în
ple­
Munca şi conducerea co­ suri, un număr însemnat de de transporturi auto, I.G.C.L., a stabili, de comun acord, vînzătorilor care au discu­ cat pe trasee cu autoturisme, cursă era la asigurată de auto două
parc
un
persoane,
de
lectivă trebuie să caracteri­ comunişti şi chiar nemembri la birourile organizaţiilor de măsuri care să asigure întă­ tionarei Alexandrina Stoica. tat s-au plîns că nu li se ri­ fără să poarte semne distincti­ circa 80 autovehicule, dintre ca­
—
Zău, au şi fumat ?
zeze activitatea organelor şi de partid. îmbunătăţirea b3ză de la centrala I.P.E.G., rirea disciplinei de partid, dică ambalajele la timp, deşi ve. O primă oprire ia Intersec­ re o treime autobuze pentru că­
dintre
unul
revizorii
organizaţiilor de partid de la muncii de partid a constituit O.C.L. alimentara, I.J.E.Coop. participarea cadrelor şi a ce­ N-am observat. Că beau, ştiu fac fel de fel de intervenţii. ţia drumurilor naţionale din Să- lători. Dar plecat din unitate, iar
Coloanele
câmaş.
autovehi­
de
tehnici
a
toate nivelurile şi, dealtfel, întreprinderea de transpor­ lorlalţi salariaţi la acţiunile — ne răspunde. Iată un exemplu mai mult cule se apropiau din toate di­ celălalt la un curs de specia­
toate domeniile de activitate. un factor deosebit de impor­ turi auto, U.J.C.C. ce se întreprind în munici­ In unitate nu se află cîle- decît convingător. La maga­ recţiile, se circula cu viteză ex­ lizare. Autovehiculele nu mal
la
Majoritatea organelor de par­ tant în obţinerea rezultatelor întărirea conducerii colec­ piu pe linie politică şi cul- va articole solicitate de cum­ zinul sătesc din satul Săliş- cesivă, frînele acţionau se puternic sînt verificate fapt, plecarea’ din
şi
puteau
autovehiculele
abia
garaj
desemnat
!
este
De
tid din întreprinderi şi o bu­ pentru care colectivul acestei tive, înrădăcinarea peste tot tural-educativă. părători — 'v’ase emailate, te, comuna Băiţa, aşteaptă Încadra în intersecţie. Abateri un salariat al autobazei Sebeş,
nă parte a celor din institu­ întreprinderi a fost distins a spiritului colectiv de lucru Apropiata Conferinţă Na­ rezerve de pix, caiete pentru zeci de lăzi cu sticle goale după abateri de la regulile de care face naveta şl cînd soseş­
obicei
(de
la
autocoloană
ţiile noastre transpun în via­ recent cu „Ordinul Muncii" constituie una din sarcinile ţională a partidului polari­ aritmetică, stilouri, becuri, în care a fost bere, bere ce circulaţie. O altă zi, 10 mai 1972. te în 8—9) autovehiculele sînt
Ne
încadrăm
şi
orele
auto
in
traficul
ţa de zi cu zi acest princi­ clasa a Il-a. Şi asemenea e- permanente ale organelor şi zează şi dinamizează întreaga diferite articole de fierărie. s-a băut la... revelion. deodată trebuie să frînăm pu­ plecate în cursă.
piu, au un asemenea stil de xemple se pot da şi din acti­ organizaţiilor de partid. Ea activitate politică, economică Din 23 decembrie 1971 le tot După cîte ştim, în reţeaua ternic. Pe strada Gojdu din De­ Un sondaj efectuat în cursul
a
trecut
scos
muncă. Comitetul de partid vitatea organizaţiilor de par­ îmbracă o multitudine de as­ şi socială. Organizaţia muni­ cere gestionara şi nu i se cooperaţiei de consum se va, autobasculanta Deva, 31-HD-857, săptămînil care autovehiculele a con­
se
I.T.A.
an­
proprietatea
că
Ja
iveală
de la Centrala termoelectrică tid de la E.M. Deva, Regio­ pecte: ţinerea cu regularita­ cipală de partid, toţi oame­ aduc. simte o lipsă de sticle pen­ gajează în depăşire în apropie­ duse de Achlm Petru, Dăniloi
Mintia (secretar tovarăşul nala de căi ferate, I.C.F., în­ te a plenarelor şi adunărilor nii muncii din municipiu sînt Are, în schimb, ţigări „Pin­ tru îmbuteliat bere. Şi atunci rea unei intersecţii aglomerate, Aurel, Humaş Florian, Iovescu
din
defecţiuni
sens
Gheorghe Dumitrache), de e- treprinderea de materiale de de partid şi pregătirea lor cu angajaţi în eforturile între­ guin" şi „Virginia", expuse cum se explică aceste înde­ cînd autovehicul pe opus care se l-a apropia Ion şi la alţii aveau în cursă
stîn-
alt
iar
grave
direcţie,
xemplu, participă cu toţi construcţii Bîrcea, Liceul pe­ o deosebită grijă; antrenarea gului judeţ pentru obţinerea frumos în vitrina interioară. lungi halte pe care le fac jenit, fiind în acelaşi timp curbă au putut pleca doar 4 dintre
membrii săi la acţiunile în­ dagogic şi altele. efectivă în rezolvarea sarci­ unor rezultate de prestigiu — Le am de peste trei ambalajele pe la unităţi, de cu vizibilitate redusă. Dar şofe­ cele verificate.
privi­
întrebăm
treprinse şi a reuşit să antre­ Avem însă şi cazuri cînd nilor, a comisiilor pe proble­ ani. Nu le pot vinde. Am cele mai multe ori în aer rul, ambiţios, sfidează cu „cunoscă­ prinderii cine conducerea vina între­
acum
şi
rea
poartă
de
zîmbetul
neze cea mai mare parte unele organe şi organizaţii de me, a activului de partid; în producţie, gospodărire, în încercat‘‘să dau cîte una, liber ? tor“. şi cine va răspunde de conse­
dintre cadrele tehnico-jngine- partid n-au reuşit sau nu au fiecare măsură luată să fie munca de educaţie. două rest, dar nu-i trebuie La Sîntandrei, autobuzul cinţele eventualelor accidente ?
31-HD-305
Deva
Pe cînd o firmă nouă, I.G.C.L. indicatorul de nu res­
pierderea
pectă
priorităţii şi pătrunde în dru­ O DEPĂŞIRE
Îrivăfămînî modern — învăfămmf practic adevărată \ mul naţional, stînjenind grav PERICULOASA
circulaţia.
Magazinul sătesc din co­ Acestea sînt doar cîteva e- Totul mergea normal. Auto­
fac
formau
muna Unirea n-are nici un xemple care de ne circulaţie să nu credem vehiculele sensuri. Unul coloane din
regulile
că
sînt
ambele
depăşea
şl
fel de firmă, bufetul de lîngă respectate întotdeauna şi aşa se pierdea în Şl fiecare dintre
celălalt
aş­
zare,
tepta
accidentele îndurerează pe mulţi.
ocazia.
el are. Iată ce scrie pe a-
amele mesei ceastă firmă veche Comuna de sancţionaţi contravenienţii aii fost pecta care obligaţiile conduceau tşl Gheor­
Toţi
res­
cel
le
şi
prevederi­
conform
securi­
pentru
demult:
„Bufet.
lor legale.
tatea Iul şi-a celorlalţi.
Poplnluc
Insă
Apare
Berthelot ! ?“. Ţine conduce­
rea cooperativei de consum CINE POARTA ghe, şofer care po se autocamionul 21-
angajează
IID-631,
In
din Unirea să transforme RĂSPUNDEREA? depăşire, troclnd axa drumului
Perioada scursă de la data primite sînt plătite de către făcut ceva reparaţii pe la firma aceasta în... piesă pen­ cînd din sens opus se apropia
Siguranţa
cînd s-a trecut la amenajarea 'şcoală. Oare nu şe putea şti mobilierul şcolii", după cum tru aducerile aminte ? rutier este deplină a traficului un alt autocamion. Pericolul
şi
condiţionată
de
atelierelor-şcoală este apre­ dinainte faptul că cooperati­ ne mărturiseşte tovarăşul o stare tehnică corespunzătoa­ era Iminent şl cel care l-a evi­
şoferul
tat
este
de
autoca­
pe
ciabilă aproape 10 luni. Timp va de consum nu-şi poate o- Cornel Mihuţ. Să ne mai oprim cîteva re a autovehiculelor. Defecţiu­ mionul 21-HD-800, care a Intrat
de
mecanismul
la
suficient pentru ca aceste nora obligaţiile de patrona­ Promisiunile secretarului clipe la aceste două unităţi nile tehnice sistemele de frînare în şanţul drumului pentru a
direcţie
şi
mijloace de educare prin re ? La această întrebare, fac­ comitetului de partid şi pri­ comerciale. Cu ani în urmă ale autovehiculelor sint gene­ nu fl tamponat. periculoasă, eu
depăşire
O
muncă şi pentru muncă a e- torii locali nu ne pot oferi un marului comunei, privind ele aveau în faţă o zonă ver­ ratoare de accidente foarte gra­ riscuri mari, dar şoflcrul are
contra­
dealtfel
leviior să poată fi constituite, răspuns concludent. procurarea de material lem­ de, straturi cu flori, tranda­ ve, fiind care se fapte sancţionea­ timp o lună să studieze preve­
venţionale
legii,
derile
amenajate, să producă, să Extinzînd aria de investi­ nos prin intermediul ocolu­ firi. Peste toate acestea au ză prin amenzi şi suspendarea fost suspendat. fiindcă permisul l-a
poată contribui cu adevărat gaţie, oare nu se putea găsi lui silvic, la care să se a- năvălit buruienile. Dacă nu permisului de conducere al ce­
la iniţierea elevilor în tai­ şi o altă unitate economică dauge un Interes mai mare le iese un gospodar ca lu­ lor care folosesc drumuri publi­ Lt. major TR. BERBECEANU
nele unei meserii. (C.A.P., ocolul silvic) care să din partea conducerii şcolii, mea în cale...
La Şcoala generală din Rîu îndeplinească această „grea considerăm că pot consti­
de Mori, pe care am vizîta- misiune ?” Stînd de vorbă cu tui o bază de pe care să por­
t-o de curînd, constatările secretarul comitetului comu­ nească la lucru aşa cum tre­ Utilaj pentru
însă nu sînt deloc îmbucu­ nal de partid, Graţian îlii-B, buie.
rătoare. Cauza ? şi cu primarul comunei, Mir- Considerăm că pi opunerea transporturi uzinale
In discuţia avută cu direc-' cea Ursu, în prezenţa direc­ de a se confecţiona tejghele CLUJ. La secţia de pro­
torul şcolii, Cornel Mihuţ, nl torului şcolii, dînşil ne-au re­ de atelier pentru şcolile de ducţie industrială a Uzinei
se relata că s-a stabilit ca latat că atelierul-şcoală ar pe raza comunei, sau din ju­ de reparaţii auto din Cluj,
şcoala să fie patronată de că­ putea fi ajutat de către oco­ deţ , (obiectele cele mai rare a intrat în fabricaţie de !
tre cooperativa de consum lul silvic (tovarăşii de acolo pentru amenajarea în bune serie un nou utilaj — ;
din localitate. Potrivit unei au promis acest lucru) cu un condiţluni a unui atelier), de
număr de buşteni. Gater pen­ transpaleta hidraulică —
„înţelegeri“ iniţiale, şcoala a lăzi şi cuiere este valoroasă, destinat transporturilor u-
primit de Ia cooperativă u-i tru tăierea lor în cherestea de mare utilitate. Meşteri zinale, în gări şl In por­
din
nelte în valoare de 600 lei,., are G.A.P.-ul primă localitate. sînt mulţi în sat care cunosc turi maritime.
materia
Gu
obţinută
cheltuielile urmînd să fie su­ elevii ar putea confecţiona foarte bine dulgheria şi tîm- Conceput în două varian­
portate de cooperativă, con­ multe produse. Deci, posibi­ plărla (după cum ne-a rela­ te, noul utilaj a fost pre­
form normelor stabilite prin lităţi se mal găsesc. Dar la tat tovarăşul Ursu) şi fiecare zentat la tîrgurile inter­
contractul de patronare. Deci început nu s-a gîndlt nimeni dintre aceştia ar fi dispuşi naţionale de la Salonic,
cooperativa şi-a recunoscut la eie. să ajute elevii, să-i înveţe, Belgrad, Milano şi Barce­
obligaţia de a înzestra ate- în orele de practică tehnico- lona, bucurîndu-se pretu­
lierul-şcoală. După o perioa­ Pînă la venirea acestui productivă. In felul acesta, e- tindeni de o unanimă a-
dă de timp, „ aproape patru sprijin, şcoala a amenajat în­ levii se vor iniţia în tainele
luni, conducerea cooperativei, tre timp atelierul, e adevă­ acestor meserii specifice lo­ preciere. Primul lot de
prin preşedintele Cornel Bo- rat, sărăcuţ (o tejghea con­ calităţii de munte şi vor pu­ Sectorul de prelucrări mecanice al I.I.L. Orăştie este înzestrat transpalete a fost expor­
jin, ajunge la concluzia că nu fecţionată cu forţe proprii şi tea produce obiecte de in­ cu tot mai multe maşini-unclte de marc tehnicitate, pe care Ie tat în Grecia, De aseme­
inaltă
posedă o modalitate legală cîteva măsuţe joase), în care contestabilă utilitate. deservesc muncitori cu Moise, de calificare. Unul dintre rînd aceştia este nea, numeroase exempla­
mai
şi
Aurel
rectificatorul
fruntaş
în
la
mulţi
ani
de a suporta aceste cheltu­ a confecţionat o vitrină pen­ producţie. re au fost livrate căilor
ieli. In felul acesta, uneltele tru, laborator. „Elevii au ma 1 M. BODEA ferate din ţara noastră.