Page 44 - Drumul_socialismului_1972_05

< S®BBmm?SS!iS35S3fí5aSS!3^'rSE3 BBWBEHB y^aaKtirTav-iifl^ »ct B^^lW}¿!^fe.y.rre/¿araft<^l«|SS^7gKg3E^g^^
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 396 O MARJi 16 MAI 1972
!aBÍ!illBMl>{Mliai *M«‘*»‘«*»i*»««g«»»HiiiaaroaMa¡BM^^ S^^/^S3!K2ESiSn33ESa

Constatare
BUCHET
de Im la 3?

Umor incisiv, de atitudine, Comitetul Debutai municipiilor -

judeţean

cu adres! directa de partid ş manifestare cultural-artistic

(Urmare din paa. 1)
m
No\ua ediţie a întrecerii le prevăzute în instrucţiuni. D«şl are un dosar care re­ de ridicai niwel interprets
între gazetele satirice, orga­ La scurtă vreme după să- flectă o activitate merito­ deţean de partid în principa­
nizată de secţia de propa­ vîrşîrea faptei, apăruse ca­ rie. la data vizitei noastre lele întreprinderi ale Judeţu­
gandă a Comitetului jude­ ricatura, însoţită de epigra­ „Ghimpele" de Ia „Reteza­ lui cu privire la modul în ca­
ţean de partid şi de redac­ ma: „Măi Vasile îi fl tu tul* nu înţepa pe nimeni. re se acţionează în unităţile După mal multe duminici ţat nota In dorinţa de a sta­
ţia ziarului „Drumul socia­ „Puşcă"/ Dar la noi i-o zi- Motivul ? „Au fost sărbăto­ economice în această direcţie. de pasionante întreceri cul- bili o legătură cu monologul
lismului“, care s-a declan­ cătoare/ Că o puşcă fără rile de 1 Mal şi n-am vrut Participanţii la dezbateri s-au anterior.
şat sfitb ideea: „Prin tot ceea „gloanţe"/ Nu face două pa­ să supărăm oamenii cu a- referit la preocupările exis­ tural-artistice care au angre­
Ne oprim în continuare a-
ce publicăm să servim edu­ rale". Şoferului Damaschin cest prilej". De acord. Chiar tente, la unele neajunsuri nat oraşele judeţului, „Buche­ supra a trei puncte din pro­
caţiei socnaliste a maselor", Fllan îi dedicase un „cîn- foarte bine. Dar de la săr­ manifestate, au făcut nu­ tele hunedorene" au poposit
are drept scop generaliza­ tec“: „Măi bădiţă, strop de bătorile începutului de mal meroase propuneri şi s-a a- în localitatea care le-a ini­ gram: dansuri populare, bri­
rea acestor forme ale mun­ rouă/ Noi ţl-am dat maşină au trecut, totuşi, destule doptat un program de mă­ ţiat — Hunedoara — aflată găzi de agitaţie şi punctul la
alegere,
fiind
cele
printre
cii politico-educaiive In toa­ nouă/ Să mergi cu ea pe zile. suri de îmbunătăţire a activi­ în dialog direct cu munici­ mai reprezentative din întrea­
piul Deva. Şl, ca orice între­
te unităţile economice şi in­ asfalt/ Nu să o loveşti de tăţii In acest important do­ ga evoluţie. Publicul s-a re-
stituţiile din judeţ, creşte­ gard". Forma vioaie, în ca­ Tot „Ghimpele" se nu­ meniu. cere, „Buchetele...“ au stîrnit întîlnit cu acest prilej cu
rea roitului lor în combate­ re se crîtîcă, e primită, a- meşte şl tot intr-un com­ In încheierea consfătuirii ambiţii, pasiuni în sensul două ansambluri coregrafice
rea manifestărilor reproba­ jută. Sînt parafrazate zică- plex de agitaţie vizuală se de lucru, a luat cuvîntul to­ bun al cuvîntului, ce s-au a căror carte de vizită este
bile dlii conduita oamenilor, torl, cîntece, se face „mică află şl gazeta satirică de la varăşul Ioachlm Moga, prim- manifestat şl în sala de spec­
în influenţarea conştiinţei publicitate", sînt folosite Abatorul Haţeg (responsabil secretar al Comitetului jude­ tacole a clubului „Siderur- . impresionantă. Amintim în
acestora. Abordarea proble­ Loghln Calotă). Aici, însă, ţean de partid. Vorbitorul a gistul", locul de desfăşurare primul rînd formaţia de dan­
organizaţia
„Siderurgis-
de
partid,
suri
clubului
de
a
melor concrete prin Inter­ sindicat şi a U.T.C. au ne­ prezentat concluziile privind a dialogului. Spectacolul a tul", cîştigătoarea Marelui
mediul’ caricaturii, epigra­ glijat nepermls activitatea activitatea în domeniul pro­ scos în evidenţă potenţe ar­ premiu şi a titlului de lau­
mei, fotografiei, găsirea Oazefele satirice tecţiei muncii, sarcinile ce tistice pe care nici cei mal reată In cadrul Concursului
unor forme specifice cu In­ acestor forme educative, a revin conducerilor unităţilor optimişti nu le bănuiau. Re­ al X-lea al formaţiilor artis­
fluenţe directe, asigurarea în concurs căror influenţă asupra con­ economice, organizaţiilor de velaţia au constltult-o forma­ tice de amatori, care evolua
unui text dt mai condensat ştiinţei oamenilor e bine­ partid şi sindicatelor pentru ţiile din Deva, care, la toate combinată cu o formaţie de
cunoscută. Parte din cele
6
şi la obiect, principialitate, panouri, construite în acest respectarea riguroasă a N.T.S., punctele din program, au e- dansatori elevi, de la şcoala
voluat de la egal la egal cu
autenticitate, operativitate, forme atractive. Atitudinea scop, au altă destinaţie; la îmbunătăţirea condiţiilor de partenerii lor din Hunedoa­ generală nr. 8, Impusă şi ea
iată cîteva din criteriile pe se la, prin gazetă, îndată gazeta de perete care (Iro­ muncă şi viaţă, întărirea răs­ ra, oraş cu o solidă tradiţie în cadrul concursului naţio­
care noua ediţie a concursu­ după săvîrşlrea abaterii. Şi nie !) anunţă că se afla în punderii, ă ordinii şl disci­ culturală făurită în ultimele nal al pionierilor şl şcolari­
lui le pune în faţa colecti­ această operativitate dă şi plinei, pentru desfăşurarea lor. De cealaltă parte evolua
velor gazetelor satirice. mai multă forţă şl eficaci­ concurs, articolele datează activităţii economice din ju­ două decenii. pentru această a- formaţia de dansuri a Clubu­
Pledează
din luna... martie; la gazeta
(In unităţile economice tate activităţii gazetei. satirică este prins, totuşi, deţ în condiţii de deplină flrmaţie în primul rînd in­ lui sindicatelor Deva, cîşti­
securitate.
din' oraşul Haţeg, revltall- „Ghimpele", gazeta satiri­ într-o pioneză, deasupra In continuare, pe baza u- terpretarea corului sindicatu­ gătoarea premiului I şi a
zarea acestor forme de ati­ că a comitetului de partid, unul chenar nepotrivit, o nei succinte analize a înde­ lui Invăţămînt, dirijat de titlului de laureată în cadrul Drăgan Munteanu s-a Impus In ultimul timp ca prestigios
tudine împotriva încercări­ organizaţiei sindicale şi de caricatură rămasă din 13 plinirii prevederilor pla­ prof. Ioan Munteanu. Prezen­ aceluiaşi concurs, al X-lea, Interpret vocal şl Instrumentist. Calităţile sale artistice l-au con­
lor de poluare a atmosferei tineret de la întreprinde­ aprilie. Am fost, însă, în­ nului pe primele patru tând melodiile „Partid, pe ti­ combinată cu formaţia de e- ferit o carte de vizită recunoscută in Întreaga (ară.
sănătoase în care se desfă­ rea de industrie locală (res­ credinţaţi că nu s-au mal luni, tovarăşul Ioachlm Moga ne te cînt" de Zaharda Po- levl a Liceului pedagogic
şoară activitatea dă roade ponsabil Octavlan Lateş), Ivit, de atunci, abateri (? !). s-a referit pe larg la pescu şl „Sultă hunedoreană“ Deva, evidenţiată cu prilejul lare şi poate deveni la nevoie vitatea cultural-artistică a ju­
promiţătoare. La Autobaza atrage în mod deosebit prin Situaţia prezentă de la a- sarcinile ce revin economiei de prof. Ioan Munteanu, cel ultimului concurs cultural-ar­ şi orchestră de jazz. Meritele deţului dv. Constat cu satis­
Haţeg, colectivul gazetei sa­ ţinuta estetică, Impunînd bator impune comitetului de judeţului In al doilea trimes­ 140 de membri al formaţiei tistic al elevilor, desfăşurat sînt deopotrivă ale instru­ facţie o foarte mare creştere
tirice acordă un Interes ma­ respect. Simplă, dar realiza­ partid măsuri urgente şl e- tru al anului, subliniind ne­ au relevat pasiunea, mobili­ la Timişoara. Ambele ansam­ mentiştilor şl ale dirijorului a exigenţelor, atît a celor ca­
jor acestui mijloc al mun­ tă cu gust (cu talentul ln- nergice pentru ca activita­ cesitatea ca în toate unităţile zarea Intensă, dăruirea oa­ bluri au oferit un spectacol Mihai Drîmbăreanu. La acest re se ocupă de activitatea
cii politice de masă. Recent tarsierilor), gazeta „Ghim­ tea acestor forme da edu­ economice să se Intensifica menilor de la catedră, care, de înaltă ţinută, în care jocu­ punct, Hunedoara a prezen­ culturală, cît şi a interpre­
a fost confecţionată o nouă pele" şi-a făcut debutul o- caţie să-şi găsească grabnic eforturile şl preocupările, în orele de răgaz, s-au anga­ rile de doi, fecioreştile şl-au tat un amplu montaj iiterar- ţilor ce se prezintă la un ni­
gazetă, plasată la un loc vi­ dată cu declanşarea noului locul cuvenit In ansamblul munca politico-educativă, ast­ jat să participe entuziast la găsit Interpreţi desăvîrşiţi. muzlcal, „Te iubesc partid", vel ridicat. întrecerea „Bu­
zibil, prin faţa căreia trec concurs. Caricaturile, epi­ muncii politico-educative de fel oa în cinstea Conferinţei activitatea cultural-artistlcă Instructorii Liviu Oros, Vasi­ interpretat de corul, orches“ chete hunedorene“ îşi va a-
zilnic circa 300 de salariaţi. gramele, articolele au des­ masă. Naţionale a partidului oame­ a localităţii lor. La acelaşi le Chevereşan (Deva) şi Va- tra semisimfonică şi grupul tinge cu certitudine scopul
De fapt, gazeta satirică şi-a tinaţie precisă, adresîndu-se Noua ediţie a întrecerii nii muncii hunedoreni să se punct din program, Hunedoa­ lerlu Erzian (Hunedoara) me­ de recitatori ai sindicatului pentru care a fost iniţiată.
găsit locul nu în incinta bi­ direct acelora care nu "’se Intre gazetele satirice eo are prezinte cu un rodnic şl bo­ ra a fost reprezentată de cu­ rită toate felicitările. Invăţămînt Hunedoara, ai că­ Ea poate constitui un exem­
rourilor, cl a garajului, a- încadrează în conduita ge­ ca scop generalizarea aces­ gat bilanţ de realizări în în­ noscutele coruri ale C.S.H. şl Brigăzile artistice care au ror membri vădesc, aseme­ plu pentru întreaga ţară. E
colo unde îşi desfăşoară nerală de muncă şl viaţă. tor forme în toate unităţile făptuirea planului şl anga­ I.C.S.H., de data aceasta re­ prezentat selecţiuni din pro­ nea tuturor cadrelor didacti­ foarte bine că s-a iniţiat în
munca majoritatea angajaţi­ Şi dacă unul din articolele economice şl în Instituţii a jamentelor ce revin judeţu­ unite. Recitalul coral oferit gramele formaţiilor din mu­ ce hunedorene, preocupare perioada dintre festivalurile
lor. Reuşita activităţii ga­ prezente nu e decît un ta­ făcut ca organizaţiile de lui Hunedoara în al doilea sutelor de spectatori a fost nicipiul Deva şi Direcţiei deosebită pentru activitatea ce se organizează pe plan
zetei se datorează in bună bel cu un şir de nume, el partid din oraşul Haţeg să an al cincinalului. desăvîrşit. transporturi C.S.H. au adus cultural-artlstică a oraşului naţional. Intre aceste festiva­
măsură responsabilului Ioan spune, totuşi, mult. Titlul fie preocupate de revltall- Eforturi deosebite în pre­ pe scenă texte care pot fi în care muncesc. Montajul a luri, asemenea acţiuni sînt
Clep, omul inimos, modest, tabelului „Tovarăşi care nu zarea acestora, de înfiinţa­ gătire au solicitat, cum era luate ca model de combati­ fost însoţit de proiecţii ale ele natură să menţină conti­
dar plin de iniţiativă, care doresc să contribuie la rea­ rea lor acolo unde nu exis­ şi firesc, cele două orchestre vitate, intervenţie rapidă şi unor pelicule de film, reali­ nuitatea activităţii cultural-
ştie să culeagă faptele, să lizarea sarcinilor ce le re­ tau. La cabinetul de ştiinţe Aplicarea semlsimfonlce, dirijate cu utilă în criticarea unor ne­ zate de membrii cineclubului artistice, depăşind faza mun­
le selecţioneze şl foarte o- vin“ nu se poate să nu-1 sociale s-a programat, pen“ competenţă de prof. Aurel ajunsuri, evidenţierea frun­ hunedorean, condus de Nor- cii în etape, în salturi. Aces­
perativ să le încondeleze îndemne, pe cel citaţi, să tru aceste zile, o consfătui­ Doroga (Deva) şl prof. Horia taşilor. Spectacolul artistic bert Taugner, te întreceri, aducînd pe sce­
atît In epigrame, cit şl în mediteze, să-şi facă un sin­ re cu colectivele gazetelor acordului global Făgărăşanu (Hunedoara). For­ n-a lipsit nici el, interpreţii Spectacolul oferit de for­ nă secvenţe de artă autenti­
caricaturi. In ziua vizitei cer proces al atitudinii fa­ satirice, avînd drept scop maţia deveană a dovedit mai pregătiţi de loan Bordan (De­ maţiile celor două municipii că, au o pronuhţată notă e-
noastre la autobază, din ţă de muncă. îmbunătăţirea activităţii lor, multă claritate în interpreta­ va) şi loan Mânu (Hunedoa­ a constituit pentru cei pre­ ducativă. Felicitări organiza­
cele trei caricaturi, două se O gazetă satirică cu rezul­ întîlnire ce se vrea şl un (Urmare din pag. î) re, o orientare mal bună în ra) dînd certe dovezi de au­ zenţi o manifestare artistică torilor, formaţiilor de ama­
refereau la fapte petrecute tate bune se dovedeşte şl fructuos schimb de expe­ alegerea unei piese adecvate tentici actori. de ridicat nivel calitativ. tori care cu talentul lor
cu cîteva ore în urmă. In „Ghimpele" de la cooperati­ rienţă care să facă un salt cartofi, deoarece sfecla şi po­ posibilităţilor interpretative Punctul la alegere a oferit .Prezent la concurs, în calita­ ne-au demonstrat lucruri mi­
faţa gazetei, oamenii făceau va meşteşugărească „Rete­ calitativ în activizarea aces­ rumbul se găsesc In curs de ale formaţiei. din partea devenilor evoluţia te de preşedinte al juriului. nunate, inedite, ne-au adus
haz, comentau : „Uite, l-au zatul" (responsabil Emil Şe- tor importante Instrumente răsărire. Fireşte, se pune o Ca de flecare dată, cei mal unei formaţii de fanfară Artistul Emerit Florin Comi­ secvenţe de artă de înalt ni­
şi „prins" pe Vasile Puşcă laru). Ea face parte din- de influenţare a conştiinţei întrebare: de ce oare la a- tineri interpreţi, Ciprian Alic foarte bună, oare interpretea­ şel ne-a relatat impresiile vel".
în colimator". Fugise din tr-un complex de panouri oamenilor. ceastă unitate sfecla de abia (Deva) şl Rodica Nagy (Hu­ ză cu aceeaşi acurateţe mar­ sale : „Am urmărit şi urmă­
garaj, refuzînd să 1 se a- — gazetă de perete, panou răsare, cînd In alte C.A.P. nedoara), au cucerit simpa­ şuri, suite de cîntece popu- resc cu multă dragoste acti­ M. BODEA
pllce pe autobuz insoripţii- de onoare — bine realizat. )' sţ ’••• LUCIA UCIU se face cea de-a doua praşi- tie şl aplauze din partea ge­
lă ? De asemenea, la3ă de nerosului public localnic. ' i " mm
dorit mobilizarea şl partici­ Grupurile vocale şi tarafuri­ ,V;- ■
parea cooperatorilor la pră- le, soliştii vocali şi Instru­ vL;-Kr; • ¿i»,
După ce bancul fie lucru sau a- mentişti de muzică populară
batajul a fftcut o primi „selec­ şitul cartofilor. Ca dovadă,
ţie“ a celor mal pricepuţi elevi, Creşterea eficienţei ieri, pe una din tarlale am şi uşoară, orchestrele de mu­
angrenaţi în concursul pe mese­ înttlnit numai şapte coopera­ zică uşoară şi formaţiile de
rii rezervat viitorilor mineri, lă­ dansuri moderne s-au pre­
cătuşi, electricieni, electromeca­ tori la prăşit (!). Nici la coo­ zentat ds asemenea bine.
nici de mină ori mecanizatori economice perativele agricole din Si-
mineri din şcolile profesionalo şi meria, Sîntandrel şl Deva Dar, cînd a vorba de cîntec şl
liceele industriale dlu reţeaua de joc, monologurle umoristice
invăţămînt a Ministerului Mine­ mobilizarea cooperatorilor la pe teme populare nu pot
lor, Petrolului şi Geologiei, con­ (Urmare din pag. 1) munci cu toată’ priceperea ca prăşit nu este la nivelul aş­
curenţii s-au angrenat intr-o nouă să contribuim la înfăptuirea teptărilor, existînd tere­ lipsi. Comicul lor savuros,
confruntare cu... teoria. In faţa prevederilor stabilite de Con­ cînd există, ne Incintă, ne
comisiilor, ei au fftcut din nou — Am încheiat şi luna a- nuri repartizate cooperatori­ destinde şl îmbogăţeşte cu
dovada pregătirii temeinice, a prille cu rezultate mulţumi­ gresul al X-lea al partidu­ lor unde aceştia nu au tre­
stftpinirii cunoştinţelor teoretice, toare. Sînt sigur că in cinstea lui“. cut la întreţinerea manuală multă înţelepciune populară.
Conferinţei Naţionale a P.C.R. Acestea sînt cuvinte care a culturilor. Rolul lor educativ este evi­
dent. La acest punct al pro­
şi a aniversării unui sfert exprimă simţămintele şi în“ Concretizarea aplicării acor­ gramului publicul s-a relntîl-
Confirmarea de veac de la depăşi mult demnurile Muncitorii, tehnicienii dului global trebuie participare nlt cu un personaj îndrăgit.
proclamarea
se
să
multor
siderur-
vom
republicii
reflecte
într-o
gişti.
anual
tuturor
combinatului
aptitudinilor angajamentul beneficii privind şi Inginerii slnt hotărîţi hu- masivă .la a întreţinerea cooperato­ Este vorba de Liviu Oros,
căci toată lumea îl spune fa­
culturi­
volumul
de
rilor
supli­
nedorean
să
milial aşa. Cu toţii II simpa­
mentare. Deosebit de impor­ cinstească apropiata Confe­ lor, organizaţiile de partid şl tizăm pentru modul generos
profesionale tant este că toţi factorii ca­ rinţă Naţională a partidului conducerile C.A.P. avînd da­ în care ne spune glumo în-
re contribuie la creşterea e- şi aniversarea a 25 de ani toria să' nU se mulţumească tr-un grai atît de apropiat
ficienţel economice acţionea­ de la proclamarea republicii ,doar cu faptul că au repar­ specificului local. Pe scena
ceea ca explică şl bunele probe ză cu fermitate şi răspunde­ tizat terenul pe braţe de
practice susţinute cu o ii Înain­ cu cele mai semnificative rea­ concursului a evoluat, la ace­
te. N-a fost pentru nimeni o sur­ re pentru valorificarea rezer­ lizări. Milioanele de lei be­ muncă, ci să pretindă coope­ laşi punct, Cornelia Bota,
priză atunci cind comisia, forma­ velor existente. neficii suplimentare pe care ratorilor să efectueze lucrări­ pentru Hunedoara. Din păca­
tă clin specialişti, dellberînd asu­ le atunci cînd este nevoie, la te, cei care i-au conceput tex­
pra clasificării, i-a desemnat toc­ Părerea interlocutorului nos­ le realizează constituie unul Grupul vocal al sindicatului salariaţilor (lc la Spitalul unificat Hunedoara a evoluat In ca­
mai pe aceştia drept ocupanţi al tru conţine mult adevăr. Ime­ dintre succesele care le îm­ timpul optim şl de calitate, tul monologului, au cam for- drul '„Buchetelor..." cu multă dezinvoltură şl precizie. Foto: V. ONOIU
primelor locuri. Şi, spre mulţu­ diat după ce au lansat che­ bogăţesc prestigiul. nu cînd şi cum vrea fiecare.
mirea şi lauda lmnedorenilor, ci
au ocupat 17 locuri fruntaşe, din marea la întrecere către toţi
totalul de 51, atribuite candida­ metalurgiştii din ţară, comu­
ţilor din Întreaga ţară. niştii şi ceilalţi salariaţi din brigadă — care la rîndul el
Diferenţiaţi pe ani de studiu şl Pregătirea tehnico-produc- 1971—1972, s-a experimentat
meserii, hunedorenil B-au clasat combinatul siderurgic şi-au tivă a elevilor în cadrul Şco­ o nouă formă organizatorică este împărţită în două echi­
astfel: tocul I: Iile Făgaş (f.u- intensificat eforturile ca să-şi lii generale Geoagiu se des­ de desfăşurare a pregătirii pe.
peni), Avram Miheţ, Nlcolae Poe- realizeze angajamentele luate Noua formă de organizare
nar (Barza), Ioan Groza (Lu- făşoară cu precădere în agri­ tehnico-productive, care să
penl), Mlrcea Lazea (Petroşani), şi au acordat multă atenţie cultură. Pentru a împleti ar­ răspundă la un nivel supe­ a pregătirii practice a stîrnit
Dorin Adam (liceul industrial laturilor calitative ale mun­ monios cunoştinţele teoretice, rior scopului educativ. In entuziasm în rîndul elevilor,
Deva), Iosif Azberger (Liceul in­ cii lor. Paralel cu depăşirea consecinţă, microferma a fost dorinţa de afirmare, teren
dustrial Petroşani). Locul II: Mir- primite la obiectul agricultu­
cea Atica, Dan Vizitiu, Vasile planului de producţie, îur- ră, cu lucrările practice de' transformată în microcoope- fertil pentru crearea deprin­
Anca (Barza). locul III: Mihai naliştii de la secţia a Il-a pe lotul şcolar cît şi pentru rativă agricolă. Lotul şcolar, derilor de muncă fizică şi,
Croltoru (Lupcnl), Glieorghc Bra­ au redus cheltuielile materia­ proprietatea şcolii, şi-a mărit totodată, angajarea lor ca
ga, Iile Basarabn (Barza), Iile a găsi o formă atractivă şi e- participanţi intr-o activitate
Anuţa, Ştefan Bltaru( Petroşani), le de producţie cu aproape ficientă pentru desfăşurarea suprafaţa la 10 ha, pe care
Ioan Bican (Liceul industrial Pe­ 19 lei pe tona de fontă. La acestora, în anul precedent, s-a semănat grîu, porumb, utilă, eficientă.
troşani). Menţiune: Radu Bătrî- cele trei oţelării s-au econo­ Deşi nu a trecut mult timp
na (Barza). de la înfiinţarea mlcrocoope- Odată cu dezvoltarea impetu­ ţfmplate, dar ' acesta a refuzat. noaştem noi planurile de Insta­
Prezenţa celor mal tineri elevi misit circa 200 tone utilaj de oasă a oraşelor, lot mai mulţi Au venit însă alţi vecini — Şto- laţii !“.
ai şcolilor profesionale şl licee turnare şi alte materiale. Dar rativei, putem vorbi de unele oameni se mută In locuinţe noi fan Radu, Ion Gheorghiţoiu şl Exprimarea — do fiecare dată
industriale cu profil minier din sînt numai cîteva exemple. La Şe@a5a generată de 10 ani Geoagiu rezultate pozitive. In primul devenind, implicit, colocatari şi Horia Popescu — care au obser­ — a unor păreri care so bat cap
ţară le-a prilejuit elevilor din rînd elevii sînt atraşi de vecini. Intre ei se stabilesc relaţii vat că, lntr-adovâr, lucrurile aşa In cap i-a pus In derută pe re­
clasele a VlII-a şi a IX-a ale u- Atunci cînd Combinatul si­ bazate pe bună vecinătate şi în­ stau. „Izvorâtul“ apei din plafon clamant şi a „alimentat“ disen­
umariă
—
nor şcoli din zona Bradului ln- derurgic din Hunedoara a munca organizată, se observă ţelegere. care Solidaritatea nenumărate do­ s-a mai repetat şi in 20 februa­ siunile ivite Intre cele două fa­
avem
despre
tilniri In caro orientarea profe­ din partea lor o participare rie a.c. milii. La asociaţia de locatari e-
sională a fost principala temă In primit steagul de întreprin­ efectivă la lucrările practice. vezi — nu rămâne doar un prin­ Faptele petrecute s-ar rezuma xistă un dosar voluminos care
discuţie. Organizate din iniţiativa dere fruntaşă pe ţară şi pen­ Miorooooperativa agricolă - cipiu, ci se Încadrează in existen­ la cele de mal sus. Dar, cu tre­ cuprinde declaraţii „pro“ şl „con­
comitetului U.T.C. de Ia I. M. tru a doua oară „Ordinul Muncind pe echipe, se poate ţa lor socială cotidiană, devine o cerea timpului, ele s-au dilatat tra“ In legătură eu acest caz. Dar
Barza in şcolile din Crlşclor, 1 urmări calitatea muncii, ceea trăsătură a acesteia. Ne este dat dosarul nu cuprinde nici o mă­
Brad, Blăjeni şi Buceş, lntilnlrile Muncii “ clasa I, tovarăşul ce le-a mărit simţul respon­ însă să auzim şi veşti despre cer­ sură concretă de verificare a in­
la nijSoe eficient de educare
elevilor au fost adevărate In­ Victor Petroescu, secretarul turi intre colocatari, despre in­ stalaţiilor de apă şi eventual do
cursiuni in tainele şl frumuseţea sabilităţii şi al acţionării în jurii pe care şi Ie aruncă, fără repararea lor in situaţia că pre­
meseriei de miner şi ale celorlal­ comitetului de partid de colectiv. In ateliere 11 se for­ vreo noimă, Unii altora. In aceas­ zintă defecţiuni. Toate acele itir-
te meserii înrudite, avînd un O.S.M. 2, afirma : „Vom fi mează şi dezvoltă deprinderi tă sferă, nu numai că slut vicia­ tii şi verificările efectuate de că­
profund caracter educativ, între­ te relaţiile despre care vorbeam tre sectorul clădiri din I.G.C.L.
gind astfel obiectivele pe care şl pe viitor la înălţimea sar­ de mînuire a uneltelor cît şl mai sus, dar viaţa „sub acelaşi Hunedoara (şef sector Aurel
organizatorii concursului pe me­ Snvăţâmînt modern — învoţămînt practic unele trăsături de caracter acoperiş“ devine insuportabilă, Candrea) nu au decît menirea
serii şi le-au propus. cinilor care ne revin şi vom ca perseverenţa, răbdarea, micile neajunsuri — uneori, in- de „a pune paie pe foc“ în ca­
caracteristice
alteori
tîmpiătoare,
responsabilitatea. Se observă, traiului in aceeaşi casă — se um­ zul respectiv. Cine dacă nu sec­
de asemenea, o strînsâ cola­ flă piuă iau proporţii de dramă. torul clădiri şi asociaţia de loca­
a
lotul, în suprafaţă de 0,75 ha, s-au plantat legume etc. Aici, borare între brigăzi şi secţii­ Vom exemplifica printr-un caz ameţitor, fol fără curmarea se lor. încorca In tari au datoria de a do dispune e-
lucrărilor
foctuarea
remedie­
Vreun
Şi
au
a fost organizat sub denumi­ elevii lucrează în acord glo­ le anexe. Majoritatea lucră­ despre şi care aih e fost informaţi re­ fost multe organe cărora 11 s-au re ? A bate la uşa omului numai
care
în
faza
de
Încă
cent
rea de microfermă. Lucrările bal. S-a dezvoltat sectorul zo­ rilor executate la atelierul „studiu“ a unor organe. adus la cunoştinţă necazurile ce­ pentru a-ţi da cu părerea (şi a-
păreri
văzut
practice s-au desfăşurat pe otehnic, au luat fiinţă ate­ de tîmplărie au servit nevoi­ ...Cetăţeanul Dumitru Fapanagu tăţeanului D. Papanagu... ceste potrivnice am înseamnă cît a sînt
de...
!)
„a-
De
la
clădiri
al
baza unui plan de producţie liere. lor mlcrocooperativel. Astfel, ocupă, împreună cu familia sa, o Hunedoara sectorul venit lntr-o I.G.C.L. iitnenta“ cu bună ştiinţă un con­
zl
să
au
şi financiar, sub îndrumarea Această bază materială au fost reparate garduri, s-au garsonieră în blocul G 3 din Hu­ verifice sesizarea Gheorghe Matei, flict Ivit, din motive serioase, in­
Fină
acum
mal
cîteva
nedoara.
,jt
colocatari,
profesorilor de agricultură, creată cu sprijinul cooperati­ pus cozi la unelte, s-a con­ luni putea să afirme că toţi co­ planificator principal, şi Marleta tre doi care aminteam lăsa relaţiile,
la
despre
începu­
mierora-
administratorul
urmărindu-se îndeaproape vei agricole de producţie, struit un adăpost pentru co­ locatarii săi sint buni vecini, oa­ Gcorge, „cîndva — au concluzio­ tul acestor rinduri, în mediul vi­
ionului.
nevoie,
săritori
spri­
realizarea obiectivelor propu­ ne-a oferit posibilitatea de teţele de iepuri, elevii au a- meni cărora te la poţi baza pe orlcind. nat cel doi _ a fost o Infiltra­ ciat in care au căzut. Trebuie
jinul
se şi Scopul educativ — for­ a ne organiza, la dimen­ menajat un padoc ş.a. Dar, lucrurile s-au schimbat... In ţie la o conductă de presiune subliniat faptul că ambele „pârii“
— Fapanagu şi Rad — şi-au ex­
marea unor deprinderi de siuni reduse, după modelul dimineaţa zilei de G ianuarie a.e., caro străbate toate peretele blocului primat dorinţa de a se Înţelege
la
nivelurile.
Amil
respectiv
muncă, dezvoltarea dragostei C.A.P.-ulul din localitate, ca­ Nouă, ca pedagogi, ne revi­ D. P. a sale observat că apă. din Iii plafonul trecut în garsoniera ocupată de bine în continuare.
gar­
curge
camerei
pentru munca în agricultură. re ne patronează, dîndu-ne ne sarcina de a căuta şi uti­ soniera de deasupra locuieşte fa­ familia Rad s-au făcut re-paraţii Indiferent unde se află — la lo­
acolo
pe
muncă,
cul
Muncind după un plan de sprijinul material şi îndru­ liza în continuare toate for­ milia cetăţeanului Alexandru Rad, la eonduota de presiune. De aco­ tinde do locuiesc etc. stradă, oamenii
—
O
pata
plafon...“.
anul 1971,
încă din
căruia D. P„
producţie, elevii au avut po­ mările de specialitate nece­ mele şi modalităţile care să îi atrăsese atenţia asupra unor lo provine neclară, din infirmată chiar trebuie să trăiască în spiritul
concluzie
sibilitatea să cunoască renta­ sare. contribuie la dezvoltarea res­ fapte mărunte: scuturatul covoa- de Alexandru Rad: „De cînd lo­ normelor eticii şl echităţii noas­
bilitatea muncii desfăşurate, Microcooperativa cuprinde ponsabilităţii elevilor faţă de relor pe balcon, aruncarea de apă cuiesc în ' această garsonieră nu tre socialiste. Cu atît mai mult,
au
defecţiune
la
să
ceea ce le-a mărit interesul trei ferme — pomicolă, legu­ muncă, să formăm oameni şi pămint. în balconul său etc. am avut de nici o Deci, nu s-au in­ e- salariaţii statului crearea obligaţia climat
unui
la
stalaţia
contribuie
apă.
şi simţul de răspundere. Cu­ micolă şi zootehnică, cele bine pregătiţi practic, folosi­ Acum, cînd a observat şi apa din fectuat nici un fel de reparaţii !“. conform cu aceste norme. Iată
eă
fost
a
gînd
primul
plafon,
pe
aspect
nou
un
noştinţele de zootehnie ale două ateliere — de tîmplărie tori societăţii noastre socia­ „vecinul de sus“ vrea să-i pro­ In altă zi au venit să verifice doar noţiunea „a-ţi face care-1
corect
ave
elevilor şi-au găsit aplicabi­ pentru băieţi şi croitorie-ţesă- liste multilateral dezvoltate. voace din nou necazuri. A mers — tot de Ia sectorul clădiri al datoria“, aspect care nu Se dez­
litate în sectorul zootehnic al torie, pentru fete, ce funcţio­ Ia Alexandru Dumitrcseu, pre­ I.G.C.L. — şeful Instalaţiilor de
Elevul Ilie Făgaş, (lin anul IU al Grupului şcolar profesional şedintele asociaţiei de locatari pe văluie decît în contact cu fapto
din Lupeni, s-a dovedit un bun miner. O confirmă locul I ocu­ mierofermei — crescătoria de nează ca secţii anex<p. Elevii Prof. SILVIA LAZĂRESCU microraionul respectiv — care lo­ apă, împreună cu un subordonat cum sint cele de mai sus.
pat iu concurs. Foto: GH. IMPAR AT iepuri. sînt împărţiţi pe brigăzi — Şcoala generală de 10 ani cuieşte tot in blocul G 3 — pen­ de-a! său: „Nu există ţevi îngro­
Incepînd cu anul şcolar fiecărei clase îi corespunde o Geoagiu tru a-1 chema să vadă cele în- pate in acest perete, doar cu­ MARIN NEGOIŢA