Page 48 - Drumul_socialismului_1972_05

^KKwraji‘im.».ja¿iM«at¿<ajza5!OTEnc' J * l .TO.'riraiiMiMgaiiBiEsareravi';a.-»itaraa i aA!aíUí«a
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 397 © MIERCURI 17 MAI 1972

Cuvîntarea tovarăşului Cuvîntarea tovarăşului Dejun oferit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu

NICOLÂE CEAUŞESCU lOSiP BRO mo

(Urmare din pag. 1) liste, a |organizării întregii (Urmare din pag. 1) fel se poate asigura ca fie­ şi tovarăşa Elena Ceauşescu în onoarea
societăţi, înfloririi ştiinţei, care popor să fie apărat de
Hidrocentrala de la Porţile culturii, învăţămîntului, ridi­ amestec şi ameninţări, să tră­
de Fier este o nouă şi puter­ cării bunăstării materiale şi Insă, în primul rînd, ca un iască în securitate şi pace tovarăşului losip Broz Tito
nică verigă a prieteniei şi so­ spirituale a tuturor celor ce monument durabil al cola­ şi să-şi dezvolte valorile sa­
lidarităţii dintre popoarele muncesc. Ne bucură, de a- borării cu succes şi al bunei le materiale şi spirituale.
român şi iugoslav, care, de-a semenea, succesele doblndi- vecinătăţi între Iugoslavia şi Numai pe o asemenea bază
lungul secolelor, au convie­ te de popoarele frăţeşti din 'România, precum şl ca un se pot edifica relaţii demo­
ţuit in aceaistă parte a lumii Iugoslavia în dezvoltarea e- imbold pentru popoarele ce­ cratice' şi egale în drepturi şi a tovarăşei Iovanka Broz
în bună înţelegere, au luptat conomiei şi culturii, în toate lor două ţări ale noastre şi se pot uni cu succes e-
împreună şi s-au întrajuto- domeniile construcţiei socia­ spre noi eforturi comune. (A-
rat în bătăliile duse pentru liste. plauze puternice). f orturile în rezolvarea pro­ Comeliu Mănescu, Constan­ Markovici, Draghi Stamenko-
blemelor existente şi în în­
scuturarea jugului asupririi Victoriile pe care flecare lăturarea cauzelor crizelor şi Marţi, t o v a r ă ş u l Nicolae Socialiste Federative Iugosla­ tin Stătescu, Ioan Avram, vici, Kiro Gligorov, Mirko
străine, pentru cucerirea li­ ţară le obţine în construcţia Doresc şl mi acest prilej conflictelor. Ceauşescu, secretar general via, preşedintele Uniunii Co­ Traian Dudaş, Vaslle Şandru, Tepavaţ, Nikola Liubicici, Iso
bertăţii şi independenţei na­ să spun că Intre Iugoslavia al Partidului Comunist Ro­ muniştilor din Iugoslavia, şi alte persoane oficiale ro­ Njegovan, şi alte persoane
ţionale, pentru făurirea unei socialismului corespund inte­ şi România se lărgeşte în Din păcate, în lumea con­ mân, preşedintele Consiliului a tovarăşei Iovanka Broz. oficiale iugoslave.
vieţi mai bune, independente. reselor vitale ale propriului permanenţă şi capătă un nou temporană lucrurile nu stau de Stat a.l Republicii Socia­ Au luat parte tovarăşii Ion mâne.
popor şi, totodată, sînt o conţinut colaborarea reciproc încă aşa. Mai mult decît liste România, împreună cu Au participat, de aseme­ In timpul dejunului, care
(Aplauze puternice ; urale). contribuţie de cea mai ma­ avantajoasă în diferite do­ tovarăşa Elena Ceauşescu, au Gheorghe Maurer şi soţia, nea, tovarăşii Mialko Todo- s-a desfăşurat într-o atmosfe­
Acest impresionant complex re importanţă la cauza ge­ menii — politic, economic, atît, aceste principii sînt în­ oferit, la Casa de oaspeţi Elena Maurer, Emil Bodnaraş, ră caldă, prietenească, tova­
hidroenergetic făurit împreu­ nerală a socialismului, a co­ tehnico-ştiinţiflc, cultural şi călcate grosolan, ceea ce se Gura Văii, un dejun în onoa­ Paul Niculeseu-Mizil, Virgil rovici, cu soţia, Krste Ţrven- răşii Nicolae Ceauşescu şi
nă de popoarele noastre este laborării şi păcii în lume. manifestă îndeosebi 8 in folo­ rea tovarăşului losip Broz Trofin, Constantin Băbălău, kovski, Gemal Biedici, cu so­ losip Broz Tito au rostit to­
un simbol al legăturilor trai­ (Aplauze prelungite, urale). în alte domenii. sirea forţei şi ignorarea drep­ Tito, preşedintele Republicii Ion loniţă, Ştefan Andrei, ţia, Stane Dolanţ, Dragoslav asturi.
nice ce le uneşte în mersul Dragi tovarăşi, Garanţia dezvoltării cu turilor şi intereselor legiti­
lor avintat pe calea socialis­ succes, în continuare, a cola­ me ale unor popoare şi ţări.
mului, al unităţii lor în lupta Acţionînd neabătut pentru borării constă în faptul că Toate acestea grevează în
împotriva imperialismului, asigurarea bunăstării şi fe­ ea se bazează pe o priete­ permanenţă relaţiile interna­ Toastul tenisului Toastul tovarăşului
pentru triumfiul cauzei gene­ ricirii 'poporului', pentru ri­ nie sinceră, egalitate în ţionale şi provoacă incerti­
rale a socialismului, pentru dicarea sa în rîndul ţărilor drepturi şl respect reciproc. tudine şi îngrijorarea oame­
colaborare şi pace in lume, avansate ale lumii, România Noi sîntem de mult timp nilor în lume. NICOLÂE CEAUŞESCU I0SIP BROZ TITO
un simbol al hotărîril noas­ se manifestă, totodată, ca un orientaţi unii spre alţii, iar In ultimul timp, de pildă,
tre de a merge veşnic îna­ detaşament activ al luptei astăzi ne leagă şl mal mult intervenţia străină în Viet­
inte împreună. (Aplauze pu­ mondiale pentru socialism, eforturile comune în con­ nam a căpătat asemenea di­ Dragă tovarăşe Tito, de la condiţiile în care fie­ Dragă tovarăşe Ceauşescu, te din aceste popoare au
ternice, urale. Sc scandează : pentru democraţie şi progres struirea socialismului, în lup­ mensiuni incit întreaga lume Stimată tovarăşă Iovanka care partid şi popor îşi des­ Dragă tovarăşă Ceauşescu, realizat atîta, într-o perioa­
„Ceauşescu ->Tito" ; „Tito - social, pentru înfăptuirea as­ ta pentru pace şi colaborare este confruntată cu mari pe­ Broz, făşoară activitatea, de la Tovarăşe şi tovarăşi, dă foarte scurtă de timp, in­
Ceauşescu"). piraţiilor de libertate, pros­ internaţională egală în drep­ ricole, fără a mai vorbi de­ Stimaţi tovarăşi şi tovarăşe, respectarea sentimentelor şi cit omul se poate minuna,
Putem afirma cu satisfac­ peritate şi pace ale popoa­ turi. spre jertfele foarte mari — Intrucît sărbătorim două e- dorinţelor fiecărui popor şi îmi este acum puţin cam avînd în vedere mijloacele
ţie că relaţiile de prietenie relor. (Aplauze prelungite, Clasa' muncitoare şi po­ umane şi materiale — la venimente foarte importante partid, este necesar să gă­ greu să răspund la acest fru­ de care dispun aceste po­
şi colaborare dintre România urale). Imbinînd strîns po­ poarele Iugoslaviei şi Româ­ care este supus curajosul nu ştiu cu ce să încep. Per­ sim căile pentru a ne uni e- mos toast, în oare este vorba poare. Datoria noastră este
şi Iugoslavia se dezvoltă în litica internă cu cea exter­ niei urmează în construirea popor vietnamez. miteţi-mi să apreciez eu cu forturlle, a uni toate forţele despre mine. Sînt profund de a ajuta aceste popoare să
mod ascendent, pe toate pla- nă, îndeplinirea sarcinilor societăţii socialiste acele căi Şi în Orientul Apropiat, ce să încep ; voi începe prin progresului şi socialismului, recunoscător t o v a r ă ş u l u i iasă din starea de nedezvol­
nurile — în economie, în şti­ naţionale şi a îndatoririlor situaţia este foarte serioasă. a vorbi despre tovarăşul Tito, pentru a asigura un progres Ceauşescu pentru cuvintele tare, să intre în rîndul ţă­
inţă şi tehnică, în viaţa po­ internaţionale, ţara noastră care corespund cel mai mult Deoarece Israelul refuză cu care peste cîteva zile va îm­ mai rapid al fiecăruia şi al exprimate aici. Trebuie să vă rilor dezvoltate. Dar acest
litică şi socială şi în alte do­ îşi aduce contribuţia activă condiţiilor şi necesităţilor lor. încăpăţînare să accepte o re­ plini 80 de ani de viaţă. II tuturor pe calea făuririi unei spun că acum cîteva clipe lucru nu este uşor de reali­
menii de activitate. Sporesc la viaţa politică mondială, Oamenii muncii din Iugo­ rog pe tovarăşul Tito să mă vieţi noi. am fost realmente profund zat. Totuşi, ceea ce acum ze­
an de an schimburile româ- ia dezvoltarea colaborării ne­ slavia urmăresc cu mare in­ zolvare rezonabilă pentru a ierte pentru că, aniversîndu-i Consider că, în mod fericit, impresionat de primirea ce­ ce ani părea imposibil, as­
no-iugoslave, se adînceşte co­ îngrădite între toate state­ teres realizările României şi se obţine o pace justă, pu­ astăzi ziua de naştere, îl îm- această dare în folosinţă a lor mai înalte distincţii ale tăzi s-a realizat de acum.
operarea. în producţie, în spe­ le, pentru crearea unui cli­ se bucură de succesele pe tem şi acolo, astăzi sau mîi- bătrînesc cu cîteva zile. Con­ hidrocentralei coincide cu statului român, ale guver­
cial în construcţia de ma­ mat de încredere şl priete­ care poporul român prieten ne, să fim puşi in faţa u- sider însă că fiind împreună sărbătorirea celor 80 de ani nului şi poporului român, Ţările socialiste au reali­
şini, în chimie şi petrochi­ nie între popoare, pentru le realizează în edificarea nui nou focar de război. Iar şi sărbătorind darea în folo­ de viaţă ai tovarăşului, Tito. înmînate de tovarăşul zat, intr-adevăr, un progres
mie, în dotarea industriei a- ţării sale. (Aplauze prelun­ acest lucru nu trebuie să fie sinţă a hidrocentralei Porţi­ Mi-aş permite să apreciez — Ceauşescu. Nu aş dori să vă uriaş în dezvoltarea lor. Do­
destindere şi securitate în le de Fier, nu aş putea să resc să amintesc în primul
limentare şi în alte ramuri lume. Acţionăm cu toată gite). permis. Nimeni nu are drep­ încep acest toast fără a sub­ nu ştiu dacă şi tovarăşul Ti­ reţin prea mult atenţia a-
industriale. Fără îndoială că fermitatea pentru înfăptui­ In actuala fază de dezvol­ tul, nicăieri în lume, să pu­ linia contribuţia importantă to va fi de acord — că a- supra sentimentelor pe care rînd România, deoarece as­
experienţa, încununată de rea securităţii europene. îm­ tare, noi, în Iugoslavia, de­ nă în pericol pacea mondia­ pe care a adus-o şi o aduce ceastă coincidenţă constituie le încerc în acest moment tăzi am văzut generatoare
succes, a cooperării realizate preună cu celelalte ţări so­ punem în continuare efor­ lă, să ameninţe securitatea tovarăşul Tito la dezvoltarea un simbol. Dăinuind peste pentru că oricum ele nu pot produse în ţara dumneavoas­
tră. Este o realizare impor­
la Porţile de Fier, deschide cialiste, cu forţele progresis­ turi pentru a asigura un rol popoarelor şi ţărilor, să pu­ relaţiilor dintre popoarele secole, această lucrare va fi exprimate în cuvinte ; aş tantă, un progres tehnic în­
noi posibilităţi de conlucra­ te, antiimperialiste, cu toate cit mai mare şi mai direct nă interesele sale mai pre­ noastre. vorbi generaţiilor viitoare dori să mă refer numai la
re în domeniul energeticii, în statele iubitoare de pace, al omului muncii în socie­ sus de drepturile şi intere­ Desigur, activitatea tovară­ despre felul in care două darea în funcţiune astăzi a semnat. Asemenea generatoa­
valorificarea în continuare a milităm pentru înlocuirea tatea socialistă autoconducă- sele altor popoare, de in­ şului Tito a început în Par­ partide, două ţări — toc­ acestei mari hidrocentrale. re nu sînt încă realizate în
potenţialului hidrologic al vechilor stări de lucruri ne­ toare. Paralel cu aceasta, teresele generale. tidul Comunist din Iugosla­ mai în perioada în care în Este un obiectiv grandios, o- multe ţări dezvoltate. Progre­
Dunării. îmi exprim convin­ acţionăm în permanenţă în Noi am subliniat întotdea­ sul tehnic nu poate fi obţi­
gative din viaţa interiraţio- via, iar întreaga sa viaţă a fruntea uneia din ele, în peră a oamenilor muncii şi a nut intr-un ritm atît de acce­
gerea că românii şi iugoslavii nală cu relaţii noi, de ega­ direcţia adîncirii egalităţii în una, şi facem acest lucru şi închinat-o clasei muncitoare fruntea Iugoslaviei s-a aflat
vor conlucra cu succes şi în litate şi stimă între naţiuni, drepturi a tuturor popoare­ astăzi, că menţinerea păcii şi popoarelor iugoslave, co­ tovarăşul Tito — au edificat specialiştilor cu înaltă cali­ lerat şi tocmai de aceea am
ficare din România şi Iugo­
fost impresionat de cele vă­
alte sectoare de activitate ; de respectare a dreptului lor şi naţionalităţilor. Şi una este o cauză a tuturor. Toa­ munismului. Dar, servind in­ această măreaţă realizare a zute astăzi.
consider că această hidrocen­ fiecărui popor de a-şi hotă­ şi alta au ca scop consoli­ te ţările au obligaţia să se teresele popoarelor iugoslave prieteniei şi au pus o bază slavia. Un asemenea lucru
trală constituie un exemplu rî singur destinul, de a se darea comunităţii noastre angajeze în menţinerea sa, şi comunismului în Iugosla­ nouă relaţiilor între comu­ au putut să-l realizeze doar Cele două ţări ale noastre
şi un model de felul cum dezvolta independent, fără socialiste. să depună eforturi pentru via, el a contribuit mult la nişti, între popoare. două ţări socialiste care au au mari posibilităţi de cola­
putem organiza cooperarea nici un amestec din afară. Iugoslavia, ca ţară socia­ rezolvarea problemelor inter­ aşezarea pe baze noi a rela­ asigurat posibilităţi depline borare în domeniul tehnic şi
pentru realizarea în comun (Vii aplauze). Considerăm că listă nealiniată, acordă o ma­ naţionale şi să respecte drep­ ţiilor dintre poporul român Pentru a marca acest e- pentrru (pregătirea tinerelor în toate celelalte domenii, in-
via­
şi a altor obiective indus­ problemele majore care con­ re importanţă dezvoltării co­ turile şi interesele altora. şi popoarele iugoslave. Iată veniment important în iugoslav generaţii. . cluzînd şi producţia mijloa­
ţa
frate
partidului
triale. fruntă omenirea contempora­ laborării prieteneşti cu toate Dacă nu se va proceda de ce consider că începutu­ şi a popoarelor iugoslave, noi Este adevărat că, privite celor de apărare. Din păcate,
Este o realitate incontesta­ nă impun participarea acti­ ţările vecine. Colaborarea în­ aşa, nu numai că nu vor fi rile lui în activitatea revolu­ am hotărît să atribuim to­ prin prisma istoriei, relaţii­ trebuie să ne mai gîndim în­
bilă că epoca în care trăim, vă la viaţa internaţională a temeiată pe principiul bunei înlăturate actualele conflicte ţionară au o însemnătate şi varăşului Tito titlul de „E- le dintre Iugoslavia şi Româ­ că şi la apărarea ţărilor noas­
epoca marii revoluţii tehni- tuturor statelor — mari şi vecinătăţi reprezintă un in­ şi crize, ci în permanenţă pentru prietenia dintre po­ rou al Republicii Socialiste nia au fost tradiţional întot­ tre. Trebuie să fim întot­
co-ştiinţifice mondiale, a dez­ mici — promovarea contac­ teres vital şi de durată al vor apare altele noi, cu in­ poarele şi partidele noastre. România" şi Ordinul „Victo­ deauna strînse. întotdeauna deauna gata să ne apărăm
voltării rapide a forţelor de telor, discuţiilor şi tratati­ popoarelor şi ţărilor acestei E greu să vorbesc în ca­ ele au fost bune, fireşte cu ceea ce am creat şi ceea ce
producţie şl a cunoaşterii şti­ velor ca mijloc de lichidare regiuni şi baza dezvoltării tensitate şi mai mare şi cu drul acestui cuvînt despre în­ ria socialismului*. Am do­ diverse nuanţe, nu din voin­ vom mai crea încă, fără a
inţifice, impune cu acuitate a conflictelor, de depăşire a lor nestingherite. O astfel de implicaţii mai largi. treaga activitate a tovarăşu­ rit să simbolizăm şi să sub­ ţa noastră, ci din voinţa al­ împiedica prin aceasta pe ci­
prin
relaţii­
aceasta
liniem
unirea eforturilor popoarelor liti/giilor, găsirea de soluţii Tovarăşe şi tovarăşi, lui Tito. Cred că nu numai tora. Şi în ce priveşte con­ neva să se dezvolte şi să tră­
pentru intensificarea progre­ politice pentru stingerea fo­ colaborare, bazată pe prin­ noi, românii, dar şi tovară­ le deosebit de bune între struirea acestui obiectiv, re­ iască aşa cum gîndeşte că
sului lor material şi spiri­ carelor de încordare, pentru cipiile independenţei, egali­ Permiteţi-mi ca, in în­ şii iugoslavi prezenţi aici îl partidele şi popoarele noas­ prezentanţii României şi Iu­ este cel mai bine. întotdeau­
tual, o largă cooperare între întărirea păcii mondiale. (A- tăţii în drepturi şi integrită­ cheiere, să adresez tuturor ştiu ca un luptător dîrz, ho- tre, contribuţia tovarăşului goslaviei au căzut de acord na am considerat că sîntem
naţiuni pe baza egalităţii de­ plauze prelungite). Ne în­ ţii teritoriale, este de mare felicitările cele mai cordiale tărît, pentru socialism, pen­ Tito la dezvoltarea acestor asupra lui în mod pe de­ responsabili fiecare în faţa
pline în drepturi şi avanta­ importanţă pentru pacea şi pentru această mare realiza­ tru comunism şi, în acelaşi relaţii, precum şi la cauza plin autonom şi liber. propriului său popor, dar, ca
jului reciproc, pentru ridica­ grijorează în mod deosebit securitatea nu numai în a- re şi să vă doresc noi suc­ timp, pentru relaţii de depli­ socialismului în cadrul ţări­ Acest fluviu nu mai poa­ internaţionalişti, sîntem res­
rea civilizaţiei umane pe încordarea din Indochina, ca ceastă regiune, ci şi pe un cese în muncă pentru pros­ nă egalitate între partide şi lor noastre, la cauza gene­ te separa România de Iu­ ponsabili şi faţă de evoluţia
trepte tot mai înalte. (Aplau­ urmare a noilor măsuri ale pian mai larg. (Aplauze pu­ peritatea în continuare a ţă­ popoare. rală a socialismului. goslavia. Cele două ţări ale situaţiei în lume, sîntem o-
ze puternice). Este evident că Statelor Unite de intensifi­ ternice, îndelungi). rilor noastre socialiste. In anii construcţiei socia­ Ridicînd acest pahar, do­ bligaţi să ajutăm acolo unde
nici una din ţările noastre care a războiului. Conside­ Tovarăşe şi tovarăşi, Trăiască prietenia între po­ liste, relaţiile dintre partide­ resc să urez tovarăşului Tito noastre sînt legate, fapt con­ este necesar în aşa fel incit
nu ar fi putut crea, în aceas­ răm că este necesar să se poarele Iugoslaviei şi Româ­ le şi popoarele noastre au cu­ multă sănătate şi putere de firmat aici, prin inimă şi să învingă progresul în lume.
reia tratativele de la Paris Noi sîntem profund inte­ noscut o dezvoltare puterni­ muncă în slujba comunismu­ prin sentimente. In trecutul
tă perioadă, singure, giganti­ pentru a se ajunge la o solu­ resaţi ca principiile coexis­ niei ! Iugoslavia şi România sînt
ca construcţie energetică pe ţie politică, care să ducă la tenţei active şi paşnice, pe Să se dezvolte în continua­ că. Această hidrocentrală, lui în Iugoslavia, în Româ­ lor, poporul român şi popoa­ cunoscute ca ţări iubitoare
care o inaugurăm astăzi. retragerea totală a trupelor care România şi Iugoslavia re cu succes colaborarea aşa cum am spus şi la mi­ nia — el este acum şi erou rele Iugoslaviei au avut de pace. Ambele sînt ţări so­
Unindu-ne forţele, am putut S.U.A. din Vietnam, din în­ le-au întreţesut ferm în re­ noastră multilaterală! (Aplau­ ting, este o expresie vie a al României —, în slujba co­ destule momente grele. Dar cialiste şi între ţările socia­
depăşi greutăţile, am putut treaga peninsulă indoehine- laţiile lor, să devină o prac­ ze puternice, prelungite, ura- acestor relaţii noi între par­ munismului în general, a consider că aceste timpuri liste relaţiile trebuie să se
da viaţă uneia din marile as­ tică generală în viaţa in­ Ic, sc scandează Tito — tidele şi popoarele noastre; cauzei prieteniei şi colaboră­ dintre cele mai grele au tre­ bazeze pe deplina egalitate în
piraţii ale popoarelor noas­ ză şi care să creeze condiţii ternaţională. Numai în acest Ceauşescu). dar, în acelaşi timp, ea poa­ rii între toate popoarele lu­ cut şi că avem în prezent drepturi, în aşa fel incit fie­
tre. Conjugarea eforturilor ca popoarele vietnamez, cam­ te constitui şi un exemplu mii ; fie ca popoarele celor în faţa noastră perspective care din ele să se dezvolte
popoarelor în producţia ma­ bodgian şi laoţian să-şi re­ de felul în care trebuie să se două ţări ale noastre să mari pentru colaborarea în în conformitate cu condiţiile
terială, în ştiinţă şi tehnică, zolve problemele corespun­ realizeze, în condiţiile de as­ convieţuiască şi să conlucre­ continuare. specifice. Aceasta nu este în
participarea activă la divi­ zător dorinţei şi intereselor tăzi, relaţiile între partide, ze întotdeauna împreună ! In lume ar trebui să dom­ detrimentul nimănui, ci în
ziunea internaţională a mun­ lor, fără nici un amestec Tovarăşului losip Broz Tito i-a fost între ţări. Pornind, desigur, (Aplauze îndelungate). nească principiile coexisten­ folosul tuturor. In acest con­
cii. cooperarea multilaterală din afară. Considerăm, de a- ţei paşnice active, ale unei text, tovarăşe Ceauşescu, do­
între state sint o necesitate semenea, necesar ca în Ori­ coexistenţe de felul celei rinţa mea ar fi să colaborăm
entul Mijlociu să se ajungă,
imperioasă a evoluţiei lumii inminată cheia de aur a municipiului Solemnitatea decorări unor constructori create între România şi Iu­ în continuare şi să efectuăm
contemporane. (Vii aplauze). pe baza rezoluţiei Consiliu­ goslavia. Datoria noastră, a schimbul de păreri în toate
Privit în acest context, rodul lui de Securitate, la o solu­ conducătorilor, a generaţii­ problemele relaţiilor bilatera­
cooperării româno-iugoslave ţie paşnică rapidă, care să Brcbeta Turnu Severin de Sa „Porţile de Fier“ lor actuale şi viitoare este le şi ale activităţii de poli­
de la Porţile de Fier consti­ ducă ia retragerea trupelor de a acţiona în această di­ tică externă. Uneori nu tre­
tuie o expresie a superiori­ israeliene din teritoriile ara­ In municipiul Drobeta Tur­ Secretarul Consiliului de recţie, de a lupta în conti­ buie să fim de acord în toa­
tăţii relaţiilor de tip nou în­ be ocupate, la asigurarea In semn de preţuire a prie­ noare al municipiului Drobe­ nu Severin a avut loc marţi Stat, tovarăşul Constantin nuare pentru ca în lume să te problemele, dar consider
de­
tre popoare — bazate pe res­ integrităţii şi suveranităţii teniei dintre poporul român ta Turnu Severin. după-<amiază solemnitatea teh­ Stătescu, a dat citire Decre­ domnească cu adevărat aces­ că ne înţelegem în ce priveş­
privind
muncitori,
corării
unor
şi popoarele Iugoslaviei, din­
tului
conferirea
titlu­
pectarea independenţei şi su­ fiecărui stat din această re­ Cu acelaşi prilej, tovarăşei nicieni, maiştri, ingineri şi te principii. te obiectivele de bază ale
veranităţii naţionale, a ega­ giune, la rezolvarea proble­ tre oraşele Drobeta Turnu Iovanka Broz i-a fost înmî- activişti de partid şi de stat, lui de „Erou al Muncii Socia­ Tovarăşul Ceauşescu a a- dezvoltării socialismului şi
lităţii în drepturi, neameste­ mei populaţiei palestiniene, Severin şi Kladovo, primul nâtă Medalia jubiliară de liste" şi medalia de aur „Se­ vut recent prilejul să vizi­ păcii în lume.
cera şi ciocanul" unor mun­
cului în treburile interne şi potrivit intereselor ei naţio­ secretei- al Comitetului mu­ aur „Drobeta Turnu Severin care au contribuit la realiza­ teze marele continent Africa. Ridici acest pahar pentru
Sistemului
hidroenergetic
rea
avantajului reciproc ■— re­ nale. (Vii aplauze). nicipal Drobeta Turnu Seve­ 1850”. citori şi tehnicieni, pentru re­
iaţii pe care viaţa ie impu­ Profund convins că forţe­ rin al P.C.R., primarul mu­ Preşedintele losip Broz Ti­ şi de navigaţie Porţile de zultatele remarcabile obţinu­ El a putut să vadă în ce prietenia dintre popoarele
ne ca singurele în măsură să le progresului şi păcii, for­ nicipiului, Ion Radu, a înmî- to şl Iovanka Broz au adre­ Fier. te în muncă şi contribuţia măsură aceste popoare, ale noastre I
asigure colaborarea, întări­ ţele antiimperialiste deţin nat tovarăşului losip Broz sat primarului municipiului înaltele distincţii au fost personală la realizarea şi da­ căror ţări se află încă în sta­ Vă mulţumesc, tovarăşe
rea încrederii şi prieteniei astăzi superioritatea în lu­ Tito cheia de aur a oraşului, Drobeta Turnu Severin şi, înmînaite de tovarăşul Emil rea în exploatare a Sistemu­ diul de acută nedezvoltare, Ceauşescu, pentru toastul
între popoare, consolidarea me, că acţionînd unite ele cu prilejul prezenţei sale în prin el, tuturor cetăţenilor Bodnaraş vicepreşedinte al lui hidroenergetic şi de na­ se străduiesc să se ridice dumneavoastră şi vă urez
păcii şi securităţii interna­ pot zădărnici politica impe­ acest cel mai vechi munici­ municipiului calde mulţumiri Consiliului de Stat al Repu­ pentru a se încadra în rîn­ multă sănătate şi succese în
ţionale. (Aplauze puternice). rialistă de agresiune şi răz­ piu al României şi i-a acor­ pentru înalta cinstire ce le-a blicii Socialiste România. vigaţie Porţile de Fier. dul ţărilor dezvoltate. Mul­ viaţă. (Aplauze).
Muncind împreună, munci­ boi, pot instaura pacea şi dat titlul de cetăţean de o- fost făcută.
torii şi specialiştii’ români şi securitatea, poporul român
iugoslavi s-au cunoscut în­ va milita şi în viitor cu toa­
deaproape. s-au întrajutorat, tă energia pentru promova­ Recepţia oferită de tovarăşii
au creat în practică o bază rea colaborării între popoa­ VIZITA BE LUCRU A TOVARĂŞULUI IULIE CEAISSESCU
pentru găsirea de noi forme re, pentru destindere şi
şi modalităţi de dezvoltare a securitate internaţională. (1-J-
cooperării dintre ţările noas­ raIe puternice, aplauze). Ion Gheorghe Maurer li ŞANTIERUL NAVAL OUI DROBETA TURKU SEVERIN
tre. De aceea, am putea spu­
ne că această construcţie es­ Dragi tovarăşi,
te o expresie a colaborării Sînt încredinţat că marea şi Semai Biedici Ia Kladovo In primele ore ale dimi­ de muncitori, tehnicieni şi Secretarul general al par­ In aplauzele şi uralele a-
clasei muncitoare care în ţă­ construcţie comună pe care o neţii de marţi tovarăşul ingineri vin în întîmpinarea tidului, ceilalţi conducători sistenţei, nava lunecă uşor
rile noastre este conducătoa­ inaugurăm astăzi va rămîne Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Nicolae Ceauşescu, secretar conducătorilor de partid şi de partid şi de stat sînt in­ pe săniile de lansare spre
rea societăţii, garanţia victo­ peste veacuri o mărturie ne­ secretar general al Partidu­ Vasile Şandru şi alte persoa­ general al Partidului Comu­ de stat, salutîndu-i cu mul­ formaţi că atît în primul an Dunăre. Apele fluviului îm­
riei socialismului. (Aplauze pieritoare a prieteniei fră­ lui Comunist Român, pre­ ne oficiale române. nist Român, preşedintele tă căldură. Tineri oferă se­ al actualului cincinal, cit şi brăţişează silueta zveltâ şi
puternice, ovaţii). ţeşti care leagă poporul şedintele Consiliului de Stat ■Din partea iugoslavă au Consiliului de Stat al Repu­ cretarului general al parti­ în intervalul scurs din 1972, impozantă a navei ce va
O importanţă deosebită în român şi poporul Iugoslavi­ a.l Republicii Socialiste Româ­ participat tovarăşii Mialko blicii Socialiste România, îm­ dului, celorlalţi conducători sarcinile revenite întreprin­ purta pe meridianele globu­
dezvoltarea prieteniei şi co­ ei, a muncii lor eroi­ nia, împreună cu tovarăşa Todorovici, Krste Ţrvernkov- preună cu tovarăşa Elena de partid şi de stat buchete derii- au fost îndeplinite şi lui numele „Drobeta-1850",
laborării româno-iugoslave ce închinate atît bună­ Elena Ceauşescu, şi tovarăşul ski, Stane Dolanţ, Dragoslav Ceauşescu, aflaţi în munici­ de flori. depăşite la toţi indicatorii, că semn de cinstire a memora­
Markovici,
Ţvietin
Miato-
au avut şi au bunele rapor­ stării celor de azi, cit şi piul Drobeta Turnu Severin Gazdele informează cum se în anul precedent unitatea a bilului eveniment din viaţa
turi dintre Partidul Comu­ fericirii generaţiilor viitoa­ losip Broz Tito, preşedintele vici, Kiro Gligorov, Mi- cu ocazia aniversării a 1850 înfăptuiesc indicaţiile pe ca­ ocupat primul loc pe ramu­ celui mai vechi municipiu al
lenko Boianici, Marian Rojici,
nist Român şi Uniunea Co­ re. (Aplauze, urale ; se scan­ Republicii Socialiste Federa­ Jarko Bulaici, Mirko Tepa­ de ani de atestare documen­ re secretarul general al ră în acţiunea de autodota- ţării.
muniştilor din Iugoslavia, -re­ dează „Ceauşescu — Tito" ; tive Iugoslavia, preşedintele vaţ, Nikola Liubicici, Rudi tară a acestei aşezări dună­ partidului le-a dat cu prile­ re.
Uniunii Comuniştilor din Iu­
laţiile lor de solidaritate în­ „Tito — Ceauşescu"). Fără Kolak, Duşan Gligorievici, rene, au făcut o vizită de lu­ jul vizitei ce a întreprins-o După vizitarea şantierului, Apreciind eforturile şi re­
temeiate pe respect şi sti­ îndoială că prietenia şi co­ goslavia, împreună cu tova­ Dragomir Miloievici, Iso Nje­ cru la şantierul naval din aici anul trecut. Directorul tovarăşul Nicolae Ceauşescu, zultatele activităţii acestui
mă reciprocă, pe principiile laborarea dintre România şi răşa Iovanka Broz, au luat govan şl alte persoane ofi­ localitate. şantierului precizează că, tovarăşa Elena Ceauşescu, colectiv pentru ridicarea gra­
marxism-leninismului şi in­ Iugoslavia se vor întări şi parte, marţi seara, la recep­ ciale. La această vizită au par­ prin mobilizarea unor resur­ ceilalţi oaspeţi sînt invitaţi dului de eficienţă a inves­
ternaţionalismului proletar. vor înflori tot mai mult ţia oferită Ia Kladovo de La recepţie au luat parte ticipat tovarăşii Ion Gheor­ se interne insuficient puse la cala de lansare a nave­ tiţiilor, pentru realizarea
Construirea complexului spre folosul ambelor noastre preşedintele Consiliului de reprezentanţi ai guvernelor ghe Maurer, împreună cu în valoare, şi îndeosebi prin lor. importantelor sarcini ce re­
„Porţile de Fier" oglindeş­ popoare, în interesul cauzei Miniştri al Republicii Socia­ ţărilor membre ale Comisiei soţia, Elena Maurer, Emil reducerea duratei de realiza­ Aici, legat încă de uscat, vin unităţilor constructoare
te hotărîrea cu care popoare­ generale a socialismului, pro­ liste România, Ion Gheorghe Dunării şi ai acestui orga­ Bodnaraş, Paul Niculescu-Mi- re a unor investiţii, colectivul cargoul maritim de mărfuri de nave din ţară în actualul
le noastre muncesc, sub con­ gresului şi păcii în lume). Maurer, cu soţia, şi preşedin­ nism, ambasadorii acestor zil, Virgil Trofin, Emil Dră- de aici va reuşi să producă generale de 2 000 tdw, cea cincinal, tovarăşul Nicolae
ducerea partidelor comunis­ (Aplauze puternice ; urale). tele Consiliului Executiv Fe­ state acreditaţi la Bucureşti gănescu, Ion loniţă, Corne- în ultimul an al cincinalului mai mare navă construită la Ceauşescu recomandă condu­
te, pentru dezvoltarea bazei Trăiască prietenia şi cola­ deral al Republicii Socialiste şl Belgrad, invitaţi la inau­ liu Mănescu, ministrul afa­ de trei ori mai mult com­ Drobeta Turnu Severin, aş­ cerii şantierului, specialişti­
materiale a socialismului, borarea dintre România şi Federative Iugoslavia, Gemal gurarea festivă a sistemului cerilor externe, Traian Du­ parativ cu anul 1950. teaptă botezul apei. lor de aici şi din centrala
pentru propăşirea lor eco­ Iugoslavia, dintre poporul Biedici, cu soţia, cu prilejul de la Porţile de Fier. daş, prlm-secretar al Comi­ La sosirea în vecinătatea industrială să se acţioneze şi
nomică şi socială. (Aplauze român şi popoarele Iugosla­ inaugurării festive a Sistemu­ Au fost invitaţi, de aseme­ tetului _ judeţean Mehedinţi In 1975, faţă de prevede­ calei de lansare a navelor în viitor pentru promovarea
prelungite). viei ! (Urale puternice, a- lui hidroenergetic şi de na­ nea, reprezentanţi ai con­ al P.C.R. rile iniţiale, se va realiza o ing. Constantin Pândele a- şi generalizarea unor proce­
Poporul român este în plauze prelungite). vigaţie „Porţile de Fier". structorilor români şi Iugo­ La sosirea în şantier, una producţie globală şi o pro­ dresează tovarăşei Elena dee avansate de lucru, care
prezent angajat cu toate Să trăiască şi să învingă slavi. dintre întreprinderile care au ducţie marfă cu 30,8 la sută Ceauşescu, în numele colec­ să contribuie la reducerea
forţele în munca pentru în­ cauza socialismului ! (Urale La recepţie au luat parte, La intrarea în sala de re­ inaugurat constituirea indus­ mai mare, iar volumul de tivului de constructori, invi­ în continuare a ciclului de
făptuirea programului ela­ puternice, aplauze îndelunga­ de asemenea, tovarăşii Emil cepţie a tovarăşilor Nicolae triei municipiului, înalţii beneficii va creşte cu peste taţia de a da semnalul înce­ staţionare a navelor pe caia
borat de Congresul al X-lea te). Bodnaraş, Paul Niculescu-Mi- Ceauşescu şi losip Broz Tito oaspeţi sînt întîmpinaţi de o cincime. Printre produse­ perii operaţiei de lansare la de montaj, pentru extinderea
al partidului comunist, în Trăiască pacea şi colabora­ zil. Virgil Trofin, Emil Dră- au fost intonate imnurile de Ioan Avram, ministrul in­ le ce vor fi asimilate în a- apă a acestui cel dinţii car­ execuţiei unor operaţii în
vederea dezvoltării susţinute rea între popoare ! (Aplau­ gănescu, Ion loniţă, Ion Stă- stat ale celor două ţări. dustriei construcţiilor de cest interval se înscriu tan­ gou de 2 000 tdw dintr-o se­ aer liber şi, în mod cores­
a industriei, modernizării a- ze puternice, urale; se scan­ nescu, Andrei Ştefan, Corne- Recepţia s-a desfăşurat în­ maşini, de membri ai co­ curile petroliere de 5 350 to­ rie ce se construieşte pentru punzător, pentru diminuarea
griculturii, perfecţionării re­ dează : „Ceauşescu — Tito liu Mănescu, loan Avram, Oc­ tr-o atmosferă de cordialita­ mitetului de direcţie al şantie­ ne şi cargourile de 2 300 to­ flota comercială maritimă a construcţiilor în hale indus­
laţiilor de producţie socia­ „Tito — Ceauşescu"). tavian Groza, Traian Dudaş, te şi caldă prietenie. rului naval. Un mare număr ne. ţârii noastre. triale.