Page 49 - Drumul_socialismului_1972_05
P. 49
v.zca
cmT&ÀWSEBESSSSà
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 397 © MIERCURI 17 MAI 1972
I ÎNCHEIERE a am
LLLÜ Astă seară E d i t o r i a l e
HATA IDEILKA damăm în familie „Poeme“. Apărut în Edi în albia unei statornice
tura „Minerva", recentul imagini de baladă.
volum al Iul Mlhai'l Sterlade,
Moment de mare însemnă asemenea sarcină. Intre pri birllor finale. Desigur, teme Cu noul film românesc. Dar, aşa cum e şi firesc, binecunoscut pentru străda ★
tate în activitatea ideologică ma şl cea de a doua con le de lărgă sinteză cuprinse „Astă seară dansăm în fa steaua celor doi nu poate niile sale de a populariza In Editura ştiinţifică a a-
a organelor şi organizaţiilor vorbire trebuie să existe tim în politica generală a par milie", realizat de studioul străluci la infinit. Tribula limba şl literatura română părut „Historia Augusta" —
de partid, dezbaterile finale pul necesar pregătirii temei tidului privind transformări Bucureşti, cinematografia ţiile lor amoroase Intră peste hotare, reprezintă o lucrare concepută la începu
din cursurile organizate în nice a tuturor cursanţilor, să le revoluţionare de pînă a- noastră face un pas înainte într-o zodie nenorocoasă. sinteză a altor zece volume tul secolului IV e.n. Lucra
acest an au menirea să re se organizeze — folosindu-se cum şl perspectivele deschi pe calea apropierii ei de Urmăriţi tot timpul de niş de poezie apărute în de rea este deosebit de va
împrospăteze cunoştinţele a- cele mai bune forţe — con se României socialiste, con viaţa socială, de problemele te personaje „misterioase", loroasă deoarece în bio
cumulate, să sedimenteze mai sultaţii, seri de întrebări şi ţinutul şl direcţiile dezvoltă pe care le ridică aceasta. ei vor afla doar înspre fi cursul anilor şl vine să în grafiile lui Hadrian, Anto-
temeinic tot ceea ce a apă răspunsuri, simpozioane şi rii societăţii socialiste mul Filmul este o comedie de nal că acestea fac parte cununeze cela cinci decenii niu cel Curios, Marcus Au-
rut în această perioadă în alte acţiuni menite să faci tilateral dezvoltate, rolul moravuri şi situaţii prin in din miliţie. Fiind reţinuţi, de trudă a autorului pe relius, Comodus, Gallienus
viaţa noastră politico-ideolo- liteze însuşirea conţinutului crescînd al partidului în eta termediul căreia se satiri cei doi şantajişti vor... dan tărîmul liricii. Poemele în găsim o serie de ştiri de
gică, să sporească eficienţa temelor stabilite pentru dez pa actuală, al fiecărei organi zează un anumit tip, acela sa, de data aceasta, „în fa mare importanţă şi unice ca
sursă pentru istoria Daciei.
muncii cursanţilor în pro baterile de încheiere a anu zaţii de partid în făurirea al „logodnicului de profe milie" ! delung meditate ne readuc
ducţie, în activitatea politi lui de învăţămînt de partid. unei econfomil moderne, a sie", care urmăreşte să ob O distribuţie de actori
co—socială. Este necesar ca pînă la 1 iu unor relaţii sociale superioa ţină avantaje materiale prestigioşi face ca filmul
Vizînd un cerc larg de nie, potrivit instrucţiunilor re bazate pe criteriile sta prin mijloace necinstite. E- lui Geo Saizescu, realizat Pentru melomani
semnat de
roul filmului, Temistocle T.
pe un scenariu
probleme de actualitate, con C.C. al P.C.R. cu privire la tornice ale eticii şl echită Temistocle, îşi are din ne acesta în colaborare cu Ion
vorbirile vor pune în centrul învăţămîntul de partid şi ţii socialiste, constituie coro fericire şi un adept, un co Băieşu, să aibă o reuşită
dezbaterilor de încheiere sar propaganda prin conferinţe, larul dezbaterilor din cursuri laborator apropiat, Alecu A. priză la public, valenţele Muzica uşoară este în Kiki Dee, Jerry Rix, Lili
Colectivul
furnaliş-
CALAN.
cinile concrete şi de per cursurile organizate în a- în această perioadă. tUor de la Călan are ca obi Alecu. Raza de acţiune a ce sale educative fiind eviden drăgită de un public tot mai Castel, Corina Chiriac, Do-
spectivă, intr-o strînsă îm cest an să se încheie. A- O atenţie sporită trebuie ectiv central al Întrecerii in lor doi e întinsă, în cursa te. Amintim cîţiva dintre larg de diferite vîrste şi va ş.a.
binare, în lumina documen ceastă cerinţă este reclama acordată modulul de organi cinstea Conferinţei Naţionale inventivilor Don Juani, în deţinătorii rolurilor princi profesii. Credem că o întîl- ★
telor partidului nostru, a sar tă dealtfel şi de complexi zare a convorbirilor finale în a P.C.R. şi aniversării a 25 de special a lui Temistocle, pale : Dem. Rădulescu, Se- nire cu cîţiva dintre parti Pentru cei apropiaţi muzi
ani
proclamarea
republi
la
de
cinilor ce revin organelor şi tatea sarcinilor ce le au or sensul asigurării unui con cii obţinerea unor Înalţi In căzînd o serie de naive ca bastian Papaiani, Vasilica cipanţii la Festivalul „Cer cii de operă, Casa de discuri
organizaţiilor de partid în ganizaţiile de partid în pe trol şi îndrumări permanen dici de utilizare şl reducerea Tastaman, Ioana Bulcă, Ste bul do aur" — 1971 este Electrecord le pune la dis
întîmpinarea Conferinţei Na rioada actuală. te. Experienţa din anii pre consumului de cocs. hărnicio şl pri re le avansează bani pen la Popescu, Draga Olteanu binevenită. In magazine se poziţie arii din opere în in
Acţiontnd
cu
ţionale a partidului ce va Cu deosebită acuitate este, cedenţi şi din acest an poa cepere În aceste direcţii, fur- tru un motiv sau altul, mo ş.a. Toţi îşi aduc aportul la află discuri avînd înregis terpretarea unor interpreţi
au
avea loc în cursul verii. La de asemenea, reclamată ne te fi deosebit de valoroasă nallştii randament asigurat a utilizarea tive în ultimă Instanţă ima realizarea unui film agrea trate vocile unor interpreţi români de faimă mondială:
agre
cu
sporit
sfîrşitul celei de a doua de cesitatea asigurării în dezba dacă este aplicată cu răs gatelor, produetnd suplimen ginare. bil, apreciat. ca : Ann Louise Hannson, Iolanda Mărculescu, Arta
cade a lunii mai vor apărea terile finale a unei tematici pundere. Comitetele munici tar peste 1 000 tone fontă. Tot Florescu, Ioan Dacian, Co
consu
prin
odată,
în acest scop materiale ori dense, cu o mare încărcătură pale de 'partid Hunedoara, mului specific, reducerea economisit rina Bărbulescu, Cornel
s-au
entative în presă, care vor de idei, puternic centrată pe Petroşani şi Deva, comitetele mal bine de 300 tone cocs. Stavru.
constitui baza uneia din dez problemele atît de complexe orăşeneşti şi-au mobilizat Este un succes do seamă, da
bateri — de obicei a doua puse în faţa activităţii ideo începînd cu membrii birou torat Întregului se colectiv, din
căruia
rîndul
remarcă
şl
dezbatere. Pentru prima dez logice de către conducerea lui toate forţele, pe care oauperlstul lo an Maior — pre
batere se recomandă alege superioară de partid, de cu- le-au instruit şi repartizat cu zent In această imagine.
rea unei teme din programa vîntârile şi expunerile secre răspunderi concrete să pregă Foto: N. GHENA Spectacole
cursului din acest an de în- tarului general al partidului tească şi să participe la con
văţămînt de partid. In toa nostru, tovarăşul Nicolae vorbirile finale, să facă ex
te ciclurile de conferinţe se Ceauşescu. Şi, fireşte, aşa puneri şi să dea consulta Ziua de 17 mai se dove
vor face expuneri pe baza cum se cere întregii noastre ţii. deşte bogată în spectacole.
materialului ce va fi publi activităţi ideologice, tot aşa Lectorii comitetelor mu Noile tehnologii Astfel, ansamblul folcloric
cat în presă şi se vor da răs se cere şi învăţămîntului de nicipale şi orăşeneşti, mem „Banatul" din Timişoara
punsuri la întrebările puse partid — ca o condiţie su brii comisiei de propagandă amplifică prezintă „Cîntă strună, joa
de cursanţi. De asemenea, în premă a eficienţei — anco a comitetului judeţean, con că horă" la Baru şi Pui,
cursurile învăţămîntului ide rarea sa în viaţa cotidiană, ducătorii întreprinderilor, al realizările Teatrul de stat de păpuşi
ologic organizat pentru ca o corelare armonioasă a în te cadre cu munci de răs din Alba Iulia oferă mici
drele didactice vor avea loc suşirii tezelor teoretice în pundere au participat şi în producţie lor spectatori din Lupeni şi
două dezbateri, urmate de a- strînsă legătură cu proble continuă să participe la pre Bărbăteni piesele „Dănilă
precieri: o dezbatere de sin mele practicii concrete din gătirea şi desfăşurarea con Prepeleac" şi „Sus tot mai
teză din materialul studiat fiecare unitate de producţie. vorbirilor finale, unii dintre DEVA. Preocupările mun sus", iar studenţii Institu
în acest an şi o dezbatere In acest context, bogatul te aceştia conduc dezbateri, dau citorilor, tehnicienilor şl tului de artă teatrală şi ci
privind problemele ce vor fi zaur de învăţăminte izvorît consultaţii şi răspunsuri la inginerilor de la Exploata nematografică Bucureşti o-
cuprinse în consultaţia ce se din lucrările plenarei C.C. al întrebările puse de cursanţi rea minieră Deva sînt o- feră devenilor piesa „Neîn
va publica în presă. P.C.R. din 3-5 noiembrie, cu- pe teme ale politicii interne rientate cu precădere spre Scenă din film. ţelegerea“.
Dat fiind timpul scurt ca vîntările şi expunerile tova şi externe a partidului nos organizarea superioară a
re ne-a mai rămas pînă la răşului Nicolae Ceauşescu la tru. producţiei şl a muncii, fo
închiderea învăţămîntului es această plenară şi la cele Un număr important de losirea unor metode de lu
cru
subteran,
în
înaintate
te nevoie de o bună organi lalte ce au urmat în această organizaţii de partid au pre
zare, de mobilizarea tuturor perioadă, la consfătuirea pe văzut în planurile lor de utiltzairea la randament su
perior a maşinilor şi agre
forţelor de care organele şi ţară a cadrelor de conduce măsuri continuarea activită gatelor din dotare, întări Marca fabricii »¡iii prestigiul colectivului
organizaţiile de partid dis re din industrie şi construc ţii ideologice prin dezbateri rea disciplinei de produc
pun şi sînt potrivite şi pre ţii trebuie să ocupe un loc în adunările generale ale or ţie, toate vizînd creşterea
gătite pentru a îndeplini o important în cadrul convor-
ganizaţiilor de bază, expu eficienţei economice a în Urmărind calitatea produ Cele ce-l nemulţumesc po
neri şi simpozioane şi alte treprinderii. laude pentru calitate, am lu tea produselor au fost iden şeful fabricii sînt adevărate.
selor ce se vînd prin maga
manifestări de sinteză, pre In direcţia îmbunătăţirii zinele alimentare ale muni at legătura cu conducerea tificate şi s-a trecut la mă Ele aveau rezolvarea cu un
cum şl analize în plenare şl tehnologiilor de lucru, în fabricii, spre a vedea despre suri.
mal multe raioane ale ex cipiului Hunedoara am fost ce „accident" e vorba. O — Nemulţumirile noastre, „etaj" mal sus, adică la
adunările organizaţiilor de ploatării se aplică de cît- confruntaţi cu o problemă discuţie cu locţiitorul secre atunci cînd nu reuşim să dăm compartimentul aproviziona
partid ale modulul în care s-a va timp metoda de exploa care nu se punea în urmă tarului comitetului de par produse de calitate superioa re al întreprinderii de indus
desfăşurat învăţămîntul de tare in slubetaje a mine cu cîteva luni: calitatea di tid pe fabrică, Vasile Bănea- ră, sînt la fel de mari — trializare a cărnii, dar se ve
partid din acest an şi mă reului, obţinîndu-se rezul minuată a preparatelor Fa să, cu directorul fabricii, in spunea maistrul Proca. Asi de că pe aici trebuie im
surile ce se impun pentru tate deosebite. Aceasta a bricii de industrializare a ginerul Petru Aida, cu mais gurăm pe oricine că urmă pulsionat din cînd în cînd
continuarea activităţii în Impus îmbunătăţiri şi în -cărnii din Haţeg. trul de la preparate, Cornel rim respectarea riguroasă a cîte ceva.
timpul verii şi pentru pre procesul de preparare a Maria Harmuz, responsabi Proca, şi cu tehnicianul C.T.C., procesului de fabricaţie. Am — Noi avem muncitori
gătirea din timp, cu maxi minereului, unde au fost I la magazinului alimentar cu Ioan Florea, ne-a întărit con primit o cantitate de mate buni, oameni care ştiu să se
mum de eficienţă, a noului montate în circuit închis ; autoservire nr. 8, spunea: vingerea că, într-adevăr, e rie primă cu alte caracteris mobilizeze ca să facem faţă
an. două mori de cîte 500 j — Structura salamurilor vorba de o situaţie acciden tici decît cea cu care lucrăm unor cerinţe sporite într-un
Complexul de măsuri ini tone pe zi, realizîndu-so I din sortimentele „Italian“, tală. în mod obişnuit şi, deşi res moment dat — ne asigură
ţiat de secretariatul comite astfel o creştere a capaci- j „Rusesc" şi „Predeal" nu — Fără discuţie nici pe pectam întru totul reţetele de locţiitorul secretarului co
tului judeţean pentru ca în tăţii zilnice de prelucrare, i poate fi deosebită, la parizer, noi nu ne mulţumeşte faptul fabricaţie, produsele nu erau mitetului de partid. Vom gă
văţămîntul de partid, întrea Aceste metode de lu- j muşchi ţigănesc şi şuncă pre că într-un anumit moment de calitatea dorită. Am gă si şi de data asta căile de
ga muncă Ideologică să se cru şi altele la fel de j sată cantitatea de umidita calităţii preparatelor noastre sit acum soluţia prin care a îmbunătăţi calitatea pro
desfăşoare la un înalt nivel importante, aplicate cu suc- j te e mare. i se aduc reproşuri — spu să corectăm calităţile mate duselor noastre. Căci ne
calitativ, impulsionează toţi ces la E. M. Deva, au con- j La magazinul nr. 73 se a- nea directorul fabricii. Am riei prime. preocupă aceasta în cel mai
factorii ce activează pe a- trlbuit la obţinerea unui ; duceau aceleaşi reproşuri. parcurs o perioadă mai grea, — Umiditatea din produse înalt grad.
cest tărîm să participe mai volum de producţie sporit Cum eram convinşi că e cînd capacitatea secţiei a nu depăşeşte limitele norma Ceea ce bănuiam, anume
activ, să-şi aducă un aport cu 7,6 la sută faţă de vorba de o situaţie acciden fost mult solicitată. Multe tivelor, completa şeful fabri că e vorba de o situaţie ac
susţinut la creşterea eficien plan. tală, căci mulţi ani produ din problemele pe care le cii. Trebuie însă să fim în cidentală, s-a adeverit în
ţei muncii de propagandă. sele respective au primit punea în faţa noastră calita- ţeleşi şi noi că nu putem discuţia cu factori de răs
fabrica mezeluri cu un pro pundere de la fabrica din
cent scăzut de umiditate a- Haţeg. E îmbucurător că
tît timp cît lucrăm cu celo oamenii sînt preocupaţi în-
fan în locul membranelor. tr-un grad înalt de a nu lă
Nu înţeleg de ce alte fabrici sa să se ştirbească prestigiul
KSFaE3Si3BffiS55£Sg5&i din ţară pot primi membra mărcii fabricii. Aceasta spre
ne artificiale în funcţie de mulţumirea cumpărătorilor
nevoile lor, iar noi, care a- care folosesc produsele ei.
CAMPIONATUL JUDEŢEAN nicipii din judeţ, nu primim. mu ION CIOCLEI
mari
două
provizionăm
La E. M. Teliuc, excavatoare puternice „muşcă“ din rocă. Mi „Trofeul Crîsnic" (pentru 8, Munteanu 6, Sîrghie 8, Mi-
nereul de fier ia apoi drumul combinatului hunedorean. Minerui Vulcan — Preparatorul înainte de a lucra in subteran
Foto: V. ONOIU public) 10. cin 9, Cancelarie 6; Minerul
A arbitrat Ioan Radu Ghelar: Ilie 5 (min. 45 Alic
Lupeni 5-0 (2-0) (Brad) 10. ca 7, Paler 7, Radu I 8, Ra
9) — Belea 8, Balica 7, Pas
Dacia Deva : Ciser 8 (min.
Meseria de miner este una
Intîlnirea dintre cele două A arbitrat I. Ciora (Haţeg) 65 Bălţat 7) — Motorca 9, Ene du II 7, Breaz 6, Tătaru 7, din cele mai preţuite înde marea maistrului care are în
locul de
muncă
supraveghere
echipe, cu excepţia reprizei 10. 8, Bălţat 7 (min. 65 Ciser 10), Prună 7, Marcel 7. letniciri. Prestigiul celor ca respectiv. După ce se termină
secunde, cu greu a depăşit Minerul: Vinţefi 9 — Şipoş Pepenar 7, Rotaru 9, Ambruş CONSTANTIN AOANE1 re lucrează în subteran şi perioadele de instructaj, atît
condiţia unui joc de antrena 8, Cristea 8, M. Cugereanu 9, l-au căpătat ca urmare a cel general cît şi cel de la
ment, formaţiile neinsistînd Rîpa 8, Florea 8, Ferenţi 8, Voinţa lîia — Preparatorul strădaniei depuse de ei, ca locul de muncă, muncitorii
asupra calităţii fotbalului. Iepure 8 (Borş 7), Şt. Cuge urmare a curajului, bărbăţiei vor fi supuşi unui examen,
Oaspeţii nu au tras nici un reanu 8, Maioş 10, Zagoni 9 ; de care dau permanent dova rezultatul acestuia fiind tre
şut pe spaţiul porţii. Au mar Preparatorul : Moldovan 7 — Teliuc •2 ( 2- o ) ; dă. Pentru ca o persoană să cut în fişa individuală de in
cat Matoş (mirt. 3 şi 67), Şt. Doroftei 7, Caravatache 4, poată fi admisă să lucreze în structaj. Muncitorii vor fi ad
Jucind
fără
cîţiva
jucători
Luorări de reparaţii şl întreţineri de drumuri Cugereanu (min. 35), Zagoni Duli 5, Tătaru 4, Moraru 4, de bază, echipa gazdă a des 71 să reducă scorul la 3-2 subteran trebuie mai întîi să mişi de a lucra în subteran
de
prin golurile realizate
8, Ceciloiu 4, Maiga
să
cunoască următoarele:
(min. 58) şi Ferenţi (min. 77).
Basarab
numai în cazul în care au
„Trofeul Crîsnic" (pentru 5, Malinaş 5, Ursan 5. făşurat totuşi un joc mulţu Chira şi Golosie. In minutul posede cunoştinţele generale trecut examenul. In cazul an
BULZEŞTII DE SUS. Co pe oare l-au transportat şi public) 10. T. MUCUJA mitor. Primul gol cade în 80, Parancea înscrie din nou: de tehnică a securităţii mun gajării, transferării sau de
mitetul executiv al consi aşternut pe 4 km de drum. minutul 15. Parancea se an 4-2. cii precum şi cele specifice taşării muncitorilor calificaţi
liului popular comunal or Transportul s-a făcut cu un gajează cu succes într-un dri „Trofeul Crîsnic" (pentru lucrărilor pe oare le execu care au lucrat în alte uni
ganizează periodic acţiuni număr de peste 40 de ate I.G.C.L. Hunedoara — bling prelungit, ajunge pînă public) nota 10. tă. Muncitorii nou angajaţi tăţi miniere în aceleaşi con
obşteşti pentru executarea laje ale locuitorilor. In a- în colţul careului de 16 me A arbitrat Cionady Ion (De nu pot fi admişi să lucreze diţii de muncă, aceştia pot fi
lucrărilor cu caracter edili- celaşi timp s-au curăţat şi Victoria Călan 2-1 (0-0) tri al oaspeţilor, de unde va) 9. în subteran sau la suprafaţă încadraţi cu calificarea ce o
tar-gospodăresc şl de înfru desfundat 2 000 ml de şan centrează pînă la Petrică, ca Voinţa: Şuba 7 — Panait fără efectuarea instructajului au dacă dovedesc cunoştin
museţare a satelor. In ca ţuri. De asemenea, s-au ex Oaspeţii s-au apărat foarte „Trofeul Crîsnic“ (pentru re de la 3 metri introduce 7, Iuga 8, Dan 7, Mănase 6, introductiv general şi a in ţele tehnice şi de protecţie
drul acestora, o atenţie deo tras din carieră 30 mc de public) 8. mingea în poartă. Nu trec Fluieraş 8, Parancea 9, Petri structajului de 3 luni la lo a muncii, după ce li se va
sebită se acordă lucrărilor piatră brută necesară pen bine în prima repriză. In A arbitrat Ioan Bristan (O- decît 5 minute şi scorul se că 7, Bala II 7, Istfan 7 (din cul de muncă. Instructajul face instructajul introductiv
de reparaţii şi întreţineri ale tru construcţia noului local minutul 49 localnicii scapă răştie) 8. majorează la 2-0 prin golul min. 46 Chiose 6), Brîneţ 7 ; general se va face pe baza general. Orice muncitor care
drumurilor comunale. De al dispensarului medical u- din chingi, la o greşeală a I.G.C.L.: Mălai 6 (Olărescu 7) semnat de Istfan. In minutul Preparatorul : Tîrtu 7 — Gîr- unui program aprobat de este repartizat la o lucrare
oaspeţi,
şi
Fleanc
fundaşilor
curînd, un număr de peste man. înscrie din pasa lui Ten'ciu. — Furca 7, Tănase 7, Naghi 60, Fluieraş majorează scorul boan 7, Pîrjol 6, Goloşie 7, conducerea exploatării cu o cu alt specific sau într-o altă
250 de bărbaţi şi femei din Todoroni (Victoria) face K.O. 7, Nemeş 8, Diaconu 6, Var la 3-0, dintr-o frumoasă ac Badiuc 6, Valentin 7, Topli- durată de pînă la 10 zile, co funcţie va fi instruit asupra
satele Bulzeştii de Jos, Bul- DUMITRU GIURGIU cîţiva apărători, prin dribling ga 8, Toma 7, Tenciu 5, Fleanc ţiune personală. La acest ceanu 7, Chira 8, Vieru 6, respunzătoare condiţiilor spe normelor de tehnica secu
zoşlii de Sus, Georgeşti, Ru secretarul Comitetului comunal reuşit, pasează lui Taus şi 5, Şelea 6 ; Victoria : Soos 8 scor, gazdele slăbesc ritmul Vornicu 6, Mîndroi 7. cifice locului de muncă şi rităţii legate do noua sa func
seşti şi Păuleşti au extras de partid, primarul comunei 1-1 (min. 62). Peste un minut, — Lamek 7 (Birta 6), Găl- jocului, dîn-d posibilitate oas funcţiei noilor angajaţi. In ţie sau de noul loc de mun
din carieră 200 mc pietriş Bulzeştii de Sus peţilor ca în minutele 65 şi M. TIC structajul la ’ locul de muncă
Găldeanu comite henţ în ca dean 9, Vlad'cu 9, Lăscoiu 8, că de către maistrul care
reu şi Varga transformă : 2-1. Oprea 7 (Barbara 7), Anghel (de 3 luni) se va face de că răspunde de schimbul res
Mărturii ale creşterii nivelului de viaţă In min. 75 arbitrul nu acor 7, Crăciun 6, Gălan 7, Todo Minerul Aninoasa — Gloria tre şefii de echipe sub îndru pectiv.
dă un penalti oaspeţilor, cînd roni 9, Tauş 9.
ai locuitorilor din Toteşîi Găldeanu a fost „secerat" în Haţeg 5-0
careu. I. VLAD Aielier-şcoală în construcţie
TOTEŞTI. Munca în co de radio şi 180 tele In sfîrşit, o zi mare pen de 5-0 pentru mineri. Am re
operativa agricolă de pro vizoare, 286 biciclete, 14 au Dacia Deva — Minerul tru jucătorii echipei mineri marcat un joc cavaleresc din UNIREA. După cum peste 100 de cetăţeni au
ducţie, strădania ţăranilor toturisme, 24 motociclete şi lor din Aninoasa ! Ei au pri partea ambelor formaţii cu ne informează tovară
cooperatori pentru a obţine alte bunuri de uz casnic. In mit pe teren propriu replica foarte puţine faulturi. şul Aurel Tibea, se muncit la demolarea unei
an de an producţii cît mai satele Cîrneşti şi Reea s-au Gheiar 4-2 (3-0) cavalerească a simpaticei e- A arbitrat Dobner Anton. cretarul Comitetului co clădiri vechi, pe locul un
bogate se reflectă atît în construit localuri noi de chipe din Haţeg. Dar, în min. (Petroşani) 10. munal de partid Unirea, de se va ridica ateiierul-
şcoală.
creşterea avuţiei obşteşti a şcoală iar la Toteşti şi Reea Minerul din Ghelar, cu toa 52 şi respectiv Radu în min. 30, minerii înscriu primul gol „Trofeul Crîsnic" (pentru recent a început aici con S-au evidenţiat în mod
cooperativei, cît şi în creş cămine culturale. Trei noi te că a fost învinsă cu sco 65). După primirea celor do prin Gudaeu. Repriza secun public) 10. strucţia unui atelicr-şcoa- deosebit Ioan Lazăr, Moise
terea nivelului lor de trai. magazine alimentare au fost rul de 4-2 (la pauză 3-0), a uă goluri, portarul gazde dă debutează cu un plus de Minerul Aninoasa : Danciu lă, care va avea în' final Androni, Iulius Soloi, An
Intr-un deceniu şi ceva, construite în satele Toteşti, lăsat o bună impresie celor lor, Ciser, face schimb cu un energie din partea gazdelor 10 — Oltan I 8 (Gheorghe 4 săli pentru ateliere, pre ton Bolduş, Ioan Veg, Mi-
cît a trecut de la înfiinţa Păucineşti şi Reea, precum prezenţi. jucător de cîmp (Bălţat), care atacă dezlănţuit şi în Nicolae 8), Gudaeu 9, Egetbo- cum şi alte dependinţe ne
rea cooperativei agricole, în şi trotuare pe o lungime de Operarea unei schimbări în schimbare ce pare a fi foar min. 62 Gheorghe Nicolae, ros 8, Herlea 9, Oltan II 9, cesare instruirii practice a nuţ Opruţ, Minut Jucovăţ,
Victoria Rădoni, Creţi Co-
comuna noastră au ■ fost 2,8 km în satele Toteşti şi echipa oaspe a fost foarte te inspirată, care duce toată proaspăt intrat, înscrie al Tomuş 10, Ionică 9, Broască eleviior de la şcoala gene zac şi alţi cetăţeni.
construite 245 case noi, s-au Păclişa. 9 poduri şi 12 po inspirată — Alic în poartă echipa în careul oaspeţilor. doilea gol. Două minute mai 9, Băieşu 9, Gogy Vasile 8 rală din localitate. In perioada ce urmează,
extins şi renovat alto 186 deţe din beton. în locul lui Ilie — fiind a- Dar golul cade abia în min. tîrziu, Broască şutează impa- (Eugen 8); Gloria Haţeg: L. In prima zi au fost mo- elevii şi părinţii lor vor
locuinţe şi dependinţe. Lo IOAN ZEICONI cela care coordonează şi îşi 70, cînd, la o pasă excelentă rabil şi scorul devine 3-0. Zepa 7 — Bojin 8, Armie 9, biiizate toate atelajele din lucra zilnic la construirea
cuitorii comunei au cum secretarul Comitetului comuna! încurajează coechipierii şi ast a lui Micin, Ciser, cu capul, Oltan înscrie frumos cu ca I. Zepa 7, Tăşală 9, Ionaş 7, comună, care au transpor acestui important obiectiv
părat 413 garnituri noi de partid, primarul comunei fel reduc din handicap (două printr-o' lovitură splendidă, pul cel de-al IV-lea gol, iar Iştfânescu 7, Ştef 9, Buşe 8, tat peste 70 tone balast pentru instruirea practică
de mobilă, 345 aparate Toteşti goluri înscrise din acţiuni face inutilă intervenţia lui Tămaş stabileşte în minutul Crăciunel 8, Gergan 8. necesar noii construcţii, iar a elevilor.
frumoase de Marcel în min. Alic. 81 scorul general al meciului P, DARIE L_