Page 5 - Drumul_socialismului_1972_05
P. 5
Primirea de către tovarăşul
Proletari c/in toafe fările. unifl-vă!
Nicoiae Ceauşescu
a unor ziarişti iugoslavi
' In după-amiaza ¡zilei de mit pe Frâne Bărbieri, re- La întrevedere au partici
miercuri, 3 mal 1972, tova dactor-şef al săptămânalului pat tovarăşii Cornel Burtică,
răşul Nicoiae Geauşescu, se- iugoslav Nin, şi pe Dragoslav membru supleant al Comite
Rancici, şeful Secţiei externe tului Executiv, secretar al
jcretar general al Partidului
de la aceeaşi publicaţie, că C.C. al P.C.R., şi Constantin
Comunist Român, preşedinte rora le-a acordat un inter Mitea, consilier la Comitetul
le Consiliului de Stat, a pri viu. Central al partidului.
Cuvîntul de salut adresat de tovarăşul
Ion Gheorghe Maurer, preşedintele
Creşterea indicelui de utilizare Consiliului de Miniştri, celei de-a Vl-a
»
a masinilor-unelte la 76.2 Conferinţe regionale a comisiilor
le sută relevă mari posibilităţi naţionale europene pentru UNESCO
de sporire a producţiei După un bilanţ deosebi? de rodnic Yn cinsfea zilei de 1 Mai I Domnule preşedinte, rei dezvoltare se află într-o mentul de României socialiste
j Doamnelor şl domnilor,
interdependenţă
strînsă
dia
faţă
culturii
dezvoltarea
lectică. Căci este notoriu fap
Amploare şi continuitate în eforturi ’ In numele guvernului Re tul că omul cult, informat, şi de cooperarea culturală in
o
ca
ternaţională,
coordonată
publicii
Socialist«
România,
care cunoaşte şi înţelege le
majoră a politicii sale inter
de piese de schimb vă adresez un cald salut cu gităţile devenirii istorice, poa ne şi externe.
prilejul prezenţei dv. în ţara
te dirija această devenire po
In acest context, importan
pentru intensificarea întrecerii socialiste ¡noastră. trivit cerinţelor progresului, ţa celei de-a Vl-a Conferinţe
Acţiunile întreprinse în Este demnă de scos în e- I Prin însăşi vocaţia sa, Or ceea ce, pînă la sfîrşitul sfîr- regionale a comisiilor naţio
ariul trecut în baza măsuri videnţă preocuparea comi ganizaţia Naţiunilor Unite şitului, înseamnă libertatea nale e u r o p e n e pentru
lor stabilite da conducerea tetelor oamenilor muncii pentru Educaţie, Ştiinţă şi în sensul ei real de necesi TJNESCO, care se întruneşte
superioară de partid pen din cadrul Combinatului Onorate dc conducerea partidului şi sta Traversînd cu succes această primă şl rod Cultură este chemată să pro tate înţeleasă. la Bucureşti, la invitaţia Co
tru îmbunătăţirea folosirii siderurgic Hunedoara, unde tului cu înalte distincţii pentru merite deo nică etapă a întrecerii, colectivele muncito moveze legăturile culturale Observăm, în aceeaşi suc misiei naţionale române, nu
maţsinilor-unelte din dota măsurile întreprinse în a- sebite în îndeplinirea prevederilor primului reşti hunedorene, în frunte cu organizaţiile între ţări şi popoare, să favo cesiune de idei, că de-a lun scapă nimănui. Prin reco
rea întreprinderilor şi-au ceastă direcţie au dus la an al cincinalului, organizaţia judeţeană de de partid, au făcut dovada de netăgăduit a rizeze o largă circulaţie a tot gul vremii, cultura s-a dove mandările pe care le va a-
găsit ecou în creşterea in creşterea coeficientului de partid, colectivele întreprinderilor fruntaşe, hotăririi de a ridica la cote superioare can ceea ce a creat şi creează dit un factor de dezvoltare dopta conferinţa, va putea nu
dicelui de utilizare a aces utilizare a fondului de timp toţi oamenii muncii hunedoreni au adus pri titative şi calitative întreaga activitate pro mai bun şi mai valoros uma a simţămîntului de solidari numai să reafirme conştiinţa
tora în industria judeţului. afectat maşinilor de la 55,4 nos sărbătorii de Mai un buchet bogat de ductivă a judeţului, de a finaliza cu succese nitatea. tate umană. Precum se ştie, necesităţii cooperării europe
Ca urmare a măsurilor lua la sută cît s-a înregistrat realizări. întrecerea din primele 4 luni, al de prestigiu sarcinile de răspundere ce re Cultura, ca una dintre mo valorile spirituale au circulat ne, dar şi, mai cu seamă, să
te la nivelul întreprinderi în trimestrul î al anului tre cărei prim bilanţ l-am încheiat în ajunul zilei vin economiei hunedorene în al doilea an dalităţile specifice de mani întotdeauna, fapt pe deplin identifice noi căi şi mijloa
lor care dispun de uri în cut la 88,6 la sută în pri de 1 Mal, a fost marcată de rezultate remarca al cincinalului. Această hotărâre unanimă, festare a omului, a avut în atestat de influenţa pe care ce capabile să intensifice coo
semnat parc de maşini- mul trimestru al anului în bile. Totalitatea indicatorilor planului şi an dorinţa zecilor de mii de muncitori, totdeauna un rol de maximă au exercitat-o reciproc cen perarea culturală. Cu un ast
viaţa
în
gajamentele au fost îndeplinite exemplar, tehnicieni, ingineri, specialişti şi cadre de însemnătate poate afirma societă trele de civilizaţie. Favori- fel de program de cooperare,'
ţii.
Se
că
la
aslgurîndu-se considerabile sporuri de pro conducere din judeţ de a fl la înălţimea sar baza oricărui progres uman zînd schimbul de valori spi UNESCO va aduce neîndoiel
ducţie industrială, produse de mare valoare cinilor trasate de partid cunosc, în peri a stat, în ultimă instanţă, un rituale şi, prin aceasta, cu nic o contribuţie substanţială'
pentru economia naţională. S-a înregistrat, oada premergătoare Conferinţei Naţionale a act de cultură. In decursul noaşterea reciprocă, cultura la dezvoltarea culturală a
de asemenea, depăşirea prevederilor la pro timpului, numai prin cultură a stimulat şi stimulează a- naţiunilor europene, la stimu
ductivitatea muncii, la economii şi beneficii, partidului, o amploare fără precedent. oamenii au reuşit să-şi cu propierea popoarelor, dorinţa larea relaţiilor şi schimburi-
1
a sarcinilor de export, precum şi în reali noască condiţiile de viaţă, să lor da cooperare pe multiple lor culturale şi ştiinţifice, la
zarea planului de investiţii. (Continuare tn paq. a 2-a) planuri. promovarea acelui dialog u-
înţeleagă sensurile existen Este indiscutabil că numai
ţei lor şi să acţioneze In di prin răspîndirea largă a cul man fără de care nimic nu
recţia progresului, a făuririi turii şi valorificarea ei în poate dăinui cu adevărat. J
euro
colaborarea
Desigur,
unelte pentru prelucrarea curs, iar la Centrala căr unui trai mal bun. practica economico-socială, în peană este folositoare nu nu
J
metalului, în vederea creş bunelui Petroşani propor In epoca noastră, cînd ge condiţiile dezvoltării coope mai popoarelor europene, dar
terii foldsirti intensive a ţia folosirii a crescut de la niul uman pătrunde în adîn- rării Internaţionale, îşi pot şi relaţiilor multiple de con
acestuia, se constată o spo 65,3 la sută la 73,1 la sută. cul tainelor naturii, descope găsi soluţionarea problemele lucrare între continentul nos J
rire simţitoare a indicelui Aportul pe care aceste două rind şi punînd în valoare ne majore care confruntă astăzi tru şl celelalte regiuni ale lu-'
de folosire a fondului de mari unităţi Industriale bănuite resurse, cultura şi omenirea ca, bunăoară, înlă mii. In acest spirit. România'
timp maxim disponibil. Este l-au adus la îmbunătăţirea ştiinţa devin componente in turarea subdezvoltării şi a este profund interesată de
grăitor în acest sens fap indicelui pe judeţ este e- separabile ale vieţii omului, consecinţelor ei — foametea activitatea desfăşurată de
tul că la întreprinderile ca vident avînd In vedere că iar răspîndirea lor, o cerin şi analfabetismul — ca să le UNESCO, a cărei expresie
a
mersului
fundamentală
ţă
re au un parc de cel pu împreună au în dotare mai înainte. amintim doar pe cele mai marcantă o constituie şi a-
ţin 10 maşini-unelte pen mult de jumătate din în Nu putem să subliniem în importante, combaterea po ceastă conferinţă.-
tru prelucrarea metalului treg parcul, de maşini-unel deajuns importanţa culturii luării mediului înconjurător, Adresez ca atare, în nume
Indicele de utilizare a fon te din toate întreprinderi- ca factor propulsor al forţe politica demografică ş.a. le ^guvernului român, sincere
Revoluţia
ştiinţifico-tehnică
dului de timp' maxim ' ie din judeţ. lor de producţie, de a căror contemporană face posibilă urări de succes lucrărilor dv.,
disponibil reprezintă în Şirul exemplificărilor de continuă dezvoltare depinde, difuzarea culturii cu ajutorul cu speranţa că cea de-a Vl-a
trimestrul I 72,4 la su întreprinderi care au avut se ştie, prosperitatea societă unor mijloace de comunica Conferinţă regională a comi
tă faţă de numai 62,8 la aceeaşi preocupare pe a- ţii în ansamblu. ţie mereu mai numeroase şi siilor naţionale europene pen
sută cît a reprezentat în a- ceastă linie poate fl între In fond, cultura, cunoaşte mai perfecţionate. Dar acest tru UNESCO va deschide noi'
ceeaşi perioadă a anului git şl cu alte unităţi cum rea, sporind puterea şl in fapt este departe de a fi su persooctive de cooperare cul
precedent. Creşteri sub ar fi I. M. Barza, Uzina fluenţa omului asupra natu ficient. Lumea resimte tot turală internaţională, în fo
stanţiale se înregistrează şi mecanică de material ru rii, îi dau posibilitatea să mai acut necesitatea organi losul tuturor ţărilor europe
in repartizarea maşlnllor- lant Slmeria, Centrala mi producă mai multe valori zării circulaţiei valorilor spi ne, şi va sluji cauza progre
unelte pe secţii de bază şi nereurilor neferoase Deva, materiale, să sporească bogă rituale. Este limpede că prin sului şi a păcii în lume.
auxiliare, în sensul că la Fabrica chimică Orăştie, ţia socială, iar cu cît această intermediul organizării, cul
cele care funcţionează în Fabrica „Vîscoza - Lupeni bogăţie este mai mare, cu tura îşi amplifică forţa de
secţiile de bază acest indice şi întreprinderile de in- atît se creează premise mai pătrundere, capacitatea de a
a crescut de la 68,4 la su prielnice pentru progresul so accelera progresul general. In pagina a iv-a
tă în trimestrul I 1971 la EMILIAN ROVENJA cial, pentru statornicirea ega Tocmai în această perspec
76,2 la sută în trimestrul I şef de serviciu lităţii şi libertăţii. tivă ne apare întreaga însem Lucrările celei de-a Vl-a
1972, iar în secţiile auxilia la Direcţia Judeţeană Aşa cum demonstrează is nătate a activităţii UNESCO,
re creşterea este şi mai e- de statistică toria, cultura reprezintă, ală pe care guvernul român a Conferinţe regionale a
videntă, de la 58,4 la sută turi de bunăstarea materială, salutat-o şi a sprijinit-o în comisiilor naţionale eu
la 69,2 la sută. (Continuare In pag. a 2-a) un factor de reală importan permanenţă. îşi află şi aici ropene pentru UNESCO
ţă al democraţiei, cu a că o expresie elocventă ataşa
plan lună de lună. Uneori A. în fiecare zi din viaţa
[ Acum trei luni a fost pri Redresarea extracţiei de cărbune Sa E.M. DYlja
mit în brigada lui Ştefan chiar şi le-a onorat şl de
Ghioc, de la E. M. Dîlja, păşit considerabil. Nu mai In pagina a lll-a de pionier —- o fapta
Ştefan Tudor, un tînăr ca demult decît In aprilie,
lificat în mecanică fină. La Obiectiv major al sporul de cărbune asigurat PENTRU 24 ORE demnă de un viitor
sfîrşitul primului schimb de ortacii lui Ghioc a atins Vreme instabilă, cu cerni
prestat la front, tînărul şi-a 800 de tone extrase, cu un schimbător. Local vor cădea CURIER ■ CURIER
trădat îndoiala care-1 mis strădaniilor colective plus mediu de randament ploi slabe. Vîntul va sufla slab comunist
plnă
tuia : „Ce zici nea Ghioc, oi de o tonă pe post. El se sud-vest. la potrivit din sud mini şi
Temperaturile
fi eu făcut pentru mină ?" află într-o veritabilă între me vor fi cuprinse intre 2 şi
La care şeful de brigadă, lului'. Intr-adevăr „lecţia“ cere cu brigada condusă de 7 grade, iar maximlele intre • „A greşi e omeneşte" — dar nu scuză fuga HUNEDOARA. Pionierii de
11 şi 16 grade.
după ce l-a măsurat tăcut, de miner. Iar dacă îl întrebi minerul Pavel Taşnadi, care de răspundere, ce prejudiciază timpul ce la şcoala generală nr. 6 au
cu căldură în ochi, peste azi unde vrea să ţintească minei e dintre cele mai di a obţinut un plus de 700 PENTRU URMĂTOARELE tăţeanului declarat strada pe care se
cîteva clipe i-a spus răspi răspunde „cel puţin mais ficile, dar o dată învăţată tone în luna trecută, cu DOUA ZILE află şcoala „Strada pionieri
cat : „Dacă te străduieşti, tru miner". ea aduce depline satisfacţii. cea a lui Mihai Cosma — • Curierul corespondentului lor" şi au luat-o în întreţi
da. învaţă de la cel ce ştie In fond, porţile calificării Să vă spună dacă nu-i aşa fost şef de schimb la Şte Vremea se menţine instabi nere. Acelaşi lucru l-au făcut
mai mult şi caută să mun îi sînt deschise. Şi nu nu Dumitru Perju, promovat fan Ghioc. lă, cn cerul ploi schimbător. ş! Se • Confruntarea sesizân-râspunsuri şi pionierii şcolii generale
semnala
vor
a-
slabe
converg
Strădaniile
lor
ceşti mai bine decît el“. mai lui, ci şi vagonetarului de ourînd ca şef de schimb către aceeaşi ţintă — mult verse de ploaie. Vint potrivit nr. 1, care au efectuat un
în brigadă. El a crescut la
L-a dat pe mîna mineru Mircea Vîju, din schimbul din sud şl sud-vest. Tempe • Vă răspundem ki întrebare mare număr de ore de mun
ratura — în creştere uşoară.
lui „care ştia mai mult", şi lui Constantin Truşcă. Chiar „şcoala lui Ghioc absolvind dorita redresare a E. M. că pentru îngrijirea străzii
anume în grija şefului de de la început, de cînd a cu note mari toate „clasele" Dîlja. -După cum se vede, pe care se află şcoala. Ur-
schimb Vasile Baltag. A- fost adus la mină, de în — vagonetar, ajutor de mi şi celelalte brigăzi ale mi mîndu-le exemplul, pionierii
cesta s-a ocupat, cum îi e suşi şeful de schimb, s-a ner, miner. „Nu cer la alt nei au de la cine să ia tuturor şcolilor din oraş au
firea, cu înţelegere de noul dovedit om la 'locul lui, In cineva mai mult să facă exemplu. Apropiata Confe 8n întreprinderile agricole de stat luat în patronaj zone verzi
angajat, i-a împărtăşit trep teresat să ştie toate ale mi decît numai cît -fac eu“, l-a rinţă Naţională a partidu de la I.G.C.L. şi consiliul
tat, treptat din experienţa neritului, atent la îndrumă auzit nu o dată pe şeful de lui trebuie să găsească şi popular. Trecînd la fapte,
lui. După un timp, văzînd rile şl învăţămintele ortaci brigadă. Dacă le-a pretins această colectivitate mine 200 de pionieri şi şcolari de
mult sau puţin asta nu se
şeful de brigadă cît de re lor din brigadă, mai încer la şcolile generale nr. 2 şi
pede „prinde“ fostul meca caţi cu greutăţile adîneulul. ştie cu exactitate, dar lu rească — care s-a dovedit întreţinerea culturilor-pe nr. 7 au lucrat pe B-dul Da
nic în ale mineritului i-a zis Ca un amănunt, Truşcă a crul asupra căruia a stăruit în atîtea rîndurl capabilă, cia şi Mihai Viteazul, cei de
lui Baltag : „Din tînărul avut grijă ca băiatul său să se împlinească l-a de vrednică, plină de încrede la liceul nr. 1 şi şcoala ge
ăsta, să ştiţi, vom face un Petre, învăţător într-un sat monstrat întîi el însuşi. re — cu un bilanţ de bo nerală nr. 8 au participat, în
miner serios". Se pare că de pe malurile Dunării, să ...De patru ani, de cînd e primul plan al preocupărilor! număr de peste 200, la ame
Ştefan Ghioc a spus adevă lucreze în vacanţa mare în constituită brigada comu gate realizări. najarea parcului de agrement
rul căci tînărul s-a şi în mină la Dîlja. „E o lecţie nistului Ştefan Ghioc, ea din pădurea Chizid.
D. MORARU
scris la cursurile de ajutor care n-o să-i strice dască şi-a realizat sarcinile de i ______ J +
V_------------- -------- ---------- ! Etapă decisivă în ansam ne-a relatat că acţiunile au darea totală a culturii res SiMERIA. Comandamentul
blul măsurilor ce se aplică fost temeinic organizate şi se pective. unităţii de pionieri de la
pentru sporirea producţiei a- desfăşoară în bune condiţii. , şcoala generală a hotărît să-şi
gricole la hectar, întreţinerea Ca urmare, în primele zile mă Dintre lucrările care recla aducă, alături de cei mari,
maximă
urgenţă,
capul
Angajament culturilor se află la loo de ale lunii mai a.c., s-a înche şi de afiş îl constituie aplicarea contribuţia la acţiunea de în
pe
frunte
agenda
lucrători
iat
lucrarea
de
bilonare
oraşului.
In
frumuseţare
a
lor ogoarelor. Fireşte, avînd ierbicidare a terenului pe în primei praşile manuale la aceste zile de primăvară pio
onorat în vedere suprafeţele însem treaga suprafaţă cultivată cu cultura de sfeclă furajeră pe nierii efectuează lucrări de
cele 80 de hectare aparţină
nate cultivate cu cereale pă- cartofi — 300 hectare. La cul întreţinere a spaţiilor verzi şi
ioase şi prăşitoare în fermele turile de cereale păioase (grîu toare fermelor zootehnice din a terenurilor de joacă din
cu cinste agricole de stat, în faţa con şi orz), pe o suprafaţă de 500 Bîrcea şi Călan. De aseme curtea şcolii şi de pe strada
ducerilor I.A.S. stau sarcini hectare s-a făcut combaterea nea, ţinînd seama de faptul Decebal.
că la cultura porumbului s-a
de mare răspundere privind pe cale chimică a buruieni
URICANI. Brigada minerului menţinerea terenurilor în lor. In continuare, şefii fer făcut ierbicidarea pe întrea ¥
Constantin Trifan, de la E.M. permanentă stare curată de melor urmăresc îndeaproape ga suprafaţă, în zilele viitoa PETROŞANI. Pionierii ca
Uricani, a hot&rlt la începutul buruieni şi afinate — condi starea lanurilor şi, dacă va fi re se va începe aplicarea pra- re locuiesc în cartie
lunii aprilie să realizeze la ţie de bază în obţinerea de nevoie, se va organiza plivi- şilei mecanice. întreprinderile rul „Aeroport“ au consti
dispun de suficiente forţe şi
lucrările de deschidere, In recolte superioare. Concomi tul manual pe tarlalele unde tuit comitete de bloc ale co
cinstea zilei de 1 Mai, 200 m tent cu aceasta, de maximă se va constata pericol de îm- mijloace care, judicios utili piilor, îndrumaţi de un mem
avansare pentru punerea cit importanţă este ca tratamen buruienare. zate, asigură ca întreg volu bru al comitetului de bloc
mol urgentă In exploatare a tele pentru combaterea boli mul lucrărilor de întreţinere din rîndul părinţilor. Comi
imul nou clmp productiv. lor şi a 'dăunătorilor să se O grijă aparte se acordă a culturilor să fie realizat în tetele acestor mici locatari
Muncind cu multă pricepere aplice cu deosebită grijă, ast culturii inului, care ocupă o condiţii ireproşabile, creîn- antrenează copiii la planta
şl hărnicie, cUnd dovadă de fel fiind posibilă evitarea suprafaţă de 1000 hectare. du-se astfel premise favora tul florilor în faţa blocu
înaltă conştiinciozitate şi com pierderilor din producţie. Deoarece nu peste tot plan bile obţinerii unor recolte rilor, la păstrarea curăţeniei
sporite la unitatea de supra
petentă profesionala, tlnăra In legătură cu stadiul în tele au răsărit uniform, în pe scări şi ornarea pereţilor
brigadă a minerului Constan care se află lucrările de în zilele următoare se va trece faţă. De maximă importanţă acestora, ei organizează jocuri
tin Trifan a raportat onora treţinere a culturilor şi cu este însă ca şefii fermelor şi cu copiii, îi îngrijesc pe cel
urmă
conducerile
să
I.A.S.
rea exemplară a angajamentu la a doua combatere a pure mici.
priorităţile aflate pe agendă, cilor. Concomitent cu aceas rească folosirea zilnică şi la
t.ş Fabrica de produs« refractare Baru, ta laborator Ift tu pun urnii minuţios control cali i lui Mat, întreaga capacitate a mijloa Asemenea iniţiative au în
tăţile tuiul nou lot de produse. . tovarăşul ing. Carol KosRs, ta, In prima decadă a lunii
I celor mecanice aflate în do ceput să se extindă şi In' ait^
I____________________________ directorul Trustului I.A.S., mai se va efectua şi ierbici- tare. , _ cartiere ale oraşului;,