Page 51 - Drumul_socialismului_1972_05
P. 51
n
întâlnirea de lucru a tovarăşului
Proletari din toate ţările, uni}i-vă!
Nicolae Ceauşescu la sediul Comitetului
judeţean Mehedinţi al P. C. R.
Bogatul p r o g r a m de modul nejust în care sînt fo zelc unei întreprinderi pro
miercuri al secretarului ge losite anumite spaţii construi ducătoare de materiale de
neral al partidului la Drobe- te şi edificii şi a recomandat construcţie prefabricate care
ta Turnu Severin şi Porţile ca atunci cînd se atribuie o să folosească atfît materia
de Fier a debutat printr-o asemenea funcţionalitate li primă existentă î\n zonă, cit
întîlnire de lucru cu activul nei clădiri să se ia cu rigu şi bogata bază materială de
Comitetului judeţean de par rozitate în consideraţie acele producţie creată aici pe du
tid. scopuri cărora clădirea, edi rata construirii Sistemului e-
ficiul le poate servi în mod nergetic şi de navigaţie Por
Analizîndu-se, intr-un scurt optim, De asemenea, să cîn- ţile de Fier.
tur de orizont, unele acţiuni
(IRGAN Al. COMITETULUI JUDE] ÍEAN HUNEDOARA AL PO R § 1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN finalizate, precum şi unele tărească cu toată răspunde Zona Porţilor de Fier, prin
s
1 , ; ?.\ •• iniţiative de perspectivă ale rea deciziile privind degaja marea lucrare de artă care
edililor municipiului, ale or rea unora din clădirile exis este barajul, prin lacul de a-
ganelor judeţene de partid, tente, să se apeleze, prioritar, cumulare cu numeroiase in-
la criteriul economic, să nu
secretarul general al partidu se facă sub nici un motiv in trînduri tentaculare pe firul
ANUL XXIV Nr. 5 398 JOI 18 MAI 1972 4 PAGINI - 30 BANI lui a adresat» critici pentru vestiţii de dragul investiţii fostelor văi, prin sulrsele de
minerale
curativte,
ape
prin
lor, pornite din tendinţe spre bogatul fond faunistSc şi flo
spectaculos. ristic. ca şi prin frumuseţile
A Turnu drum de spre Drobeta deosebite ale peisajullui natu
la
In
microclimatul
şi
ral
MEA I de Fier, tovarăşul Nicolae fluenţe mediteraneene, tinde
in
cu
Severin
Porţile
care-1
persoanele
Ceauşescu,
să devină un important cen
un
fac
popas
scurt
însoţesc
pe cornişa Dunării. De-a lun tru de atracţie turistică. Toc
de
ţinînd
seama
aceste
mai
gul fluviului se arată privirii considerente, la ca/re se a-
o întinsă fîşie plană care în daugă baza materială de pro
la „Porţile de Fier bună valorificare. Secretarul cretarul general extindere, se
prezent nu se bucură de o
ducţie
existentă,
şi
cu
deja
posibilităţi
de
general
suge
partidului
al
al
partidu
rează forurilor locale să stu
mească un studiu complex de
dieze posibilitatea extinderii, lui recomandă să se întoc
în această zonă, a şantieru producţie şi turistic, apt să
lui naval pentru sporirea ca conducă la concretizări prac
de
pacităţilor
Convorbiri oficiale intre tovarăşul Nicolae Ceausescu Momente de înălţătoare vibraţie patriotică şi, totodată, să se pună ba- producţie tice de mare eficienţă econo
sale
mică şi socială.
» «
şi tovarăşul losip Broz Tito pe aeroportul municipiului Drobeta Turnu Severin
Miercuri după-amiază, aero „Ceauşescu şi poporul". poartă secretarului general Constituirea Comisiei Centrale
portul municipiului Drobeta Cei prezenţi ovaţionează al partidului, încrederii în
Miercuri, 17 mai 1972, în mâne în Comisia mixtă ro- pentru Europa răsăriteană Turnu Severin a cunoscut îndelung „Ceauşescu şi po Partidul Comunist Român,
cursul dimineţii, în salonul mâno-iugoslavă de colabora din Secretariatul Federal din nou o mare afluenţă de porul“, „Ceauşescu — P.C.R.". cîrmuitor de nădejde al des de coordonare şi îndrumare
oficial al clădirii adminis re economică, Ştefan Andrei, pentru Afacerile Externe, oameni. Constructorii şi Pentru a saluta pe condu tinelor patriei.
trative a părţii iugoslave a secretar al Comitetului Cen Murat Agovici, şef de secţie montorii de la Porţile de Fier, cătorii partidului şi statu Elicopterul se înalţă în
Sistemului hidroenergetic şi tral al Partidului Comunist în Secretariatul Federal pen care timp de peste 2 800 de lui erau prezenţi tovarăşii aer, pornind spre Craiova de a activităţii de control obştesc
de navigaţie Porţile de Român, Corneliu Mănescu, tru Afacerile Externe. zile au încrustat în beton şi Traian Dudaş, prim-secretar unde călătoria spre Bucu
Fier, au început con membru al Comitetului Cen Convorbirile s-au desfăşu oţel puternicul Sistem hidro al Comitetului judeţean Me reşti a continuat la bordul
vorbirile oficiale între to tral al Partidului Comunist rat într-o atmosferă de prie energetic şi de navigaţie de hedinţi al P.C.R., preşedinte unui avion. Pe aeroportul Pe baza Hotărîrii Biroului cialiste o şedinţă de lucru cu
varăşul Nicolae Ceauşescu, Român, ministrul afacerilor tenie, cordialitate, stimă, de pe Dunăre, muncitori ai u- le Consiliului popular jude municipiului Craiova, în în- Executiv al Consiliului Na reprezentanţi ai organizaţiilor
secretar general al Partidu externe, Vasile Şandru, am plină încredere şi înţelegere zinei de vagoane şi de la ţean, Ion Radu, prim-secre tîmpinare au venit Constan ţional al Frontului Unităţii şi instituţiilor din întreaga
lui Comunist Român, pre basadorul Republicii Socia reciprocă. şantierul naval, alţi cetăţeni tar al Comitetului municipal tin Băbălău, membru su Socialiste, a fost constituită ţară. cărora le revin atribu
şedintele Consiliului de Stat liste România la Belgrad, Partea finală a convorbiri ai celui mai vechi municipiu Drobeta Turnu Severin ai pleant al Comitetului Exe Comisia centrală pentru co ţii în aplicarea prevederilor
al Republicii Socialiste Româ Aurel Duma, membru al lor dintre tovarăşul Nicolae din România, care s-au P.C.R., primarul municipiu cutiv al C.C. al P.C.R., prim- ordonarea şi îndrumarea ac legii adoptate de către Ma
nia, şi tovarăşul losip Broz C.C. al P.C.R., şef de secţie Ceauşescu şi tovarăşul losip bucurat de a avea în mij lui, membri ai birourilor co secretar al Comitetului ju tivităţii de control obştesc, rea Adunare Naţională.
Tito, preşedintele Republicii la C.C. al Partidului Comu Broz Tito a avut loc în locul lor pe secretarul gene mitetelor judeţean şi munici deţean Dolj al P.C.R.. mem formată din reprezentanţi ai In cadrul şedinţei, tovară
Socialiste Federative Iugosla nist Român, Gheorghe Oprea, aceeaşi atmosferă de caldă ral al partidului, au venit pal de partid şi ai comitete brii biroului Comitetului ju organizaţiilor care compun şul Mihai Gere. membru su
via, preşedintele Uniunii Co membru supleant al C.C. al cordialitate, prietenie, stimă aici pentru a saluta pe tova lor executive ale consiliilor deţean de partid, ai Comite Frontul Unităţii Socialiste, ai pleant al Comitetului Execu
muniştilor din Iugoslavia. P.C.R., consilier la C.C. al şi înţelegere deplină, la răşul Nicolae Ceauşescu şi populare judeţean şi muni tului executiv al Consiliului unor ministere şi instituţii tiv. secretar al C.C. al P.C.R.,
La convorbiri au participat P.C.R., Gheorghe Colţ, direc bordul navei „Mihai Vi tovarăşa Elena Ceauşescu, cipal. popular judeţean. centrale. secretar al Consiliului Naţio
din partea română tovarăşii tor adjunct al direcţiei I re teazul“. pe tovarăşul Ion Gheorghe O companie de onoare, al ★ In vederea pregătirii con nal al Frontului Unităţii So
Ion Gheorghe Maurer, mem laţii din Ministerul Afaceri Maurer şi tovarăşa Elena cătuită din militari, membri Prezenţa conducerii parti diţiilor începerii activităţii cialiste, a prezentat măsuri
bru al Comitetului Executiv, lor Externe. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Maurer, pe ceilalţi condu ai gărzilor patriotice şi din dului şi statului nostru, în de control obştesc, miercuri le ce trebuie luate pentru
al Prezidiului Permanent al Din partea iugoslavă au şi tovarăşa Elena Ceauşescu cători de partid şi de stat, care detaşamentele de pregătire a frunte cu tovarăşul Nicolae a avut loc la Consiliul Naţio organizarea şi desfăşurarea
nal al Frontului Unităţii So
Comitetului Central al Par luat parte tovarăşii Gemal au oferit apoi un dejun în timp de trei zile, s-au aflat tineretului pentru apărarea Ceauşescu, la festivităţile activităţii de control obştesc.
tidului Comunist Român, pre Biedici, preşedintele Consi cinstea tovarăşului losip şi au participat la marile patriei, prezintă onorul co prilejuite de împlinirea a
şedintele Consiliului de Mi liului Executiv Federal, Sta Broz Tito şi a tovarăşei festivităţi prilejuite de ani mandantului suprem al for 1850 de ani de existenţă a-
niştri. Emil Bodnaraş, mem ne Dolanţ, secretarul Birou Iovanka Broz. La dejun au versarea a 1850 de ani de ţelor noastre armate, tovară testată documentar a muni
bru al Comitetului Executiv, lui Executiv al Prezidiului luat parte tovarăşul Ion atestare documentară a şul Nicolae Ceauşescu. Se in cipiului Drobeta Turnu Se CONSILIUL POPULAR AL JUDEŢULUI HUNEDOARA
al Prezidiului Permanent al U.C.I., Mirko Tepavaţ, secre Gheorghe Maurer, tovarăşul municipiului lor şi de inau tonează Imnul de Stat al Re verin. de împlinirea a 90 de COMITETUL EXECUTIV
Comitetului Central al Par tar federal pentru afacerile Mialko Todorovici, celelalte gurare oficială a Sistemului publicii Socialiste România. ani de la fundarea uzinei de
tidului Comunist Român, externe, Duşan Gligorievici, persoane oficiale române şi hidroenergetic şi de naviga Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vagoane, la istorica inaugu
vicepreşedinte al Consiliului membru al Consiliului Exe iugoslave. ţie Porţile de Fier. împreună cu tovarăşul Ion rare a Sistemului hidroener
de Stat, Paul Niculescu-Mi- cutiv Federal, preşedintele Dejunul s-a desfăşurat în Devenit un adevărat amfi getic şi de navigaţie Porţile DECIZIA Nr. 175 1972
zil, membru al Comitetului părţii iugoslave în Comisia tr-o atmosferă de caldă prie teatru uman. imensul platou Gheorghe Maurer trec în de Fier, a constituit pentru
Executiv, al Prezidiului Per mixtă româno-iugoslavă de tenie. Cu acest prilej, tova de la poalele * Munţilor Cer revistă garda de onoare. cetăţenii Mehedinţilor, pentru
manent al Comitetului Cen colaborare economică, Iso răşul Nicolae Ceauşescu şi nei e împodobit sărbătoreş Pionieri oferă flori condu întreaga ţară, momente so Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului
tral al Partidului Comunist Njegovan, ambasadorul R.S.F. tovarăşul losip Broz Tito au te. Pe o arcadă încoronată cătorilor de partid şi de lemne,, de înălţătoare vibra Hunedoara,
Român, vicepreşedinte al Iugoslavia la Bucureşti, Mar- toastat pentru prietenia in In temeiul dispoziţiilor art. 23. al. 2 din Legea nr. 57/
Consiliului de Miniştri. Emil ko Yrhuneţ, şeful de cabinet destructibilă dintre cele cu ramuri de brad, se află stat. ţie patriotică. 1968, de organizare şi funcţionare a consiliilor populare,-
Drăgănescu. membru al Co al preşedintelui republicii, două partide şi ţări, pentru un mare portret al conducă Este o atmosferă vibrantă, N. POPESCU-BOGDĂNEŞTI
mitetului Executiv al Comi Miloş Melawski, consilie continua întărire a legături torului partidului şi statului expresie a stimei profunde MIRCEA IONESCU D E C I D E :
tetului Central al Partidului rul preşedintelui republicii lor frăţeşti dintre poporul nostru, sub care stră scris: pe care poporul nostru o MARIN COANDĂ Art. unic. Convoacă Consiliul popular al judeţului Hu
Comunist Român, vicepre pentru probleme de politică român şi popoarele Iugosla nedoara în cea de-a XV-a sesiune ordinară, pentru ziua
şedinte al Consiliului de Mi externă. Tihomir Kondev, viei, pentru colaborare şi de 27 mai 1972, ora 8,30, în sala „Arta" din municipiul
niştri, preşedintele părţii ro- director adjunct al Direcţiei pace în întreaga lume.
Sosirea în Capitală Deva, cu următorul proiect al
ORDINII DE ZI:
Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi losip Broz Tito Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, au participat la festivităţile preşedinte al Consiliului de 1. Raport privind desfăşurarea transportului în co
secretarul general al Parti prilejuite de împlinirea a Miniştri. Virgil Trofin, mem mun şi măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătăţirea
îşi iau un călduros rămas bun dului Comunist Român, pre testată documentar a acestui bru Prezidiului Permanent al acestei activităţi.
1850 de ani de existenţă a-
al
Executiv,
Comitetului
Stat
de
şedintele
al
Consiliului
2.
Informare cu privire la modul cum s-au adus la
al Republicii Socialiste Româ municipiu şi la sărbătorirea C.C. al P.C.R., preşedintele îndeplinire prevederile programului judeţean de îmbună
Prima parte a convorbiri croazieră pe apele marelui do stat ale Republicii Socia nia. împreună cu tovarăşa a 90 de ani a uzinei de va Consiliului Central al U.G.S.R., tăţiri funciare şi gospodărire a apelor.
lor oficiale s-a încheiat. lac de acumulare de la Por liste Federative Iugoslavia şi Elena Ceauşescu. s-a înapo goane. Emil Drăgănescu, membru al
înainte de a părăsi terito ţile de Fier. Republicii Socialiste Româ iat în Capitală, miercuri du Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Comitetului Executiv al C.C. Deva. 15 mai 1972.
riul i u g o s l a v , tovarăşul Este ora 16,00. Nava „Mihai nia. pă-amiază. de Ia Drobeta a fost însoţit de tovarăşii Ion al P.C.R.. vicepreşedinte al
■Nicolae Ceauşescu şi tovară Viteazul" acostează la cheiul Răsună salve de artilerie. Turnu Severin, unde s-a în Gheorghe Maurer, membru Consiliului de Miniştri, pre Preşedinte, Secretar,
şul losip Broz Tito. însoţiţi gării fluviale Orşova. Tovarăşii Nicolae Ceauşescu tîlnit cu,tovarăşul losip Broz al Comitetului Executiv, al şedintele părţii române în IOACHIM MOGA VICTOR COCA
de tovarăşa Elena Ceauşescu Garda militară prezintă o- şi losip Broz Tito trec în re Tito, preşedintele Republicii Prezidiului Permanent al C.C. Comisia mixtă româno-iugo
şi tovarăşa Iovanka Broz, de norul. Mii de cetăţeni ai Or- vistă garda de onoare. Socialiste Federative Iugosla al P.C.R., preşedintele Consi slavă de colaborare economi
t o v a r ă ş i i Ion Gheorghe şovei, veniţi să salute pe con Conducătorii de partid şi via. preşedintele Uniunii Co liului de Miniştri, cu soţia, că. Ştefan Andrei, secretar al
Maurer şi Gemal Biedici, de ducătorii de partid şi de stat de stat ai României şi Iugo muniştilor din Iugoslavia, îm Elena Maurer, Emil Bodna C.C. ai P.C.R., şi Corneliu
celelalte persoane oficiale ro ai României şi Iugoslaviei, o- slaviei îşi iau apoi un căldu preună cu tovarăşa Iovanka raş, membru al Comitetului Mănescu. membru al C.C. al Urgente pe agenda
mâne şi iugoslave, au vizitat vaţionează, aclamă cu însu ros rămas bun. Tovarăşii Broz. Cu acest prilej, condu Executiv, al Prezidiului Per P.C.R.. ministrul afacerilor
o parte componentă a părţii fleţire. Ceauşescu şi Tito îşi strîng cătorii de partid şi de stat ai manent al C.C. al P.C.R., vi externe.
iugoslave a Sistemului hidro Cei doi conducători de prieteneşte mîinile, se îmbră celor două ţări au inaugurat La sosire, pe aeroportul legumicultorilor din Dobra
energetic şi de navigaţie Por partid şi de stat, tovarăşii ţişează. Sistemul hidroenergetic şi de cepreşedinte al Consiliului de Bănoasa, se aflau tovarăşii
ţile de Fier — ecluza. De pe Nicolae Ceauşescu şi losip Salutaţi cu cordialitate şi navigaţie de la Porţile de Stat. Paul Niculescu-Mizil. Manea Mănescu. Gheorghe
o platformă amenajată pe Broz Tito, tovarăşele Elena prietenie de tovarăşul Nicolae Fier. De asemenea, tovarăşul membru al Comitetului Exe Rădulcscu. Ilie Verdeţ, Ma
cornişa ecluzei, se poate ve Ceauşescu şi Iovanka Broz. Ceauşescu şi tovarăşa Elena Nicolae Ceausescu. împreună xim Berghianu. Gheorghe Oricine vizitează grădina Urmărind ca de pe fiecare
dea şi sala turbinelor. Con persoanele oficiale române şi Ceauşescu, de tovarăşul Ion cutiv, al Prezidiului Perma Cioară, Janos Fuzekas. Petre de legume a cooperatorilor hectar cultivat să se obţină
cepţia şi soluţiile constructi iugoslave coboară de pe vas. Gheorghe Maurer şi tovarăşa cu tovarăşa Elena Ceauşescu nent al C.C. al P.C.R.. viee- Lupu, Dumitru Popescu, din Dobra rămîne plăcut producţii cit mai mari, asi-
ve, întrucîtva diferite de cele Aici. la Orşova, ia sfîrşit Elena Maurer, de celelalte Leonte Răutu. Gh-orghe Stoi impresionat de activitatea ce gurînd astfel suportul temei
realizate pe porţiunea româ isterica întîlnire dintre tova persoane oficiale române, to ca, cu soţiile. Iosif Banc. Pe se desfăşoară în acest sec nic al sporirii contribuţiei
nească, relevă, ca şi la noi. răşii Nicolae Ceauşescu şi varăşul losip Broz Tito şi to tre Blajovici, Cornel Burti tor intensiv de producţie al unităţii la aprovizionarea
spirit imaginativ, căutări Iosif Broz Tito. în cadrul că varăşa Iovanka Broz. persoa In pagina a IV-a că. Miron Constantinescu, unităţii. Zilnic, zeci de coo populaţiei cu legume, se a-
creatoare, realizări valoroase. reia a fost inaugurat oficial nele oficiale iugoslave care Miu Dobrescu, Mihai Gere. peratori sînt prezenţi la e- cordă maximă atenţie res
monumentalul Sistem hidro fectuarea lucrărilor care ho
Se traversează din nou co energetic şi de navigaţie i-au însoţit părăsesc gara Vasile Patilincţ, Ion Păţan şi tărăsc soarta recoltei, expre pectării tehnologiilor specifi
ronamentul marelui zid de ..Porţile de Fier'', au purtat fluvială Orşova. COMUNICAT COMUN Ion Dincă. ce fiecărei culturi, însămîn-
beton ce uneşte cele două rodnice convorbiri, s-a zidit Coloana oficială de maşini Erau prezenţi Bojidar Bu- sia concretă a priceperii şi ţării, plantării şi îngrijirii
maluri ale României socia încă o cărămidă la baza re străbate noua şosea de pe cu privire la întîlnirea de la Porţile cîe Fier kumirici. consilier al amba hărniciei lor constituind-o, legumelor, cit şi valorificării
liste şi ale Iugoslaviei socia laţiilor frăţeşti, de nezdrun malul românesc al Dunării şi, intre tovarăşul Nicolae Ceauşescu sadei R.S.F. Iugoslavia la pînă la încheierea bilanţului eficiente a producţiei.
şi
liste. cinat. româno-iugoslave. traversînd coronamentul ba Bucureşti, cu soţia, şi membri final, starea culturilor ac Recolta acestui an s-a pre
a
realizarea
ireproşabilă
De-a lungul lacului, către Are loc ceremonia oficială. rajului de la Porţile de Fier, şi tovarăşul losip Broz Tito ai ambasadei. ţiunilor prevăzute în progra gătit temeinic — ne spunea
amonte, pe şoseaua căreia i Comandantul gărzii milita pe noua cale rutieră recent . (Agerpres) mul de lucru al fermei. inginerul şef. Faptul că u-
s-a spus „Drumul Soarelui", re de onoare prezintă rapor deschisă, se îndreaptă spre nităţii i s-a decernat „Ordi
se ajunge la Orşova, noua tul. Sînt intonate imnurile R.S.F. Iugoslavia. O imagine reală asupra nul Muncii" clasa I pentru
localitate, construită din te eforturilor ce se depun pen rezultatele obţinute în anul
melie de o parte şi de alta a tru îndeplinirea sarcinilor de trecut în legumicultura şi
golfului ce pînă nu de mult căpetenie cu care sînt con că în acest an sîntem înscrişi
era cursul inferior al Cernei. Intilnirea tovarăşei Elena Ceauşescu fruntaţi legumicultorii ne-am în concursul organizat pe ţa
împodobită festiv, gara putut-o forma în urma vizi
fluvială Orşova, o modernă cu tovarăşa Iovanka Broz tării fermei şi a discuţiei ră între cooperativele agri-
construcţie flancată de un purtate cu inginerul şei al
şantier de reparaţii navale, C.A.P.. Mihai Cazacincu. (Continuare in pag. o 2-a)
şi el nou. de gara feroviară, In cursul dimineţii de Ceauşescu şi Iovanka Broz, FIFCAl îi -1 HMD li CITII BUF
la fel modernă, nouă, impu miercuri, tovarăşa Elena elevi din Kladovo şi din lo
PAI1IÎ
nătoare. este în sărbătoare. Ceauşescu s-a întîlnit cu to calitatea apropiată Negotin
Populaţia a venit în mare varăşa Iovanka Broz, la — au prezentat un program mmm ia mmmmüuilateraiä
număr să întîmpine înalţii Kladovo, oraş iugoslav aşe artistic la care şi-au dat con „Costeşti ’72“—
oaspeţi. Torent de aplauze şi zat pe malul Dunării în a- cursul şi un grup de elevi
urale întîmpină sosirea co propierea Sistemului hidro din Drobeta Turnu Severin.
loanei oficiale. Se flutură energetic şi de navigaţie Cîntecele şi dansurile, pli la a patra ediţie
steaguri, se ovaţionează în Porţile de Fier. ne de voioşie, interpretate de Măiestrie şi ingeniozitate
delung pentru cei doi condu împreună cu tovarăşa tinerii artişti iugoslavi şi
cători de partid şi de stat, Elena Ceauşescu au venit to români au fost aplaudate în Marea sărbătoare tradi se va proiecta, în aer liber,
pentru prietenia frăţească varăşele Elena Maurer, Sil delung. După terminarea Vizitind magazinele de ceptat, iar meşterul . Con cal la masa de lucru, încon ţională a tineretului hune- un ciclu de filme docu
dintre România şi Iugoslavia, via Şandru, soţia ambasado spectacolului, tovarăşele Elena desfacere a mobilei, constaţi stantin Corinda a ştiut să-i jurat de dălţi, uneltele sale dorean, „Costeşti 72“ — mentare despre istoria Da
dintre popoarele român şi rului român la Belgrad, Ceauşescu şi Iovanka Broz că produsele Întreprinderii insufle dragostea faţă de me cotidiene cu care dă contu întîlnire cu istoria, ce va ciei, filmele artistice „Da
popoarele Iugoslaviei.
precum şi tovarăşul Traian s-au fotografiat împreună cu da industrie locală din Brad serie... ruri figurilor in relief ce avea loc în preajma cetă cii" şi „Columna", iar in
Pionieri oferă flori. Dudaş, prim-secretar al Co copiii, i-au felicitat pentru se bucură de multă căutare — Prima garnitură care împodobesc noile garnituri ţilor dacice din Munţii O- 21 mai va avea loc intil
La chei este ancorată na mitetului judeţean Mehedinţi frumoasa interpretare a pro Un vinzătur spunea că nu mi-a ieşit din miini, îşi a- de mobilă. Intr-un colţ, ve răştiei, îmbracă în acest an nirea cu personalităţi mar
va oficială „Mihai Viteazul“, al P.C.R., împreună cu soţia. gramului. crede să existe bloc în care minleşte el. a fost un dor dem o placă pe care a săpat o şi mai frumoasă haină, cante din domeniul istoriei
vas fluvial modern, construit La Kladovo, unde au fost In continuare, a fost vizi să nu fi intrat măcar o sin mitor semilustruit cu placaj o floare. Trebuie să fi lucrat un conţinut şi mai profund in cadrul simpozionului
la Olteniţa şi aflat în prima salutate cu căldură de un tată expoziţia de pictură şi gură garnitură „Crişul"... Cumpărătorul exigent de as zile in şir ca să redea cu a- educativ-patriotic. Zecile dc. „Civilizaţia dacică pe te
sa cursă. Oaspeţii trec de pe mare număr de locuitori ai sculptură deschisă în holul Cunoscindu-le reputaţia, tăzi l-ar compătimi. tita exactitate fiecare nervu mii de tineri, dornici de a ritoriul judeţului Hunedoa
mal pe navă. oraşului, tovarăşele Elena şcolii. Sînt prezentate aici poposim în mijlocul făurită In urmă cu câţiva ani. ră. care a împrumutai ceva menţine vitalitatea şi en ra” la care vor lua parte
Comenzi scurte, manevre Ceauşescu şi Iovanka Broz numeroase lucrări -iparţinînd rilor de mobilă din Brad I.I.L. Brad şi-a propus să fiorul vieţii... tuziasmul unor acţiuni de toţi profesorii, de istorie din
precise şi vasul, de un alb au vizitat gimnaziul „25 unor artişti plastici iugoslavi, Facem cunoştinţă cu li realizeze mobilă sculptată. — Placa, ne informează amploare, care de fiecare judeţ, precum şi elevi,
imaculat, se desprinde lin de Mai" din localitate. inspirate din munca con nul din ei. II chea Comunistul Mihai Simedrea a meşterul-artist, a fost conce dală au fost finalizate cu membri ai cercurilor de is-
chei şi înaintează pe luciul In timpul vizitei, tovarăşa structorilor Sistemului hidro mă Mihai Simedrea, are fost primul selecţionat pentru pută pentru o ladă de zestre, pasiune şi dăruire, vor a-
golfului Orşova, sau mai de Iovanka Broz a fost însoţită energetic şi de navigaţie Por 32 de ani şi a venit in această sarcină şi trimis să hada n-o putem insă vedea. vea prilejul să participe la CONSTANTIN PURCILEAN
grabă estuarului Cerna, în- de tovarăşele Milika Todoro ţile de Fier. atelierul de mobilă cînd nu- ■ urmeze un curs de sculptu Se află la o expoziţie în un mare număr de mani secretar al Comitetului
dreptîndu-se, escortat de pa vici, Razija Biedici şi Mara La plecarea din Kladovo. măra doar 15 primăveri. -Ter- ră şi intarsie la Arad. Ale străinătate. festări cultural-educative şi judeţean Hunedoara
tru vedete grănicereşti, spre Njegovan, soţia ambasadoru locuitorii oraşului au salutat minînd şcoala generală nu gerea a fost cum nu se poa recreativ-distractive. al U.T.C.
Cazane, monumentală şi spec ştia încotro s-o apuce. Cine AL. SĂNDULESCU Astfel, în după-amiaza
( lui Iugoslaviei la Bucureşti. din nou cu multă prietenie te mai potrivită. Pe ciopli
taculoasă străpungere de că Cu prilejul vizitei, în cin pe tovarăşele Elena Ceauşescu va l-a sfătuit -să se fa torul în lemn din Mesteacăn zilei de 20 mai, la Costeşti, (Continuare (n oaa. a 2-a)
tre fluviu a muntelui, într-o stea tovarăşelor Elena şi Iovanka Broz. că timvlar. Băiatul a ac îl găseşti astăzi stind aple- (Continuare In pag, a 2-a)