Page 52 - Drumul_socialismului_1972_05
P. 52
BT3ga«»fgBS
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 398 © JOI 18 MAI 1972
Programul de educaţie
socialistă in acţiune
In acest trimestru, care au organizat o consfătuire în a Vil-a A şl a Vll-a B au or
constituie etapa finală a u- care au stabilit sarcini şi ganizat şl vor organiza stu
conţine, acele teze care au cuvîntul făgăduit. Zilnic am nui an bogat în fapte dem răspunderi concrete în a- diu în colectiv în săli spe
Ffcrţa te îndemnat pe comuniştii de lucrat cîte două ore. Sînt ne, eforturile tuturor pionie ceastă direcţie fiecărui mem cial destinate acestui lucru.
la noi să-şi asume marea mulţumit, deşi n-aş vrea să rilor sînt îndreptate spre în bru al comandamentului. Mergînd pe linia sprijinirii
finalizare şi răspundere de a munci şi se creadă că sînt lipsit de suşirea temeinică a cunoş Astfel, pionierele Daniela tovarăşilor diriginţi în orga
lupta pentru a se ridica la modestie. Am fost prezent tinţelor. Scrisoarea preşedin Cojocăru şl Marcela Curea nizarea orelor de consultaţii
al
de fertilizare cinstea de a face parte din- zilnic pe şantier şi am vă telui Consiliului Naţional to îşi vor pregăti zilnic lecţiile şi meditaţii, membrii coman
tr-un colectiv a cărui carte
damentelor
detaşamentelor
zut
atunci
pot
ce
tinerii
Pionierilor,
Organizaţiei
împreună
lor
E-
cu
colega
de vizită să aibă atributele cînd ţin să-şi respecte cu varăşul Virgillu Radulian, lena Iosifescu din clasa a asigură permanent mobiliza
a ¡nunei: demnităţii, cinstei şi onoa- vîntul. Au dăruit peste 900 publicată în revista „Cute V-a A şl o vor pregăti pen rea pionierilor şi elevilor la
rel. Şl această forţă de di de ore din timpul lor liber, zătorii", îi îndeamnă pe a- tru a fi primită în organi aceste ore.
namizare a întregii munci efectuînd lucrările de talu-
Fi-i car« lună din acest an ceştla la sporirea eforturilor zaţie în acest trimestru. In Plonierul-comandant al de
a tel semnat, pentru colecti cîştlgă acum — în preajma zare a terenului şi de adu în vederea obţinerii unor re cadrul aceluiaşi detaşament, taşamentului clasei a IV-a,
vul fl e muncă de la Fabrica Conferinţei Naţionale a cere la cotă pentru funda zultate deosebite la învăţă elevul Constantin Chira, cu Costică Jurubescu, de la
eniln^ ică Orăştle, o treaptă partidului — noi valori, da ţie — ne mărturiseşte Vir- tură. Scrisoarea a stîrnlt un o situaţie slabă la învăţătu Şcoala generală Băcia, rela
pe «; ilea înfăptuirii sarcini te de mobilizarea şl însu gil Crăciun, secretarul co deosebit ecou. ră, ajutat de colegii lui tează frumoasele fapte âle
lor d|'.In planul anual. Fleca fleţirea cu care chimlştii mitetului U.T.C. din fabrică. In cadrul detaşamentului Ion David şi Adrian Ciulea, surorilor Lia şl Simona Mu
re zi., o izbîndă, fiecare lu participă la muncă pentru Cele zece brigăzi se întrec clasei a IlI-a A, de la Liceul a obţinut în : acest trimestru guraş, fruntaşe la învăţătu
nă ui i bilanţ fructuos. După ca bilanţul strădaniei şl al în hărnicie, în frunte si- pedagogic Deva, pionierii cu note de 7 şi 8. ră, care le ajută pe Floarea
patru luni de muncă, chl- dăruirii lor să fie cît mai tuîndu-se brigada condusă rezultate bune s-au angajat Aceeaşi atmosferă de stu Darvai şi Mariana Sebeşi.
rodnic.
mlştii de la Orăştle rapor de Ileana Popescu, de la să-i ajute pe şcolarii care diu există şl la Şcoala gene Datorită strădaniei lor co
tau, i?u firească mîndrle, secţia mase plastice. E în- întîmpinâ greutăţi în însu
realiza ’.rea planului la pro- Tinerii Îşi clădesc tr-adevăr de admirat aceas şirea materiei, pregătindu-i rală nr. 1 Deva, unde clasele a mune, elevele amintite au
dueţla globală în proporţie tă echipă, formată numai în acelaşi timp pentru a fi .V-a A, a V-a B, a Vl-a A, primit note peste 7.
<ie 10^.1 la sută, la produc din fete, care lucrează cu primiţi în organizaţie. Pio
ţia maţrfă 104,9 la sută, de căminul tîrnăcopul, hîrleţul şi lopa
păşirea producţiei marfă ta. Timp de două săptămîni, nierii fruntaşi la învăţătură
vîndută şi încasată cu 2,3 Da Orăştie s-a deschis un aceste fete au lucrat în fa îi ajută pe cei mai slabi în
la sută(, iar productivitatea nou şantier. A primit de brică în schimbul doi şi, to vederea încheierii anului
muncii a consemnat un plus numirea de „şantierul tine tuşi, în fiecare dimineaţă, Recapitularea activitate de
de 2,6 la sută. Colectivul retului". E drept că e un de la ora 8 la 10 erau pe şcolar în condiţiuni bune.
secţiei mase plastice, cel loc de muncă în care pot fi şantier. Şi au muncit în .aşa Hotărîţi să încheie anul
care a chemat la întrecere .a«¡¡ fel îneît au întrecut toate şcolar cu rezultate bune la
pe toţî ‘chimdştil fabricii, s-a celelalte brigăzi, deşi toţi învăţătură, pionierii din co
întrecut pe sine în hărnicie, în muncă, familie, tinerii angajaţi la această la mare responsabilitate in perioada
în abnegaţie şi dăruire. în lucrare şi-au realizat indicii Tlmplanil Nistor Dorin, de la scc(ia mobilă a I.I.L. Brad. exe mandamentul unităţii de
că de pe acum a realizat a- societate planificaţi. cută cu conştiinciozitate toate lu crările ce 1 se încredinţează. Şcoala generală nr. 4 Deva
V proape [jumătate din anga mm -mm a — Cum stimulaţi, cum
jamentul luat pe întregul socialista; cinste, popularizaţi participarea ti de încheiere o anului şcolar
an. Hărnicia a fost corelată nerilor pe acest şantier ?
cu grljai pentru, folosirea Ju DEiVjNIT ATE, ONOARE — Pe lîngă articolele şi
dicioasă/ a materialelor, ceea ....... . ••.: fotografiile de la gazeta
c\’ a făcut ca mai mult de noastră „Tineretul şi pro Pe agenda Una din preocupările de vilor despre producţie, de Ia
¡¡uţnătalte din angajamentul intîlniţi, zilnic, zeci de ducţia", am înfiinţat un pa
privind economiile la preţul tineri, dar poate că denu nou tampon — pentru pe seamă ale învăţătorilor şi observaţiile efectuate în tim
de cost să fie îndeplinit din mirea e prea... generală. rioada cît va dura lucrarea legumicultorilor din Dobra profesorilor în ultima parte pul muncii, vizitelor în
prşmele patru luni ale anu Pentru că aici muncesc — intitulat „Muncă, dărui a anului şcolar o constituie întreprinderi sau pe ogoare,
lui. Produsele celor peste doar tineri de la Fabrica re, demnitate“, unde sînt organizarea şi desfăşurarea ca şi de la cunoştinţele acu
400 de repere n-au înscris chimică Orăştie. E şantierul reliefate operativ cele mai plantatul în etape al faso recapitulării finale a mate mulate cu prilejul excursiilor
de
sebire
s-a
trecut,
anul
nici un refuz — calitatea lor, iar obiectivul pe care-1 semnificative momente ale (Urmare din pag. 1) extins şl mecanizarea la pre lei, verzei, tomatelor şi cas riei. Se ştie că aceste lecţii în diferite localităţi din ţa
fiind un deziderat major vor construi va fi tot al lor: întrecerii de pe acest tînăr cole ne onorează şi ne obli traveţilor pe mai mult de 35 urmăresc în primul rînd să ră.
al fiecărui operator, al fie un bloc de locuit, cu patru şantier al tineretului. gă în acelaşi timp să ne gătirea terenului, modela- de hectare. De asemenea, se reîmprospăteze şi consolide Deosebit de util în perioa
cărui salariat din secţie. etaje, pentru tinerii de la — Cîţi tineri vor benefi tul solului, fertilizarea, com ze în memoria elevilor cu da recapitulării finale a ma
\Tot primele luni din acest F.C.O. In preziua deschide cia de căminul a cărui te preocupăm cu întreaga răs baterea dăunătorilor, plan găsesc într-un stadiu avan noştinţele acumulate de-a teriei este materialul didac
afi consemnează, la secţia rii şantierului, secretarii or melie o pun ei acum ? pundere de creşterea produc tatul răsadurilor şi îngriji sat pregătirile pentru plan lungul anului, să le închege tic — planşele, ilustraţiile,
m\ase plastice, introducerea ganizaţiilor U.T.C. din fa — 228. Blocul va avea 114 ţiei de legume şi a rentabi rea culturilor, aportul sec tarea verzei de toamnă pe într-un sistem armonios, în diversele aparate, materiale
în producţia de serie a noi brică s-au întîlnit Intr-o şe camere, cu cîte două locuri lităţii activităţii în sectorul ţiei de mecanizare care de cele 32 de hectare planifica cadrul căruia să se vadă şi instrumente cu care elevii
re piere pentru autoturismul dinţă la care a fost prezen fiecare. Locatarii — tinerii legumicol. In vederea mate serveşte ferma fiind mult te. Nu s-a neglijat nici com limpede legătura organică, au lucrat şi pe care le cu
Dadla 1 300, pentru autoca tă şi conducerea întreprin aşadar — se vor bucura de rializării obiectivelor propu mai substanţial. îndeosebi baterea dăunătorilor, pe 11 interdependentă dintre părţi, nosc de la lecţiile ţinute în
mionul MAN şi frigiderul derii. Acolo s-a discutat pe cazare, încălzire, lumină, de se am pus accentul pe ferti se remarcă sprijinul tracto hectare cultivate cu vărzoase felul cum se influenţează şi cursul anului şcolar. Folosi
întregul
confort.
multă
De
tl.p Găeşti. îndelete problema şantieru vreme construirea unui ase lizarea terenului, producerea ristului Ilie Dumitraş, care şi sfeclă aplicîndu-se trata se completează reciproc. rea mijloacelor audiovizuale
Care e forţa de dinamiza lui (ce se va construi, pen menea cămin era o dorinţă. unor răsaduri de calitate su susţine şi îndeplineşte cu mentele stabilite. Sistemul de Pentru a soluţiona cu suc (filmele didactice, proiecţiile
cerinţele
gradului
irigaţii este în bună stare de
coo
re şl de fertilizare a muncii tru cine şi care trebuie să Acum el a devenit realita perioară, ridicarea lucrărilor conştiinciozitate privind mecani funcţionare, ceea ce asigură ces problemele pe care le epidiascopice, diafilmele, în
de
mecanizare
a
peratorilor
colectivului de chimişti de fie aportul, efortul oameni te. Şi sîntem bucuroşi că ridică lecţiile de recapitula registrările magnetice etc.)
la Orăştie ? Răspunsul ni lor). S-au constituit zece vom putea spune — în anul şi pe irigarea culturilor — ca zarea lucrărilor la grădină. ca plantele să nu sufere din re, conducerile de şcoli şi în lecţiile de recapitulare ri
l^a dat tovarăşa Ana Her- brigăzi de lucru şl s-a ho- viitor, cînd va fi predat la factori decisivi pentru soar In legătură cu urgenţele cauza lipsei de apă. cadrele didactice au datoria dică mult eficienţa acestora,
lea, secretara comitetului tărît ca fiecare tînăr să dă cheie — că întreaga muncă ta recoltei. In ceea ce pri aflate pe agenda legumicul Hărnicia cooperatorilor din de a acorda toată atenţia făcîndu-le mai atractive şi
de partid din fabrică : ruiască, în acest an, 200 de necalificată încorporată în veşte fertilizarea, pe 45 de torilor am qonstatat „pe echipele conduse de Letiţia pregătirii acestora în mod interesante pentru elevi, faci-
— Forţa de dinamizare şi ore din timpul liber mun noua clădire a fost oferită hectare s-au administrat în viu" că la grădină se des Oprean, Sidonia Prlsecan, A- temeinic şi din timp. In a- litîndu-le însuşirea şi apro
de fertilizare a întregii ac cii pe şantier. Cei ce-şi vor cu generozitate, de către grăşăminte organice, iar pe făşoară o activitate intensă. na Berda şi Gheorghe Cris- cest scop, de un real folos fundarea cunoştinţelor. De a-
tivităţi de la noi o consti onora, cu hărnicie şi cu en tinerii din colectivul ce-şi restul suprafeţei s-au apli Pînă acum s-au prăşit rădă- tea îşi găseşte împlinirea zi sînt discuţiile purtate şi semenea, învăţătorii şi pro
tuie programul educaţional, tuziasmul vîrstei, răspunde scrie, odată cu munca pro cat îngrăşăminte chimice. cinoasele de pe 11 hectare de zi în fapte care, deo activităţile organizate în ca fesorii nu trebuie să uite
elaborat de partid, care a rea asumată vor fi printre ductivă, noua-i fizionomie. De .asemenea, s-a asigurat şl s-a făcut prima sapă la camdată, pînă la recoltat, se drul catedrelor şi comisiilor nici o clipă că fiecare lec
însufleţit fiecare om con primii beneficiari ai viito stocul necesar de îngrăşă varză şi cartofii timpurii. evidenţiază în dezvoltarea metodice. O deosebită a- ţie în parte — şi cu atît mai
ştient de ideile reale şi rului cămin. Rubrică realizată de minte pentru fertilizarea fa- Concomitent cu întreţinerea, viguroasă a culturilor de le tenţie trebuie acordată sta mult lecţiile de recapitulare
profunde pe care acesta le — Pînă acum ne-am ţinut LUCIA LICIU zială a plantelor. Spre deo- se continuă însămînţatul şi gume. bilirii temelor pe care se care comportă discuţii ample
vor axa lecţiile de recapitu asupra unul volum sporit de
lare. Acestea trebuie să con probleme — cuprind în ele
ducă la dezvoltarea gîndirii însemnate resurse educative.
Acordînd o deosebită aten sădltor, în primul an, potri
ţie progresului rapid al agri vit eşalonării de execuţie a productive a elevilor, a ca O grijă deosebită pentru
reca
lecţiilor
culturii şi creşterii aportului plantaţiei, care în final va a- pacităţii lor de a selecta în pregătirea trebuie să de manifes
din
independent
cunoş
mod
pitulare
acestei ramuri de bază a e-
.EOSTESTi la formarea veni junge la peste 500 hectare, tinţele pe cele care ilus te profesorii care predau la
la
toate
acumulate
conomiei
se va realiza plantarea unei
lecţiile
clasele a VIII-a şi a X-a ge
tului naţional şi la ridicarea
un
După
nivelului de trai al întregu suprafeţe de 18 hectare. anevoios, trează cel mai bine teoria nerală, la anul IV al liceelor
început
lui nostru popor, conducerea I N M S T I Ţ I I L E printr-o mobilizare asiduă, la dată. de cultură generală şi anul
partidului şi statului a pus plombele ce se fac în regie Astfel, la ştiinţele sociale V al liceelor de specialitate,
şi pune un accent, de seamă proprie la I.A.S. Haţeg (fer temele propuse trebuie să care vor avea de susţinut e-
pe dezvoltarea susţinută a ma Călan) s-a reuşit să se determine o grupare nouă xamenele de admitere şi,
activităţii întreprinderilor a- înregistreze un ritm susţinut a problemelor studiate, dife respectiv, de bacalaureat. A-
(Urmare din pag. 1) gricole de stat, astfel îneît In timp optim, fa parametrii proiectaţi de lucru, care garantează în rită de cea prezentată la cestea obligă la dezvoltarea
ele să devină unităţi model, scrierea investiţiei în grafi lecţiile curente şi de recapi unor subiecte care implică
torie din licee şi şcoli ge aşa cum s-a subliniat la Con cele stabilite. tulare trimestrială, să pre efectuarea unor legături lo
nerale. gresul al X-lea al partidului, Se desprinde, din aspectele zinte înfăţişarea unui feno gice între cunoştinţe, formu
Comitetul judefean al U.T.C. din punct de vedere al orga prezentate, concluzia că — men social în totalitatea la larea în mod independent a
fructuba-
şi Muzeul judeţean au luat, nizării, al metodelor de cul printr-o colaborare construc turilor lui. De exemplu, dis unor concluzii pe baza celor
proiectant,
între
să
de asemenea, măsuri de în tivare a pămîntului şi de tor şi beneficiar — s-au creat cuţiile despre relaţiile de asimilate. Tocmai acestor as
drumare a unor grupuri creştere a animalelor, al pro premise favorabile pentru în producţie socialiste şi legile pecte ale pregătirii elevilor
ducţiei la hectar şi pe ani
compacte de tineri spre ce mal, al productivităţii muncii deplinirea în bune condiţiuni economice ale socialismului profesorii sînt chemaţi să le
tăţile apropiate „Costeşti“, şi rentabilităţii producţiei. Premise favorabile pentru a programului de investiţii trebuie să pornească de la dea atenţie în cadrul lecţi
„Blidaru", pentru a fi vizi esenţa şi formarea proprie ilor de recapitulare.
Referindu-se la sarcinile care planificate în acest an în în tăţii socialiste asupra mij Pe acelaşi plan cu organi
tate. stau în faţa sectorului de treprinderile agricole de stat. loacelor de producţie (modul
Cu o |tnaltă încărcătură stat al agriculturii, în cuvîn- îndeplinirea exemplară De asemenea, ţinînd seama de producţie socialist şi su zarea şi desfăşurarea lecţiilor
de patriotism şi umanism tarea la prima consfătuire pe de sarcinile care privesc creş perioritatea lui faţă de ca de recapitulare trebuie să
ajutorării
problema
şi
stea
se va prezenta in Jaţa ţară a lucrătorilor din între terea fondurilor fixe în anul pitalism, relaţiile de pro elevilor rămaşi în urmă cu
participanţilor recitalul de prinderile agricole de stat, următor, s-au stabilit terme ducţie socialiste, formarea învăţătura. Preocupîndu-se
poezie patriotică „Sub fal secretarul general al partidu & obiectivelor prevăzute în I. A. S. ne ferme de predare a do proprietăţii socialiste, for să lămurească problemele ră
duri de partid biruitoarei'. lui, t o v a r ă ş u l Nicolae cumentaţiilor, astfel îneît a- mele proprietăţii socialiste). mase neînţelese, cadrele di
Revin, de asemenea, în Ceauşescu, a subliniat că: „In provizionarea cu materiale şi Se cere apoi să se vorbească dactice trebuie să-i antreneze
scenă artiştii Teatrului de cadrul programului general făcut o analiză cu toţi facto să-şi îndeplinească obligaţiile bovine (de la Bîrcea) • al procurarea utilajelor să nu elevilor despre procesul mun în răspunsuri la lecţiile re
stat din Petroşani care o- de creştere a producţiei agri rii interesaţi şi răspunzători asumate privind terminarea I.A.S. Simeria. Aici, prin mai ridice probleme deose cii în socialism, despre le capitulative, adueîndu-i şi pe
jeră într-un cadru inedit cole, întreprinderile agricole — proiectanţi, constructori şi şi predarea în totalitate a conlucrarea fructuoasă între bite. gea economică fundamentală aceşti elevi la nivelul gene
poemul istoric „Getusa . de stat vor continua să de beneficiari — privind stadiul proiectelor (alimentare cu factorii răspunzători de în Obligaţia de căpetenie a a socialismului, a dezvoltării ral al clasei. Bineînţeles, pro
Pentru realizarea unui e- ţină un rol preponderent; va lucrărilor şi ritmul de exe apă, epurarea apei, subtra- deplinirea programului de organizaţiilor de partid din planice a economiei naţiona blema ajutorării elevilor ră
chilibru armonios între ca creşte ponderea lor în for cuţie pe şantiere. Desfăşura versări), cit şi asigurarea investiţii, sînt create condiţii I.A.S., a conducerilor unită le, creşterea necontenită a maşi în urmă nu se' rezolvă
drul şi conţinutul manifes marea fondului central de tă la faţa locului, pe şantie materialelor în concordanţă ca termenul de finalizare a ţilor şi a celorlalţi factori productivităţii muncii în so
tărilor, cu concursul unor cereale, legume, carne, lapte re, acolo unde se realizează cu fazele de execuţie a con complexului să fie devansat răspunzători de finalizarea cialism etc. numai în cursul lecţiilor de
unităţi economice fruntaşe şi alte produse". obiectivele, analiza s-a do strucţiilor. Deşi lucrările au cu circa 15 zile, ceda ce va investiţiilor în sectorul agri La lecţiile de biologie şi recapitulare, ci este necesar
să se organizeze ore specia
culturii de stat este ca, în
pe judeţ, cum sînt I.P.B. La înfăptuirea obiectivelor vedit a fi deosebit de eficien demarat cu o oarecare întîr- permite înregistrarea unor continuare, să se preocupe geografie unul din cele mai le de consultaţii şl medita
Bîrcea — Deva, l.M.C. Bir- amintite, care se înscriu or tă, scoţînd în evidenţă ne ziere faţă de data stabilită, sporuri suplimentare la pro cu maximă grijă de asigura eficiente procedee de reca ţii care să li se adreseze în
cea, I.E.C. Deva, Trustul ganic în prevederile de creş ajunsurile care se manifestă din partga conducerii Trustu ducţia animalieră. Tot la u- rea unui ritm intens de lu pitulare a cunoştinţelor îl mod diferenţiat.
de construcţii Deva, Fabri tere a producţiei agricole şi stabilindu-se măsuri con lui judeţean de construcţii nitatea amintită se prevede cim pe toate şantierele, să constituie excursia, care dă Rezultatele cu care se va
globale cu 36—49 la sută în
ca chimică Orăştie, I.I.L. crete în vederea înlăturării s-au dat asigurări că se vor să fie efectuate investiţii urmărească îndeaproape cali elevilor posibilitatea să cu încheia anul şcolar depind
Orăştie, „11 Iunie“ Orăştie, actualul cincinal, sînt chema grabnice a restanţelor şi res lua măsuri în vederea înre pentru înfiinţarea unei plan tatea lucrărilor şi încadrarea noască nemijlocit în natură
te să-şi aducă o contribuţie
precum şi cu sprijinul har tot mai însemnată şi unităţi pectării cu stricteţe a terme gistrării unui ritm alert de taţii de hamei, iar în regie riguroasă în graficele de e- problemele studiate. Aşa de în mare măsură de modul în
reu
directorul
şcolii
care
nicilor elevi ai Liceului in le agricole de stat din jude nelor prevăzute^ pentru darea execuţie a construcţiei, deoa proprie să se construiască lo xecuţie a obiectivelor. Astfel exemplu, parcurgînd o par şeşte să-şi organizeze activi
dustrial de construcţii De ţul nostru. In vederea reali la timp în folosinţă a tuturor rece în luna aprilie realiză cuinţe pentru lucrătorii uni va exista garanţia că se vor te din valea unui rîu (Mu tatea de îndrumare şi con
de
capacităţilor
producţie
va au fost realizate citeva zării unui asemenea dezide planificate. rile au fost sub posibilităţi, tăţii, Deoarece, începerea pri realiza la timp sporurile de reşul, Streiul etc.), elevii vor trol în perioada recapitulării
lucrări evocatoare monu rat, se prevede intensificarea O pondere însemnată în realizîndu-se numai 6 la sută mei lucrări este condiţionată producţie planificate, că va putea face diferite aplicaţii finale a materiei. Avînd
mentale in jurul cărora se procesului de profilare a fer volumul investiţiilor acestui din planul anual. de asigurarea documentaţiei, creşte simţitor aportul între practice de hidrologie care
vor desfăşura manifestări melor şi întreprinderilor pe Intre obiectivele planificate proiectantul s-a angajat să-şi prinderilor agricole de stat la îi vor ajuta să înţeleagă mai sprijinul larg şi permanent
le. Este vorba de poarta baza concentrării şi speciali an o ocupă continuarea tre să fie construite şi puse în onoreze obligaţiile ce-i revin aprovizionarea populaţiei cu profund cîteva noţiuni im al organizaţiilor de partid,
cerii la fluxul tehnologic de
de primire, scena unde au zării producţiei, extinderea creştere a păsărilor pe bate exploatare în acest an se nu pînă la sfîrşitul lunii mai produse agroalimentare, care portante din capitolul „Ape din şcoli, ne exprimăm con
Ioc acţiunile cultural-artis- construcţiei unităţilor de tip rii la I.A.S. „Avicola" Min mără şi complexul zootehnic a.c. Corelat cu posibilităţile să fie obţinute în condiţii de le curgătoare de suprafaţă". vingerea că se poate asigura
tice, Columna simbolică mi industrial, organizarea de tia. Din confruntarea opinii cu o capacitate de peste 600 de asigurare a materialului eficientă cît mai ridicată. Foarte important este să reuşita muncii noastre în
perioada
finale,
recapitulării
niaturală, „Aleea scuturi ferme pentru producţia de lor constructorului (Trustul se repete materia predată una din cele mai importante
lor“. carne, de ouă şi lapte. Pen de construcţii Deva) şi bene pornind de la documentele perioade ale anului şcolar.
Reţine atenţia forma nouă tru materializarea exemplară ficiarului a reieşit că există de partid şi de stat privind VASILE BLENDEA
de organizare a concursului a sarcinilor cu care sînt con premise favorabile ca în tri dezvoltarea politică, economi inspector şef
„Voci tinere", la care şi-au fruntate întreprinderile agri mestrul IV a.c., conform gra că şi socială a patriei noas al Inspectoratului şcolar
anunţat participarea soli ai cole de stat. s-a stabilit ca în ficului de execuţie, să fie în tre, de la cunoştinţele ele- judeţean
artei muzicale din peste 20 perioada 1971—1975 să fie cheiate lucrările, ceea ce va
de judeţe ale ţării. Astfel realizat un amplu şi complex asigura obţinerea unor spo
că, simbătă după-amiază, program de investiţii menite ruri importante de producţie.
cu începere de la orele să asigure sporirea potenţia In afară de intervenţia bene
17,00 in sala „Arta" din De lului de producţie al unită a ficiarului pentru primirea la
eficientă
fructificarea
ţilor,
va se va desfăşura con resurselor de creştere a pro timp a bateriilor, singura Măiestrie şi ingeniozitate
cursul propriu-zis, urmînd ductivităţii muncii şi de ridi problemă care va trebui să
rezolvată
fie
asigurarea
este
ca duminică la Costeşti să care a rentabilităţii activităţii cît mai repede posibil a ma
aibă loc „Gala laureaţilor“. fiecărei întreprinderi agricole terialelor electrice necesare. (Urmare din pag. 1} pasiunea, competenţa şi mă
Toţi factorii care partici de stat. La I.A.S. Orăştie, unde ur iestria sculptorului în lemn.
pă la organizarea şi desfă O condiţie primordială pen- ■ mează ca, începînd din anul Fiind prezentată în mai Ziua deschiderii expoziţiei
şurarea celei de-a patra in- tru crearea unei puternice 1974, prin darea în folosinţă multe locuri, lada a fost a- de la Bucureşti se apropie.
tilniri a tineretului cu is baze tehnico-materiale, care a unui nou complex de creş preciată pentru ingeniozita Mihai Simedrea şi tovarăşii
toria s-au străduit să ia să permită îndeplinirea sar tere şi îngrăşare a porcilor, tea şi măiestria celui care a săi doresc ca produsele pe
cele mai potrivite măsuri cinilor ce revin I.A.S. o con să se dubleze aproape capa executat-o. Meşterul nu se care le vor prezenta să re
pentru a da posibilitatea ti stituie finalizarea ireproşabi citatea de producţie a între îndoieşte că rodul iscusinţei flecte pe deplin înalta lor
nerilor, celorlalţi cetăţeni lă a programului de investi prinderii, s-a apreciat că, lui va intra repede în pro măiestrie. Intrarea în fabri
din judeţ şi din afara ju ţii, punerea la timp în func prin eforturi sporite, este po ducţia dc serie. Dealtfel toa caţie de serie şi contractarea
deţului să trăiască clipe de ţiune a obiectivelor planifi sibil ca stadiul fizic al obiec te cele 12 prototipuri de mo tuturor modelelor expuse ar
neuitat, de satisfacţie şi cate şi utilizarea acestora la tivelor prevăzute pentru anul bilă pe care I.I.L. Brad le constitui cea mai importan
mindrie patriotică, de vese parametrii proiectaţi. Urmă- în curs să se înscrie în gra va expune la al Vl-lea Pa tă realizare închinată Con
lie şi bucurie la Costeşti. rindu-se ca aceste cerinţe ficele stabilite. Finalizarea Aspect exterior clin incinta Combinatului siderurgic clin Hune vilion de mostre ce se va ferinţei Naţionale a P.C.R.
să-şi găsească corespondent investiţiei necesită însă ca deschide, in aurind, la Bucu de către meşterii de mobilă
în fapte, zilele trecute s-a proiectantul şi beneficiarul reşti, încorporează ceva din brădeni.