Page 54 - Drumul_socialismului_1972_05
P. 54
4 DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 398 • JOI 18 MAI 1972
BHCmi
COMUNICAT COMUN SECVENŢE INTERNAŢIONALE SECVENŢE
In Bundestagul vesf-german a avut Proteste împotriva escaladării
cu privire la întîlnirea de la Porţile loc scrutinul în problema ratificării războiului dus de S.U.A. în Vietnam
de Fier între tovarăşul Nicolae Ceauşescu tratatelor cu U.R.S.S. şi Polonia HANOI Declaraţia M.A.E. *al R.D. Vietnam
dus victime în rîndul popu
17
—
(Agerpres).
BONN 17. — Trimisul spe
distrugerea
respingere
a
în
tratatelor
cial Agerpres, Vasile Crişu, rat el, nu se va ajunge la o Ministerul de Externe al Re laţiei civile şi economice,
multor
obiective
Vietnam
Democrate
publicii
transmite: Miercuri, au avut Bundestag, „atitudinea aces a publicat o declaraţie în culturale şi sociale. Denun-
şi tovarăşul losip Broz Tito loc în în Bundestag dezbaterile tui for fiind exprimată prin care continuarea în de legătură ţînd aceste acte agresive de
protestează
rezoluţia comună".
problema
ratificării
finale
încălcare
şi
suveranităţii
a
către
cu
tratatelor încheiate de R. F.
Ministrul
afacerilor
exter
a Germaniei cu U.R.S.S. şi ne, Walter Scheel, a apreciat S.U.A. — la 15 mai — a ac securităţii de stat a R.D.
Vietnam, a acordurilor de la
'Oi zilele de 16 şi 17 mai membru al Comitetului Exe ganele competente ale celor piat, pe baza participării Polonia. că aceste tratate contribuie ţiunilor de minare şi de blo Geneva din 1954 şi a tutu
1972, t o v a r ă ş u l Nicolae cutiv, al Prezidiului Perma două ţări să elaboreze noi egale în drepturi a tuturor Deschizînd seria vorbitori la întărirea păcii în lume şi care a porturilor R.D. Viet ror normelor elementare ale
Ceauşescu, secretar general nent al Comitetului Central propuneri concrete pentru statelor europene, a S.U.A. şi lor, Carlo Schmid (P.S.D.), la înţelegerea reciprocă între nam şi cu bombardarea u- dreptului internaţional de
al Partidului Comunist Ro al Partidului Comunist Ro promovarea în continuare a Canadei. preşedinte al Bundestagului. popoare. El a spus că R.F.G. nor regiuni populate din către forţele armate ale
mân, preşedintele Consiliului mân, preşedintele Consiliului cooperării economice. Des a declarat că tratatele sînt este gata să acţioneze şi pe ■ provinciile Thanh Hoa, Nghe Statelor Unite, Ministerul de
de Stat al Republicii Socia de Miniştri, Emil Bodnaraş, chiderea noului punct de Cele două părţi au subli o contribuţie la politica de viitor pentru o reglementare An, Ha Tinh şi Quan Binh Externe a R.D. Vietnam ce
liste România, împreună cu membru al Comitetului Exe frontieră rutier pe corona niat că pacea şi securitatea pace, la dezvoltarea colabo în relaţiile cu R.D.G. şi a zonei Vinh Linh. In
tovarăşa Elena Ceauşescu, şi cutiv, al Prezidiului Perma mentul barajului de la Por în Europa sînt indivizibile şi rării între Est şi Vest. După aceste luări de cu declaraţie se subliniază că re cu hotărîre Statelor Uni
tovarăşul losip Broz Tito, nent al Comitetului Central ţile de Fier va favoriza sub că în trăinicia şi stabilitatea Referindu-se la contribuţia vînt, s-a trecut la exprima te să pună capăt continuării
preşedintele Republicii Socia al_ Partidului Comunist Ro stanţial colaborarea în zona acestora sînt interesate toate pe care aceste tratate o re rea votului faţă de fiecare acţiunile menţionate au pro- acestor acte de război.
liste Federative Iugoslavia, mân, vicepreşedinte al Con de frontieră şi, în acelaşi popoarele. România şi Iugo prezintă pentru dezvoltarea din cele două tratate. Trata
preşedintele Uniunii Comu siliului de Stat. Paul Nicules- timp, dezvoltarea turismului slavia au adus o contribuţie relaţiilor R.F.G. cu ţările so tul încheiat de R.F.G. cu U- Demonstraţia de la Havana
niştilor din Iugoslavia, îm cu-Mizil, membru al Comite internaţional. importantă la aceste proce cialiste, preşedintele fracţiu niunea Sovietică a întrunit
preună cu tovarăşa Iovanka tului Executiv, al Prezidiu P r e ş e d i n ţ i i Nicolae se pozitive din Europa şi de nii liber-democrate, Wolfgang 248 de voturi pentru, 10 îm HAVANA 17. — Cores Indochină, Nguyen NgOc
Broz, s-au întîlnit la Porţile lui Permanent al Comitetu pun eforturi pentru stabili Mischnick, a subliniat că potrivă şi 238 abţineri. Tre- pondentul Agerpres, V. Sta- Son, ambasadorul R.D. Viet
de Fier. lui Central al Partidului Co Ceauşescu şi losip Broz Tito rea unor relaţii de prietenie, „tratatele sînt un pas politic cînd la votul asupra tratatu mate, transmite : La Havana nam în Cuba, şi comandan
Cei doi preşedinţi au dez munist Român, vicepreşedin au subliniat că relaţiile bună vecinătate şi cooperare important". El a subliniat că lui încheiat de R.F.G. cu Po a avut loc o amplă demon tul Julio Garcia Olivera,
velit la 16 mai 1972 placa te al Consiliului de Miniştri. fructuoase de bună vecinăta multilaterală în Balcani, este vorba de lichidarea ba lonia. 248 de deputaţi s-au straţie de solidaritate cu membru al C.C. al P.C. din
inaugurală, marcînd în mod Emil Drăgănescu, membru te reprezintă una din premi pentru transformarea acestei rierelor dintre state cu orîn- pronunţat în favoarea lui. 17 lupta poporului vietnamez, Cuba. Vorbitorii au condam
solemn punerea oficială în al Comitetului Executiv al sele colaborării multilaterale regiuni într-o zonă a păcii şi duiri social-politice diferite. au votat împotrivă şi 230 la care au participat zeci nat noile acte agresive ale
funcţiune a Sistemului hidro Comitetului Central al Parti între state, ale progresului colaborării liberă de arme Ambele tratate vor contribui s-au abţinut. de mii de oameni ai muncii S.U.A. în Vietnam, cerînd să
energetic şi de navigaţie de dului Comunist Român, vice şi păcii. Ei au exprimat şi nucleare. la apropierea, în continuare, din capitala Cubei. La de pună capăt escaladării răz
la Porţile de Fier. La festi preşedinte al Consiliului de cu acest prilej hotărîrea ţă Cei doi preşedinţi au sub între R.F.G. şi R.D.G. In cadrul votului acordat monstraţie au luat cuvîntul boiului şi să fie respectate
vităţi au participat înalţi con Miniştri, preşedintele părţii rilor lor de a dezvolta în liniat şi cu acest prilej im rezoluţiei comune. în proble Mei ba Hernandez, preşedin suveranitatea R.D. Vietnam
ducători de partid şi de stat române în comisia mixtă ro- continuare relaţiile de prie In luarea sa de cuvînt, fos ma politicii externe, elabora şi normele dreptului interna
din România şi Iugoslavia, mâno-iugoslavă de colabora tenie şi colaborare cu toţi portanţa şi rolul forţelor tul cancelar creştin-democrat, ta Comitetului cubanez de
muncitori, tehnicieni şi ingi re economică. Ştefan Andrei, vecinii. Preşedinţii şi-au re progresiste, al ■ popoarelor tu Kurt Georg Kiesinger a spus tă de cele trei fracţiuni par solidaritate cu popoarele din ţional.
continentelor
turor
in
că U.C.D.-U.C.S. „se va ab
lupta
neri care au lucrat la edifi secretar al Comitetului Cen afirmat convingerea că pro lamentare, s-au înregistrat 491
carea acestui obiectiv, pre tral al Partidului Comunist movarea relaţiilor dintre ţă pentru independenţa naţiona ţine de la vot în mare majo de voturi pentru şi cinci ab
cum şi un mare număr de Român, Corneliu Mănescu, rile vecine — pe plan eco lă şi egalitatea în drepturi ritate". In acest fel, a decla ţineri.
oameni ai muncii din cele membru al Comitetului Cen nomic, al schimbului de bu în relaţii internaţionale, pen U.N.C.T.A.D. Rezoluţie
două ţări. tral al Partidului Comunist nuri culturale, al cuceririlor tru reducerea decalajelor e-
indus
ţările
conomice
între
La invitaţia Guvernului Român, ministrul afacerilor ştiinţei şi tehnicii, al dez trializate şi statele în curs
Republicii Socialiste Româ externe, Vasile Şandru, am voltării colaborării politice de' dezvoltare, împotriva im Fidel Castro a sosit la Sofia privind transferul tehnologic
nia şi a Guvernului Republi basadorul Republicii Socialis şi în alte domenii — cores perialismului, colonialismului
cii Socialiste Federative Iu te România la Belgrad, Aurel punde intereselor lor actuale şi neocoionialismului, a poli SANTIAGO DE CHILE 17. tehnologiei, în condiţii şi
goslavia, la festivităţi au fost Duma, membru al C. C. al şi de viitor şi constituie, ticii de apartheid şi discri SOFIA 17 (Agerpres). — preşedintele Guvernului Re — Corespondentul Agerpres, modalităţi rezonabile". Do
prezenţi reprezentanţi ai» gu P.C.R., şef de secţie la C.C. totodată, o contribuţie con Miercuri după-amiază a so voluţionar. La sosire, dele Eugen Pop, transmite: Cea cumentul adoptat recomandă
vernelor din ţările membre al P.C.R., Gheorghe Oprea, cretă la colaborarea regiona minare rasială şi a oricăror sit la Sofia, într-o vizită o- gaţia a fost întîmpinată de de-a treia Conferinţă pentru ţărilor occidentale dezvolta
ale Comisiei Dunării, amba membru supleant al C.C. al lă şi în lume. forme de exploatare. Ei au ficială la invitaţia C.C. al Todor Jivkov, prim-secretar Comerţ şi Dezvoltare a apro te să faciliteze transmiterea
sadorii acestor state acredi P.C.R., consilier la C. C. al Cei doi preşedinţi au re relevat necesitatea depu P.C. Bulgar şi a guvernului al C.C. al P.C. Bulgar, pre bat proiectul de rezoluţie accelerată a tehnologiei în
taţi la Bucureşti şi Belgrad, P.C.R., Gheorghe Colţ, direc afirmat hotărîrea Republicii nerii unor eforturi sus bulgar, delegaţia de partid şedintele Consiliului de Stat prezentat de preşedintele se condiţii favorabile ţărilor în
precum şi reprezentanţi ai tor adjunct al Direcţiei I re Socialiste România şi a Re ţinute din partea tutu şi guvernamentală a Re al R.P. Bulgaria, Stanko To- siunii, în legătură cu trans curs de dezvoltare. Rezoluţia
Comisiei Dunării. laţii din Ministerul Afaceri publicii Socialiste Fede ror popoarelor şi forţelor publicii Cuba, condusă de dorov, preşedintele Consiliu ferul tehnologic. Accesul mai prevede în acest sens ampli
lor Externe. progresiste pentru soluţiona Fidel Castro, prim-sccretar lui de Miniştri, de alţi con
Cei doi preşedinţi au rostit rative Iugoslavia de a dez rea problemelor internaţiona larg şi în condiţii mai avan ficarea cooperării ştiinţifice
cuvîntări la marele miting al Din partea iugoslavă, tova volta în continuare re al C.C. al P.C. din Cuba, ducători bulgari. tajoase al ţărilor în curs de şi tehnice, facilitarea infor
prieteniei de la Turnu Seve- răşii: Gemal Biedici, pre laţiile de prietenie cu toate le actuale, pentru pace şi dezvoltare ia tehnologia mo maţiei tehnologice şi alte
rin. Oamenii muncii români şedintele Consiliului Executiv ţările socialiste, cu celelalte progres în lume. dernă — unul din instru măsuri convergente. Reco
şi iugoslavi, prezenţi la fes Federal, Stane Dolanţ, secre state ale lumii, indiferent S.ecretarul general al Par mentele principale ale pro mandările se referă, de ase
tivităţi, au întîmpinat şi au tarul Biroului Executiv al de orînduirea lor socială şi tidului Comunist Român, Situaţia din Republica Malgaşă gresului economic contempo menea, la sporirea contribu
salutat cu deosebită căldură Prezidiului U.C.I., Mirko Te- politică, pe baza principiilor Nicolae Ceauşescu, şi pre ran — a constituit una din ţiei ţărilor dezvoltate „prin
pe p r e ş e d i n ţ i i Nicolae pavaţ, secretar federal pen cunoscute. şedintele Uniunii Comunişti TANANARIVE 17 (Ager France Presse relatează că temele principale ale dezba intermediul programelor ge
Ceauşescu şi losip Broz Tito, tru afacerile externe, Duşan Preşedintele Nicolae Ceauşescu lor din Iugoslavia, losip Broz pres). — Preşedintele Repu tensiunea la Tananarive a terilor generale. nerale de cooperare la apli
dînd expresie şi cu acest pri Gligorievici. membru al Con şi preşedintele losip Broz Tito, au dat o înaltă apre blicii Malgaşe, Philibert Tsi- cunoscut o diminuare accen Rezoluţia, aprobată în una carea tehnologiei şi la adap
lej puternicelor sentimente siliului Executiv Federal, Tito au subliniat importanţa ciere rezultatelor obţinute în ranana, a hotărît, miercuri, tuată în urma eliberării de nimitate de conferinţă, „in tarea acesteia structurilor
de prietenie şi stimă ce ani preşedintele părţii iugoslave transformărilor profunde, so colaborarea dintre cele două redeschiderea Universităţii către autorităţi a studenţilor vită ţările în curs de dez producţiei şi necesităţilor e-
mă reciproc popoarele celor în Comisia mixtă româno- ciale, politice şi economice partide. Ei au exprimat do din Tananarive, închisă ca şi elevilor arestaţi în tim voltare să ia măsurile con
două ţări socialiste vecine. iugoslavă de colaborare eco rinţa P.C.R. şi U.C.I. de a urmare a grevei studenţilor, pul ciocnirilor care au avut crete pe care le consideră conomice şi sociale ale ţări
nomică, Iso Njegovan, amba în lumea contemporană, în lor în curs de dezvoltare,
Preşedinţii Nicolae Ceauşescu care se afirmă tot mai mult dezvolta, în spiritul prieteniei declanşată la 24 aprilie. loc, sîmbătă, cu forţele de necesare pentru promovarea
şi losip Broz Tito s-au între sadorul R.S.F. Iugoslavia la forţele socialismului, pro şi respectului reciproc, Pe de altă parte, agenţia poliţie. unei transmiteri accelerate a cînd acestea o solicită".
ţinut cordial cu muncitori, Bucureşti, Marko Vrhuneţ, gresului şi păcii. Ei au con schimbul multilateral de
şeful de cabinet al preşedin
tehnicieni, ingineri şi cu alţi telui republicii. Miloş Me- statat, totodată, că, în ciuda păreri şi experienţă privind
specialişti din cele două ţări, - lovski. consilierul preşedinte tendinţelor de dezvoltare po construcţia socialistă şi de
dînd o înaltă apreciere efor lui republicii pentru pro zitivă şi a afirmării politice a extinde continuu colabora LONDRA. — La Palatul schimb dc ambasadori, a-
turilor deosebite şi activităţii bleme de politică ex de înţelegere pe calea * trata rea dintre P.C.R. şi U.C.I. In Westminstcr, sediul Parla Cadran « Cadran nunţă agenţia China Nouă,
lor creatoare pentru înfăptui ternă, Tihomir Kondev. tivelor, în unele regiuni ale acâît ScOp, vor fi intensifica mentului britanic, a avut
rea grandiosului Sistem hi lumii mai continuă'- politica' te schimburile reciproce de loc o întîlnire între amba PARIS. — In urma unei
droenergetic şi, de navigaţie director adjunct al Direcţiei de forţă, de dominaţie, care vizite şi întîlnirile între con sadorul Republicii Socialiste acţiuni comune a organelor
Porţile de Fier. Ei au confe pentru Europa răsăriteană ameninţă independenţa, liber ducătorii celor două partide România la Londra, Va internaţionale actuale, in SOFIA. — Todor Jivkov, de poliţie franceze, ameri
rit înalte distincţii ale Repu din Secretariatul Federal tatea şi securitatea popoare şi ai organizaţiilor social- sile Pungan, şi membrii clusiv cele privind pregă preşedintele Consiliului dc cane Şi belgiene, a fost cap
blicii Socialiste România şi pentru afacerile externe, Mu politice şi de masă. grupului parlamentar anglo- tirea conferinţei general-eu Stat al R.P. Bulgaria, a pri turată o cantitate de 120 kg
lumii.
Por
ţărilor
lor
şi
Republicii Socialiste Federa- rat Agovici, şef de secţie în nind de la aceasta, ei au re Secretarul general al P.C.R. român. Cu acest prilej, s-a ropene. De asemenea. au mit delegaţia parlamentară d heroină (valorînd 2,2 mi
e
tive Iugoslavia unui mare Secretariatul Federal pentru levat necesitatea imperioasă şi preşedintele U.C.I. au sub efectuat un schimb dc pă fost discutate probleme ale austriacă, condusă dc Anton lioane dolari), care avea ca
număr de muncitori, tehni afacerile externe. . liniat necesitatea dezvoltării reri în legătură cu stadiul relaţiilor sovieto-poloneze. Benya, preşedintele Parla destinaţie Statele Unite ale
cieni şi ingineri. Convorbirile s-au desfăşu a participării active a tutu în continuare a colaborării relaţiilor dintre cele două mentului Austriei, care face Americii. Au fost arestate,
rat într-o atmosferă de prie ror statelor — mari, mijlocii BERLIN. — Agenţia CTK o vizită în R. P. Bulgaria.
Cei doi preşedinţi au sub şi mici — la rezolvarea pro între toate partidele comu ţări. cu acest prilej, şapte per
liniat cu deosebită satisfac tenie, cordialitate, stimă, de blemelor stringente care pre niste şi muncitoreşti pe ba anunţă că Lubomir Strou- După cum relevă agenţia soane, dintre care două la
a
ţie că Sistemul hidroenerge plină încredere şi înţelegere ocupă în prezent omenirea. za marxism-leninismului, a MOSCOVA. — Ministrul gal, preşedintele guvernului BTA, un convorbirea de prile Paris, iar restul la New
păreri
reciprocă.
juit
schimb
cehoslovac, a efectuat o vi
tic şi de navigaţie Porţile de respectării consecvente a afacerilor externe al R. P. zită la Berlin, la invitaţia privind diferite probleme York.
Fier, măreaţă operă comună Preşedinţii s-au informat Cele două părţi au con principiilor independenţei, e- Polone, Ştefan Olszoxvski, a preşedintelui Consiliului de de interes mutual.
a oamenilor muncii din cele asupra realizărilor şi per damnat cu hotărîre noile acte galităţii în drepturi, încre făcut o vizită la Moscova, Miniştri al R. D. G., Willi PEKIN. — La Pekin a
două ţări, reprezintă un sim spectivelor dezvoltării celor de război ale S.U.A. împo derii reciproce, neamestecului anunţă agenţia TASS. El a Stoph. In cadrul convorbi PEKIN. — Guvernul Re fost semnat un protocol pri
bol trainic a! prieteniei şi două ţări şi au discutat de triva R.D.V., a întregului în treburile interne şi a avut convorbiri cu minis rilor care au avut loc între publicii Populare Chineze vind cooperarea tehnico-
bunei vecinătăţi tradiţionale spre posibilităţile extinderii popor vietnamez, considerîn- dreptului fiecărui partid de trul sovietic al afacerilor ştiinţifică între Republica
dintre Republica Socialistă şi diversificării în continua du-le deosebit de primejdioa a-şi elabora linia sa politică cei doi oameni de stat, au şi guvernul Olandei au ho- Populară Chineză şi Repu
România şi Republica Socia re a colaborării dintre Repu se pentru pacea şi securita în conformitate cu condiţiile externe, A. A. Gromîko, în fost abordate probleme de tărît să stabilească relaţii blica Populară Ungară, a-
listă Federativă Iugoslavia, blica Socialistă România şi tea lumii. Ele au reafirmat din propria ţară. Ei şi-au re- legătură cu unele probleme interes comun. diplomatice şi să facă nunţă agenţia China Nouă.
întemeiată pe legături istori Republica Socialistă Federa deplina solidaritate cu lupta afirinat convingerea că nu
ce între popoarele lor în tivă Iugoslavia, dintre. Parti eroică a poporului vietna mai pe această bază se pot
lupta pentru independenţă dul Comunist Român şi U- mez pentru apărarea libertă realiza o colaborare rodnică
naţională, progres social şi niunea Comuniştilor din Iu ţii, independenţei, suverani
pentru construirea societăţii goslavia. Ei au făcut, de a- tăţii naţionale şi a dreptului multilaterală şi unitatea par
socialiste. Ei au exprimat în semenea, un schimb de pă de a decide singur asupra tidelor comuniste şi muncito • CINEMA^RADIO • iî£L E^T2IUNE
ï
reşti
egale
în
drepturi,
care
crederea că acest măreţ o- reri cu privire la probleme destinelor sale. România şi
biectiv — expresie elocventă le actuale ale situaţiei in Iugoslavia se pronunţă cu reprezintă o condiţie a con
a aplicării cu consecvenţă a ternaţionale şi ale mişcării fermitate pentru încetarea solidării socialismului ca DEVA: Astă scară dansăm in Marin Buzdugan; 10,30 Publici
principiilor deplinei egalităţi comuniste şi muncitoreşti in neîntîrziată a tuturor acţiu proces mondial familie („Patria“); Intrarea li tate radio; 11,00 Antena tinere România—Ungaria 1-2
beră la oficiul stării civile („Ar
tului: 18,00 Orele serii; 20,00 Ta
în drepturi, avantajului re ternaţionale. nilor agresive îndreptate îm Preşedinţii Nicolae Ceauşescu ta“); SIIVTERI A: Weckend cu bleta de seară de Nicolae Băr
ciproc, stimei şi înţelegerii Preşedintele Nicolae Ceauşescu potriva R.D. Vietnam, pentru şi losip Broz Tito au con Anna („Mureşul“); HUNEDOA bii; 20,05 Zece melodii prefera
(„Sitlerur-
20,40
Din
vio
te;
mutuale — va stimula gene şi preşedintele losip Broz reluarea tratativelor de la statat identitatea sau marea RA: Micul scăldător teren pro lonistului Nicu înregistrările 20,55
Stănescu;
gistul“);
CALAN:
Pc
raţiile actiţale şi viitoare spre Tito au subliniat cu deose Paris în vederea găsirii unei apropiere a punctelor de ve priu („11 Iunie“); GHELAR: Fa Ştiinţa Ia zi; 21,00 Revista şla BELGRAD 17 (Agerpres). durile şi reia presiunea Ia
obţinerea uhor noi realizări bită satisfacţie că relaţiile soluţii paşnice pentru retra dere ale celor două partide milia Toth („Minerul“) ; PE gărelor; 21,30 Bijuterii muzicale; — Pe stadionul „Partizan" poarta lui Rothermel. Mijlo
creatoare, spre consolidarea tradiţionale de prietenie din gerea totală a trupelor S.U.A. şi ţări privind problemele TROŞANI: Aventuri in Ontario 21.45 Din lirica populară — me din Belgrad în faţa a peste caşul echipei române, Du
—
şi adîncirea prieteniei şi a co tre România şi Iugoslavia se din întreaga Indochină. relaţiilor şi colaborării din („7 Noiembrie“); Vagabondul LU- lodii şi versuri; 22,00 Radiojur 50 000 de spectatori s-a dis mitru are o incursiune reuşi
nal, Buletin meteorologie. Sport;
I-II
seriile
(„Reptibliea“);
laborării multilaterale dintre dezvoltă şi se lărgesc multi tre partidele comuniste şi PENI: Mirii anului II („Cultu 22.30 Concert dc seară; 22,35 putat aseară al treilea joc tă în terenul advers, driblea
Apreciind cu îngrijorare că
LOVEA:
ral“);
Bau-
poetic.
popoarele român şi iugoslave. lateral, pe baza respectării perpetuarea crizei în Orien muncitoreşti şi cele mai im nerul“) ; ANINOASA : Decolarea („Mi Moment 23,00 Concert de seară dintre selecţionatele de fot ză cîţiva jucători şi trimite
Charles
Iluzii
dclaire;
Cele două centrale hidro depline a principiilor inde tul Apropiat ar putea să portante probleme internaţio („Muncitoresc“) ; PAROŞENI : (continuare); 24,00 Buletin de bal ale României şi Unga o pasă bună pe care Neagu
electrice contribuie în mod pendenţei /.şi suveranităţii na aibă consecinţe imprevizibile nale actuale Ei au subliniat Iubirea strict oprită („Energia“); ştiri; 0,03—0,00 Estrada nocturnă. riei, contînd pentru sferturi o fructifică cu promptitudi
de
substanţial la dezvoltarea ba ţionale, integrităţii teritoria pentru situaţia din această că evoluţia situaţiei pe plan PETRILA: Turnu] VULCAN: aramă BtSMaMBMBB le de finală ale campionatu ne. Este minutul 34. Româ
A-
(„Muncitoresc“);
zei energetice a economiilor le, neamestecului în treburile regiune, precum şi din bazi mondial confirmă justeţea tunci i-am condamnat pe toţi lui Europei. nia—Ungaria : 1—1. Pînă la
(„Muncitoresc“);
naţionale din România şi Iu interne, egalităţii în drepturi nul Mediteranei şi Balcani, aprecierilor şi poziţiilor Par la moarte Măsura riscului („’ U- 9,00 Telex; 9,05 Prietenii lui Aşchiuţă — e- Meciul a avut o desfăşu sfîrşitul reprizei se joacă
RICANI:
goslavia. In acelaşi timp. şi avantajului reciproc. Ei au cei doi preşedinţi au consi tidului Comunist Român şi Noiembrie“); ORAŞTIE: N-am misiunc pentru preşcolari; rare palpitantă. Ambele e- prudent de ambele părţi şi
prin realizarea complexului apreciat că promovarea ne derat că este necesară o ■ Uniunii Comuniştilor din cintat niciodată pentru tata 9,30 Romftnia în lume; chipe s-au angajat de la în scorul rămîne neschimbat.
de la Porţile de Fier. s-au abătută a acestor principii a angajare mai amplă pentru Iugoslavia, ale Republicii So („Patria“); Cînteccle mării 10.00 Curs de limba engleză — ceput cu toate forţele pentru In repriza secundă fotba
Fu
(„Flacăra“):
înlăturat complet piedicile conferit şi conferă relaţiilor cialiste România şi Repu ga — seriile GEOAGIU-BAI: Dra- 10.30 lecţia a 10-a; „Copilăria obţinerea victoriei. Fazele liştii maghiari au acţionat
Telecinemateca:
HAŢEG:
I-II;
naturale, care, timp de seco dintre cele două ţări o va găsirea unei soluţii politice, blicii Socialiste Federative mn eioeîrliei („Popular“) ; lui Ivan“; de poartă s-au succedat cu mai clar, construind atacuri
le. au format în acest sector loare şi semnificaţie deose pe baza aplicării grabnice a Iugoslavia, cuprinse în Co BRAD: Trenul („Steaua roşie“); 12.00 Telejurnal: rapiditate solicitînd tot tim la poarta echipei române, a
Tenis de cimp: România —
GURABARZA :
un obstacol în calea dezvol bite şi au exprimat dorinţa rezoluţiei Consiliului de municatul comun dat publi munţi („Minerul“); întîlnire in Nu 14.00 Iran. Sferturile de finală pul abilitatea şi capacitatea
ILIA:
tării traficului pe Dunăre. comună de a găsi noi posi Securitate din noiembrie cităţii cu prilejul întîlnirii vor fi divorţuri („Lumina“). ale Cupei Davls. Transmi tehnică a celor două echipe. cărei apărare s-a descurcat
Prin aceasta, s-au creat, tot bilităţi şi forme pentru con 1967, ceea ce presupune re din noiembrie 1971 de la Ti siune de Ia arena Progre Fotbaliştii români au avut destul de bine pînă la faza
sul ;
odată. condiţii favorabile am tinua extindere şi adîncire a tragerea trupelor israeliene mişoara, şi au reafirmat im 10,30—17,00 Curs de limba ger iniţiativa în primele 20 de din minutul 88 eînd Szoke
plificării transporturilor flu raporturilor bilaterale pe din teritoriile arabe ocupate, portanţa contactelor şi schim PROGRAMUL I: G,00 Muzică mană — lecţia a 15-a; minute de joc, dar cei care
viale. intensificării circulaţiei multiple planuri. asigurarea integrităţii şi su burilor de vederi pentru şi actualităţi; 7,00 Radiojurnal : 17.30 Deschiderea emisiunii de au deschis scorul au fost a marcat al doilea gol. An
Odă
turistice, schimbului de va Cei doi preşedinţi au veranităţii fiecărui stat din dezvoltarea continuă a rapor 8.00 Sumarul presei; 9,30 Buletin după-amiază. in limba ma terior fotbaliştii români au
române;
limbii
Emisiune
10,00
lori materiale şi spirituale subliniat că în colaborarea această zonă, rezolvarea pro turilor de prietenie şi cola de ştiri; 10,05 Popas folcloric in ghiară; jucătorii maghiari. In minu avut şi ei ocazia să marche
dintre ţările dunărene.' ceea dintre Republica Socialistă blemei palestiniene potrivit borare multilaterală între Argeş: 10,30 Clubul călătorilor ; 18.30 Itt întîmpinarea Conferin tul 27 la un contraatac, con ze, dar Neagu în minutul 84
Buletin de ştiri; 11,03 Me
ce va contribui la o mai România şi Republica Socia intereselor legitime şi aspi România şi Iugoslavia. 11.00 de Petre Mihâescu; 11,15 ţei Naţionale a P.C.R. dus de Bene. Kocsis primeş
Sensul acţiunii: Perfecţio
lodii
bună înţelegere şi promovare listă Federativă Iugoslavia, raţiilor naţionale ale popo Din ţările socialiste; 11,30 Sub narea. îmbunătăţirea sis a ratat o ocazie clară, re-
a colaborării între ele, pre în perioada de la întîlnirea rului palestinian. Tovarăşul losip Broz Tito, albastru cer de mai — album temului informaţional in te balonul în poziţie bună’şi luînd balonul cu capul pe
economic;
cum şi pe plan mai larg. de Ia Timişoara din 23-24 Manifestînd satisfacţie pen preşedintele Republicii Socia coral; 12,00 Cîntă Dean Martin; 12,30 19.00 Melodii în premieră; înscrie. Echipa română nu se iîngă poarta părăsită de
Recital
Hubic;
Lya
12.15
Capacitatea ştiinţifică şi noiembrie 1971, s-a înregis tru evoluţia pozitivă a si liste Federative Iugoslavia, Intilnire cu melodia populară şi 19.15 Publicitate: descurajează, îşi strînge rîn- Rothermel.
tchnico-organizatorică dove trat un progres continuu în tuaţiei din Europa, preşedin preşedintele Uniunii Comu interpretul preferat; 13,00 Radio 19,20 1001 de seri: „Crăiasa ză
co
Avanpremieră
pezii“ (V);
dită de specialiştii români şi toate domeniile relaţiilor re ţii şi-au exprimat convinge niştilor din Iugoslavia. îm jurnal; 13,15 Tot înainte; 14,00 19.30 Telejurnal;
tidiană;
13,30
iugoslavi şi experienţa boga ciproce : politic, economic, rea că ratificările tratatelor preună cu tovarăşa Iovanka Compozitorul săptămânii — Câ- 20.00 Reflector;
tă acumulată în construirea tehnico-ştiinţific, cultural, în dintre U.R.S.S. şi R.F. a Broz, a invitat pe tovarăşul sar Franck; 14,44 Muzică popu 20.15 Concert extraordinar al or
chestrei simfonice si al co
lară; 15,00 Buletin dc ştiri: 15,05
sistemului Porţilor de Fier zona de frontieră. Germaniei şi dintre R.P. Po Nicolae Ceauşescu, secretar Tribuna radio; 15,25 Pagini din rului Uadioteleviziunii. Di Mica publicitate
vor servi. în continuare, pen Se înfăptuiesc cu succes lonă şi R.F. a Germaniei ar general al Partidului Comu muzica de estradă; 10,00 Radio rijor Igor Markcvitoh.
a
tru punerea în valoare com acordurile şi înţelegerile con putea da un nou impuls în nist Român, preşedintele Con jurnal. Buletin meteo-rutier ; 21.45 Festival Beelhoven: Retrospec
de
umor:
Păzim
Vind
Renault
pionieri
came
plexă a potenţialului comun venite anterior privind pro promovarea relaţiilor de coo 10.15 din Corul Palatului Cîntă Fi- tivă Buster Ker.ton (II); August, ISO, Deva. Gordini. Str. 23 re, Vind bloc. apartament două Stoicescu,
10,30
Capitală;
lor
Informaţii,
hidroenergetic şi turistic al movarea colaborării. Volu perare paşnică între ţările siliului de Stat al Republi lofteia Lăcătuşu, Miu Tudor şi 22.30 24 de orc. ★ telefon 13050, interior 74, Deva.
Dunării. mul livrărilor de mărfuri în europene. cii Socialiste România. îm Vind casă, Simeria, Şoseaua ★
Secretarul general al Parti 1971 a sporit cu aproape 50 preună cu tovarăşa Elena Naţională, 29 şi ştefan cel Ma Absolvenţii şi profesorii Şcolii
De
medii
tehnice
profesionale
dului Comunist Român, pre la sută faţă de realizările Cei doi preşedinţi conside rc, 28. va, promoţia 1952, sînt invitaţi
şedintele Consiliului de Stat din 1970, iar protocolul co ră că în prezent sînt create Ceauşescu, să facă o vizită ★ să participe Ia întîlnirea de 20
Wartburg
Vind
al Republicii Socialiste Româ mercial pe anul 1972 condiţii favorabile pentru de prietenie în Republica P R O . N O E X P R E S strada Ţărâţel, 124. 312, Brad, de ani, ce va avea loc in loca
nia. Nicolae Ceauşescu, şi prevede în continuare o pregătirea în cadru multila Socialistă Federativă Iugosla Rezultatele tragerii spe- 4, 1, 37, 35, 25. lul fostei şcoli, in ziua dc 3 iu
nie 1972, ora 8.
preşedintele Republicii Socia creştere importantă. Are teral a conferinţei general- via. Invitaţia a fost accepta ciale din 17 mai 1972 : Extragerea a IV-a : 3G, ★ Informaţii suplimentare la te
A,
59
Vind
liste Federative Iugoslavia, curopene pentru securitate Extragerea I : 11, 5, 27, 24, 30, 2, 45, 15. foarte I.M.S. tip Hunedoara, stare lefon 11580 Deva, după orele
str.
bună,
preşedintele Uniunii Comu o însemnătate deosebită fap tă cu plăcere, urmînd ca da Extragerea a V-a : 11, Mureşului 5, bloc C 42, ap. 19. 18,00.
niştilor din Iugoslavia, Iosip^ tul că ponderea operaţiuni şi cooperare, care ar trebui ta vizitei să se stabilească 17, 6, 39. 7. 21, 26, 13, 30, 31, 38, 7. ★
Broz Tito, au purtat. în tim- lor comerciale rezultate din să aibă loc în viitorul apro- ulterior. Extragerea a Il-a : ★ Pierdut carnet calificare nr.
N
1100,
pul întîlnirii. convorbiri, la cooperare creşte de la 10 la 38, 37, 32. 28. Fondurile de cîşliguri : tie, Vind urgent Dacia bloc 6, Orăş- 126, In meseria motorist, pe nu
mele
str.
declar
11
scara
Grigore
Grigore.
Pricazului,
care au participat : sută în 1971, Ia 20 la sută Drobeta Turnu Severin Extragerea a IlI-a : 13, 4565 836 lei. I B, etaj I, ap. 7. nul.
Din partea română, tovară în acest an. Kladovo 17 mai 1972
şii: Ion Gheorghe Maurer, Părţile au convenit ca or-
Redacţia $i administraţia ria rolul I Dara. «tr. Dr. Petro Groza nr. 35. Telefoane nr. 1 23 17. 7 15 85. 1 15 88. Tiparul » întreprinderea poligrafică Deva.