Page 55 - Drumul_socialismului_1972_05
P. 55
Intîlnirea tovarăşului
Proletari din toate tarile, unifi-vă!
Nicolae Ceauşescu cu
delegaţia Partidului
Comunist din Australia
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pecte actuale ale situaţiei po
secretar general al Partidu litice internaţionale, ale miş
lui Comunist Român, s-a în- cării comuniste şi muncito
tîlnit în cursul zilei de joi reşti, ale luptei forţelor revo
cu delegaţia Partidului Co luţionare şi anti imperialiste
munist din Australia, condu Pe plan mondial. Totodată,
să de tovarăşul Laurie au fost abordate probleme
Aarons, secretarul naţional al privind dezvoltarea continuă
partidului. a relaţiilor de solidaritate in
Din delegaţie fac parte to ternaţională şi colaborare to
varăşii Bernie Taft, membru vărăşească dintre P.C.R. şi
al Comitetului Executiv al P.C.A., în interesul întăririi
P.C.A., şi Judy Mundey, prieteniei dintre cele două
membră a Comitetului Na partide, dintre poporul ro
ţional al P.C.A. mân şi poporul australian, al
Au participat tovarăşii Vir- întăririi unităţii mişcării co
gil Trofin, membru al Comi muniste şi muncitoreşti in
ANUL XXIV Nr. 5 399 VINERI 19 MAI 1972 4 PAGINI - 30 BANI tetului Executiv, al Prezidiu ternaţionale, a tuturor forţe
lui Permanent al C. C. al lor angajate în lupta împo
P.C.R., Ghizela Vass, şef de triva imperialismului, pentru
secţie la C.C. al P.C.R. pace, democraţie, independen
in întîmpinarea Conferinţei Naţionale Intîlnirea a prilejuit un ţă naţională şi socialism.
?» schimb de păreri privind as
a Partidului Comunist Român Primirea delegaţiei economice japoneze
lieri
ai
preşedintelui
Consiliului
de
Preşedintele
Sesiunea ştiinţifică cu tema Stat al Republicii Ceauşescu, siliului de Stat. Con
Socialiste
Din partea japoneză au lu
Nicolae
România,
u mmm numit „făurirea societăţii socialiste a primit economică japoneză at parte Teruyoshi Tasaka,
după-amiază
joi
director
delegaţia
şi
la
vicepreşedinte
„Nippon
Steel
firma
Corp",
condusă
de
Masashi
Isano,
vicepreşedinte al Coppului de Yoshizo Ikeda, vicepreşedin
te la firma „Mitsui Co Ltd",
multilateral dezvoltate“ consilieri economice din orga Takuo Sasaki, vicepreşedin
ai
Federaţiei
Ja
nizaţiilor
L A H U N E D O A R A ponia — Keidanren, pre te executiv şi director la
şedintele grupului industrial firma „Nippon Electric Co.",
In cadrul manifestărilor perfecţionarea continuă a ac „Kawasaki Heavy Industri Hiroshi Marihiro, vicepre
care au loc în întîmpinarea tivităţii partidului şi statu es", care face o vizită în ţa şedinte executiv la firma
lui nostru, pentru îmbunătă
a
Par
Conferinţei
Naţionale
Yasuo
Ma-
Co.“,
S-a încheiat tidului Comunist Român, din ţirea conducerii întregii vieţi ra noastră. au partici „Marubeni preşedintele firmei
tsumya,
întrevedere
La
economice şi sociale.
iulie 1972, joi s-au deschis în
Capitală lucrările sesiunii şti Prima parte a lucrărilor pat Ion Gheorghe Maurer, „Tokio Boeki Ltd.", Juichi
Sadahiro,
vicepreşedinte
e-
de
inţifice a Academiei de şti a fost consacrată expunerii preşedintele llie Consiliului prim- xecutiv la firma „Nissho
Verdeţ,
Miniştrii,
unor referate ştiinţifice.
metalică a noului furnal tema „Făurirea societăţii so amiază cu lucrări în cadrul vicepreşedinte al Consiliului cepreşedinte executiv la vi
şi
sociale
cu
politice
inţe
Takizawa,
Naka
Iwai",
Sesiunea a continuat după-
fir
de Miniştri, Bon Păţan, vice-
cialiste
dezvolta
multilateral
te". comisiilor, prezidate de Mir preşedinste al Consiliului de ma „Ataka Co Ltd.", şi alţi
membri
ai
repre
delegaţiei,
Cu flecare zi, confortul lo In cuvîntul de deschidere, cea Maliţa, acad. Alexandru Miniştri, ministrul comerţu zentanţi ai unor importante
cuinţelor noastre creşte vigu In peisajul industrial al rut din partea brigăzilor şi Se impune însă intensifica prof. univ. Miron Constanti- Bîrlădeanu, membru al Pre lui exterior, Nicolae Aga-
ros pe verticală — atlt ia Hunedoarei se profilează im echipelor eforturi susţinute, rea ritmului de construcţie nescu, preşedintele Academiei zidiului Academiei de ştiinţe firme japoneze.
propriu cit şi la figurat. Noi chi, ministrul industriei me In cadru] convorbirii, s-a
le blocuri de locuinţe îşi înal punătoare silueta furnalului multă măiestrie profesională la estacada buncărelor, hala de ştiinţe sociale şi politice, sociale şi politice, Ion Ceter- talurgice, Mihail Florescu,
ţă, intr-o arhitectonică moder nr. 9, de 1 000 mc. Se pre şi precizie în efectuarea lu troliilor, staţia de pompe şi a relevat actualitatea deose chi, vicepreşedinte al Acade ministrul industriei chimice, exprimat convingerea că vi
nă, siluetele spre înălţimi, iar găteşte, aşadar, un nou şi im crărilor — ne spunea mais bită a temei supuse discu miei de ştiinţe sociale şi po zita reprezentanţilor vieţii
gradul de confort şi civilizaţie conexiuni, turbosuflante, tur Ioan Awram, ministrul in economice japoneze va duce
al apartamentelor cunoaşte o portant obiectiv pentru a fi trul principal Teodor Malan- nul de răcire şi la alte in ţiei, care se înscrie în cadrul litice, Constantin Petre, mem dustriei construcţiilor de la lărgirea şi diversificarea
dezvoltare asemănătoare. In racordat, în acest an, la cir cea. S-a dobîndit astfel o ex stalaţii aferente furnalului. acţiunilor ' iniţiate în întîmpi bru corespondent al Acade
fotografie: o imagine elocven cuitul productiv al siderurgi perienţă bogată care consti narea Conferinţei Naţionale miei de ştiinţe sociale şi po maşini, Florea Dumitrescu, cooperării industriale, tehni
tă din municipitil Hunedoara. Ţinînd cont de. importan ministrul finanţelor, Roman ce şi ştiinţifice, a relaţiilor
ei româneşti. Intrarea lui în tuie chezăşia realizării în- ţa primordială a punerii a- a Partidului Comunist Ro litice, şi Valter .Roman, mem
Foto: N. GHENA funcţiune va marca o creş tr-un timp scurt şi în con gregatului în funcţiune la mân din iulie a.c„ eveniment bru al Prezidiului Academiei Moldovan, preşedintele Ca economice bilaterale în an
tere substanţială a ponderii diţii calitative bune a lucră termenul stabilit sau în a- de o deosebită importanţă în de ştiinţe sociale şi politice. merei de Comerţ, Gheorghe samblul lor, în interesul ce
producţiei şi contribuţiei rilor şi operaţiilor de mon vans, conducerea I.C.S.H. a eforturile constante pentru (Agerpres) Oprea şi Ion Romanu, consi- lor două ţări şi popoare.
combinatului hunedorean la taj ce mai trebuie efec întreprins măsuri eficiente
dezvoltarea economiei jude tuate. menite să asigure intensifi
ţului şi a întregii ţări. Avînd creat „cîmp liber de carea ritmului de execuţie.
de
constructori,
Ne respectăm montori şi instalatori, apar- acţiune", operaţiile de înzidi- Acest obiectivul constituit ample Centenarul
Colectivele
au
zidarii-şamotori
fapt
a
re
început
unei
cent
ţinînd I.C.S.H., toţi cei ca re la cuva furnalului, ceea analize făcute de comitetul
făurirea
angajamentele re concură la siderurgic ma ce înseamnă, de fapt, intra de partid al întreprinderii. comemorării
de
lucrărilor
relui
construcţie
se
colos
rea
S-a mărit efectivul pe şan
străduiesc să obţină în cin într-o nouă etapă decisivă. tier cu aproape 100 munci
a
în întrecere stea Conferinţei Naţionale mai S-a executat pînă acum un tori, fapt care a permis ex lui Avram lancu
important
lucrări
succese
partidului
de
cît
volum
tinderea lucrului în două şi
importante. Organizaţiile de şi la obiectivele şi instala trei schimburi, în special la
Lucrătorii sectorului fo partid desfăşoară o muncă ţiile anexă. A căpătat for turnarea betoanelor şi la al
restier Dobra aparţinind de politică susţinută pentru mă definitivă primul încălzi te operaţii, creîndu-se astfel Concurs
U.E.I.L. Hunedoara, întîm- mobilizarea şi folosirea mai tor de aer la care s-au în posibilitatea folosirii mai
pină Conferinţa Naţională deplină a rezervelor şi ca cheiat operaţiile de montaj depline a maşinilor şi uti
a partidului cu succese deo pacităţilor de lucru. şi înzidire. La cel de-al doi lajelor. Forţele de muncă au radiodifuzat
sebite în muncă. In prime Informîndu-ne despre • sta lea s-a ajuns cu zidăria re
le patru luni din acest an, diul şi ritmul lucrărilor, to fractară la cupolă, iar cau- fost concentrate îndeosebi la
noi am depăşit producţia varăşul Mircea Bîrsan, in- perul nr. 3 este zidit în pro executarea obiectivelor care „Cine ştie cîştigă“
globală cu 2 316 000 lei, iar giner-şef la întreprinderea porţie de 50 la sută. Se află au asigurate utilajele şi al
producţia marfă cu 2 634 000 de construcţii siderurgice în stadiu avansat finisajul
lei. In aceeaşi perioadă am Hunedoara, a precizat că s-a camerei aparatajului de mă te condiţii de realizare şi s-a In cadrul manifestărilor
dat peste plan 115 mc buş terminat în întregime con sură şi control iar la ultimul îmbunătăţit asistenţa tehnică prilejuite de comemorarea
teni răşinoase, 126 mc buş strucţia metalică a, furnalu nivel al acestuia a început la nivelul fiecărei formaţii a 100 de ani de Ia înce
teni fag, 162 mc buşteni lui propriu-zis. Au fost ridi montarea instalaţiilor. de lucru. tarea din viaţă a lui A-
gater stejar, 254 mc buş cate pe verticală şi „cusute" Ca reprezentant al bene vram lancu, Radiotelcvi-
teni de diverse specii, 600 în suduri imense cantităţi ficiarului lucrării, tovarăşul ziunea română şi Comite
mc lemn de mină răşinoa de construcţii metalice care ing. Ionel Suciu, directorul tul de cultură şi educaţie
se, 254 mc lemn de stejar dau forma de ansamblu a a- direcţiei de investiţii din socialistă al judeţului Hu
pentru mină şi alte produ gregatului. S-a terminat mon combinat, a apreciat că for •vremea nedoara organizează con
se. Planul de producţie a tarea şi verificarea clemen maţiile de lucru de pe acest cursul radiodifuzat „Cine
fost realizat la toţi indica ţilor de răcire şi se fac ulti vast şantier au obţinut re PENTRU 2 i ORE ştie cîştigă“ pe tema: „A- t si variat
torii şi pe sortimente. O ac mele finisaje la ciclon şi sa zultate bune, în special în Vreme călduroasă, cu cerul vram lancu în conştiinţa
tivitate rodnică în realiza cul de praf. primul trimestru al anului, mai mult noros. Local vor că urmaşilor şi contempora
slabe
rea şi depăşirea sarcinilor — Volumul mare de mon cînd au reuşit să recupereze dea averse sufla slab de din ploaie. nilor".
Vintul
nord-
va
taje executat pînă acum a ce şi unele rămîneri în urmă.
de plan au depus-o lucră est. Temperaturile minime vor Cei ce doresc să parti
fi cuprinse între 8 şi 11 gra
torii din exploatarea Să- cipe se vor înscrie, pînă program cui-
de, iar maximele intre 23 şi
lăiruc, condusă de maistrul 26 grade. la data de 22 mai 1972,
Trandafir Iuga, secretarul PENTRU URMĂTOARELE ora 9, la sediul Comitetu
organizaţiei de partid, ex Un succes de prestigiu al ceferiştilor: DOUA ZILE lui de cultură şi educaţie
Consiliului tural-educativ
ploatarea Poiana Răchiţe- Vremea se menţine la înce socialistă din str. Dr. Pe
apoi
lei, şef de parchet Aron put călduroasă, favorabilă devine tru Groza, nr. 28, telefon
instabilă,
uşor
a-
Iiădos, membru de partid, Recenfralizarea elecfrodinamică verselor de ploaie. Vintul va 13966 (sediul
exploatarea Prisloape, mais sufla potrivit din vest. Tem Culbutorul şi puţul de extracţie de Ia sectorul IV al E. M. popular judeţean).
peratura uşor variabilă. Teliuc. Foto: V. ONOIU
tru de exploatare Ioan Ne Mîine, noua ediţie i
gru, membru de partid, fa- a staţiei C.F.R. Ssmeria „Costeştilor ’72“, entuzias
sonatorii mecanici Gheor- r- tă întîlnire cu istoria me
ghe Munteanu, Moise Si- După două zile de activitate intensă, specialiştii divi leagurilor hunedorene, v
moc şi Aurel Munteanu, ziilor linii-instalaţii, tracţiune-vagoane şi mişcare-comer- reuni din nou mii de ti
funiculariştii Vaier Baba, cial, din cadrul Regionalei C.F. Deva, împreună cu cei neri, unii veniţi din alt
Ioan Tăut, tractoriştii Ilie din şantierul întreprinderii de electrificare şi construe.ii „Anonimatul“ unor oameni de nădejde judeţe ale ţării, numeroş
Ioan, Aurel Crăciunescu, de căi ferate din Bucureşti, au reuşit ca marţi seara să oameni ai muncii. Mulţ
Iriinie Cîmpcanu, toţi co termine lucrările de recentralizare electrodinamică a sta dintre ei au mai partid
munişti şi alţi lucrători din ţiei C.F.R. Simeria-călători şi să dea in folosinţă noua in pat şi în alţi ani la a
sectorul nostru de exploa stalaţie. Aceste lucrări au o deosebită importanţă econo ceastă manifestare, alţi
tare. Aceasta a făcut ca să mică şi constituie un succes de prestigiu al ceferiştilor Hărnicia construct orilor bordul maşinii peste 700 000 păşesc pentru întîia oan
ne îndeplinim şi să depă hunedoreni. Pentru realizarea instalaţiei respective a fost hunedoreni t depăşit de km, puţind înconjura ho pe locuri aureolate di
şim angajamentele luate în nevoie, iniţial, să se facă descentralizarea staţiei în scopul mult hotarele judeţului, ei însemnări despre şoferii tarele patriei noastre de fapte străbune măreţe
întrecerea socialistă. Por sistematizării ei. Au fost desfiinţate cu această ocazie cî- ihscriindu-şi numele printre 222 de ori. Alexandru Betze amintind de vremuri eroi
teva linii de cale ferată în vederea creării spaţiuiui ne cei mai vrednici din ţară. ce cînd neînfricaţii dac
nind de Ia aceste rezulta e mai „vechi“ cu un an. S-a
cesar pentru peroanele subterane şi de suprafaţă, pentru Despre hărnicia acestor oa de la I. C. S. H. continuau să trăiască şi st
te, ne vom lua noi anga sporirea, în general, a capacităţii staţiei. Tonte instalaţiile meni, despre rezultatele lor angajat în 1952. De 10 ani muncească aici, în ciudi
jamente pentru a cinsti lucrează pe acelaşi autoca
au fost adaptate la electrificare şi prevăzute cu lumino- în muncă s-a scris în repe vicisitudinilor vremii, dis
Conferinţa Naţională a par- schcmă, manevrarea lor făcîndu-se cu ajutorul unui ma tate rinduri în ziare. Mai mion, cu care a parcurs tingindu-se ca un popoi
i tidului cu noi realizări, nipulator. puţin s-a scris insă despre mai mult de 300 000 km, eroic şi dirz pe care noi
j 2’.aliaria Farcaş, inginer şef Chiar şi numai aceste participind la construcţia
Tot aici urmează a fi terminate, în curînd, lucrările unii dintre colaboratorii coordonator. comparaţii evidenţiază clar multor obiective de seamă, cei de astăzi, îl venerăm
EUGEN NICULA de suprainălţare a pasarelei — pentru încadrarea in noul lor cei mai apropiaţi — — Dacă nu aţi beneficia că activitatea şoferilor es atit in Hunedoara, cit şi în Cu toţii, vizitatori mai ti
¡secretarul comitetului de partid gabarit — şi de plantare şi echipare cu cele necesare a conducătorii auto. de aportul mijloacelor auto, te apreciată la nivelul im alte judeţe ale ţării. Sigur neri sau mai virstnici, la
I de la sectorul de exploatare stîlpilor în vederea electrificării traficului feroviar. Să ne gindim măcar şi in cit timp aţi realiza pro portanţei, al utilităţii ei re că s-au ivit şi greutăţi, olaltă, vor simţi mîim
în fugă cit pămînt se ex şi duminică înfiorarea
i Dobra al U.E.I.L. Hunedoara C. AOANEI ducţia unui an, tovarăşe ale. Cifrele sînt insă întot multe peripeţii, chiar neplă
cavează pentru turnarea
inginer ? deauna seci, elocvente fiind ceri, însă oamenii le-au mîndria patriotică dătătoa
ţ fundaţiei unui furnal, cite biruit pe toate. re de forţă şi înălţare su
betoane, prefabricate, cără — Practic, este imposibil faptele, numele acelora ca fletească.
de realizat. Faţă de acum Lingă conducătorii auto
mizi, construcţii metalice, re le dau viaţă. Despre Expresie a acestor senti
21 de ani, cind transportu cu mulţi ani de meserie
\ utilaje, agregate silit trans- fapte şi nume de oameni mente vor fi şi acţiunih
rile de materiale se efectu creşte generaţia ti nară,
t pariate de maşinile purtînd ne-a vorbit cu plăcere li cuprinse în programul dii
au pe acest şantier doar cu munceşte şi învaţă cu pasi
I însemnele I.C.S.H. la zeci nul dintre veteranii vola acest an pe care organiza
roaba şi căruţa, acum sec une, afirmîndu-se prin fap
de obiective din Hunedoa- nului de la I.C.S.H. — Ion torit l-au conceput şi pre
ţia auto a I.C.S.H. are in te de muncă dintre cele
( ra, Călan, Simeria, Alba Raţiu — prezent in „deta gătit cu grijă şi răspunde
dotare peste 350 de autove mai demne. Şoferii cu mai
/ lulia, Aiud, Caransebeş, in şamentul motorizat" al în re, fie că este vorba di
hicule, exceptînd tractoare multă experienţă, comuniş
s multe alte colţuri de ţară. treprinderii de la înfiinţa
c le şi utilajele de ridicat. A- tii îi ajută cu dragoste, festiv aiul-concurs de muzi
I 1-ar fi greu cuiva să cal nul trecut, mijloacele noas rea parcului auto. părinteşte, pe cei tineri. Se că populară „Voci tinere“
\ culeze cu precizie ciţi ki tre auto au parcurs mai — La parcul de maşini, cretarul comitetului U.T.C. recitalurile de poezie, pro
lometri parcurg în fiecare
\ zi şoferii de la I.C.S.H. mult de 12 milioane de ki ne spunea interlocutorul, al secţiei auto — Simion iecţiile in aer liber etc.
începe
fieca
în
activitatea
—
Florea
ne-a
cu
vorbit
\ Am deschis o discu lometri, transportind o în re zi la ora 5, pentru că la Iată programul celor do
ţie cu tovarăşul Cornel cărcătură de ordinul sute căldură despre grija şi a- uă zile de sărbătoare c
trebuie
\ Covaliov, secretarul comite lor de mii de tone care, ora 7 şoferii constructori, să fie' tenţia cu care este înconju Costeştilor.
alături
de
cu
\ tului de partid al întreprin dacă ar fi să ne-o imagi maşinile pregătite din toa rat tineretul, despre con
derii, despre munca grea şi năm intr-un singur loc, ar tribuţia lui la realizarea sar SIMBÂTA, 20 MAI
\ plină de răspundere a con forma o piramidă cu latura te punctele de vedere. Es cinilor de plan, subliniind Deva — sala „Arta“, o-
\ ducătorilor auto, pe care ei de 100 metri şi cu înălţi te o plăcere să-i vezi cum numele tinerilor Tudor Vlad rele 17,00-21,00
\ o fac cu plăcere şi price mea de aceeaşi dimensiune. îşi pun la punct maşinile şi Alecu Cazaca , — exemple
pere. Interlocutorul se ară — In cit timp s-ar reali şoferii: Gheorghe Toma, de hărnicie şi conştiincio • Festivalul-concurs di
\ ta oarecum nemulţumit că za această piramidă la ni Alexandru Betze, Ioan Jde- zitate in muncă. muzică populară „Voci ti
\ aceşti oameni trăiesc intr-un velul dotării din 1951 ? ru. De mulţi ani, repetă cu Aidoma tovarăşilor lor de nere" dotat cu trofeul
deplin anonimat, deşi mun — In cel puţin 9 ani... A- minuţiozitate aceleaşi ope pe schele, şoferii de la „Costeşti". Participă solişti
\
ca lor este la fel de im dică, fără mijloacele auto raţii. Gheorghe Toma s-a I.C.S.H. sint mereu la da din toate judeţele ţării.
\ portantă ca şi a construc cu care este înzestrată azi angajat la noi în 1953, ca torie, ridicind împreună Acompaniază orchestrele
\ torilor. I.C.S.H., planul de produc ajutor de şofer. Azi este pe cote tot mai înalte Hu ansamblului folcloric „Ha-
Despre activitatea condu ţie pe anul 1971 ar fi pu maistru, dar nu s-a despăr- nedoara socialistă. ţegana“ din Hunedoara şi
\ cătorilor auto ne oferă re tut fi realizat abia in a- ţin de volan. Din 1953 şi
\ laţii mai precise tovarăşul nul 1980. , .pină azi el a parcurs la GEORGE BOJANU (Continuare in pag. a 3-a)
Văzută din exterior oţelăria nu dezvăluie intensele procese ce au ioc in interiorul ei.