Page 56 - Drumul_socialismului_1972_05

SBSBasaiffiEBSBEaîs^as^ffis: wmmmMmmmrnaaamKmnBammmtz *rţccwr2cfl'?«iv:?sw S33agSMgncWMWBM'gHPBaHKBBB3BnnHWBiBB3BWWgB
s DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 399 © VINERI 19 MA! 1972

dar nu îşi aduc nici o con­
tribuţie personală la elabo­
rarea hotărîrilor, stabilirea
&&2fc8stt#
măsurilor şi aplicarea lor în
viaţă. Trebuie să ne fie clar
că avem cu toţii aceleaşi în­
datoriri şi răspunderi faţă de
partid, iar ca membri ai co­
aii om mitetului comunal şi ai comi­
ca
executiv,
tetului
deputaţi
conducători de unităţi aceste
îndatoriri şi răspunderi sînt
cu mult mai mari. Flecare
Anallzînd modul în care rea şl întreţinerea culturi­ s-a făcut totul pentru reali­ cupat şl de îndeplinirea an­
s-au îndeplinit Barclnlle e- lor să se facă în condiţii bu­ zarea planului de contractări gajamentelor asumate în în­ trebuie să ne achităm cu
comomlce ale comunei în ne. şl achiziţii la animale şi trecerea patriotică, de execu­ cinste de sarcini, să milităm
primele patru luni ale aces­ In agricultura comunei un produse animaliere. In aceas­ tarea lucrărilor cu caracter pentru înfăptuirea neabătu­
tui an plenara Comitetului loc important îl ocupă zoo­ tă privinţă o mare răspunde­ edilitar-gospodăresc. In acest tă a politicii partidului, re­
comunal de partid Pul a a- tehnia — ramură care are re revine consiliului popular domeniu consiliul popular alizarea planului de produc­
preclat că în majoritatea u- condiţii din cele mal favo­ nu a acţionat cu toată răs­ ţie în agricultură, Industrie,
nităţllor de producţie din ra- rabile de dezvoltare. Ca ur­ comunal, cooperativei de punderea şi ca atare nu s-a comerţ şi celelalte domenii,
ea comunei s-a muncit bine, mare s-a pus în dezbatere realizat întregul volum de să întîmpinăm Conferinţa
că organizaţiile de partid au îndeplinirea planului la e- lucrări planificat, înreglstrîn- Naţională a partidului cu
desfăşurat o susţinută mun­ fectivele de animale şl pro­ Plenara Comitetului du-se la unele lucrări rămi- planul şi angajamentele în­
că politică şi organizatorică ducţia animalieră. Dacă e- neri în urmă. deplinite şi depăşite. Aceleaşi
de însufleţire şl mobilizare fectivele au fost realizate de comunal de partid Pui gînduri şl sentimente au fost
a colectivelor, în mijlocul că­ C.A.P. Pui, Băleşti şi Rîu Bilanţul celor patru luni exprimate şi de alţi vorbi­
rora îşi desfăşoară activita­ Bărbat, planul la produc­ de activitate pentru înfăp­ tori. Aceasta exprimă toto­
tea, la îndeplinirea sarcini­ ţia de lapte n-a fost înde­ consum, deputaţilor precum tuirea sarcinilor economice dată hotărîrea comuniştilor
lor de plan şi angajamente­ plinit decît la o singură coo­ şi organizaţiilor de partid ale comunei — aşa cum au ca în urma analizei făcute,
lor asumate în întrecere. perativă agricolă — cea din din fiecare sat, spus tovarăşii ing. Iancu Vo- a propunerilor şi măsurilor întreţinerea In bune condlţtunl do funcţionaro a furnalelor de la U. V. Călan este determinan­
In materialul prezentat, Şerel. Efectivele matcă — In ce priveşte activitatea nlca, şeful ocolului silvic, stabilite, de a-şl mobiliza şi tă pentru producţia de fontă.
precum şl în dezbaterile ce loan Roseti, secretarul comi­ mal mult forţele şi capaci­
vaci şi junlnci — nu au fost celorlalte unităţi economice tetului comunal U.T.C., loan tatea lor pentru ca planul
au avut loc s-au reliefat, în realizate în nici o unitate. de pe teritoriul comunei o
primul rînd, activitatea de­ Dar există condiţii ca în pe­ activitate deosebit de rodni­ Pavel, activist al Comitetu­ economic al comunei Pui să
pusă şi rezultatele obţinute lui judeţean de partid şi al­ fie îndeplinit la toţi indica­ In ?| Undeva lipseşti o lampă
rioada următoare efectivele că au desfăşurat organizaţii­
în îndeplinirea sarcinilor de ţii — putea fi mai rodnic, torii, să se obţină depăşiri D imineaţă însorită.
matcă să fie îndeplinite. A- le de partid şi salariaţii de mal bogat în realizări dacă cît mai însemnate în toate ochii a patruzeci de 8
,6
' producţie în domeniul agri­ tenţia în domeniul zootehni­ la şantierul de prospecţiuni în toate sectoarele de pro­ domeniile, ştiind că aprecie­ ne i- Titlul acestei însemnări conneratîva ..Prestarea" iTitlul acestei însemnări cooperativa „Prestarea" din
pionieri
culturii. Anul acesta — ară­ ei trebuie îndreptată spre şi cercetări geologice Ohaba- ducţie organizaţiile de par­ rea, cîntărlrea muncii depu­ răbdarea de te a citeşte la ne-a fost sugerat de o scur­ Hunedoara se duc la Deva
pleca
tau tovarăşii Francisc Vlă- realizarea producţiei de lap­ Ponor şl ocolul silvic, care tid, conducerile unităţilor se de fiecare organizaţia de drum. Am străbătut sute de tă vizită documentară la u- unde este oficiul de apro­
doane, preşedintele C.A.P. te. Organizaţiile de partid şi-au realizat planul pe pa­ acţionau cu mai multă fermi­ partid, de fiecare comunist nităţile de reparat televizoa­ vizionare al cooperativelor
Pui, Petru Nandrea, membru şi consiliile de conducere tru luni la toţi indicatorii, tate şi luau din timp mă­ şi unitate economică nu se kilometri in ţară la locuri re ale complexelor meşteşu­
în biroul organizaţiei de par­ trebuie să treacă la luarea precum şl oficiul P.T.T.R., suri pentru crearea condiţii­ face după declaraţii şi bune istorice, case memoriale, o- găreşti din strada Karl Marx meşteşugăreşti. Dar cum se
duc, tot aşa şl vin: cu mi­
biective
dar
nu
industriale,
tid din C.A.P. Băleşti şi Ilie unor măsuri practice pentru gara C.F.R., spitalul şi alte lor necesare îndeplinirii şi intenţii, ci după fapte. Şl, co­ şi microraionul IV din Hu­ na goală. Pentru că, nu se
Ion Stoic, preşedintele C.A.P. îngrijirea şi furajarea ani­ unităţi. O situaţie cu totul depăşirii planului de produc­ muniştii din comuna Pui vor credeam ca o excursie de nedoara. Zeci de aparate stau ştie din ce motiv, lămpile
Şerel — datorită preocupări­ malelor, introducerea retribu­ nesatisfăcătoare s-a înregis­ ţie. Fiecare dintre noi — să demonstreze prin fapte că o zi să ne poată oferi o aici în stive şi aşteaptă să
lor pentru mal buna orga­ ţiei muncii pe baza acordu­ trat la cooperativa de con­ spunea tovarăşul Francisc ştiu să se mobilizeze şi să mai bogată intilnire cu is­ le sosească rîndul la reparat. şl unele piese pentru tele­
aflate
în
defecte,
toria.
vizoarele
nizare a producţiei şl a mun­ lui global în scopul cointe­ sum care nu a realizat pla­ Vlădoane — trebuie să-şi fa­ se achite cu cinste de sar­ In acest timp, lucrătorii a- garanţie, lipsesc de mal mult
;
cii, a activităţii depuse de resării celor care lucrează în nul de aprovizionare şi des­ că datoria la locul său de cinile ce le revin în condu­ Pînă in ţinutul lancului telierelor stau şl el, iar ce­
comunişti în vederea mobi­ acest important sector în facere la achiziţii, precum şi muncă, în funcţia pe care o cerea economiei comunei, în se ajunge cu greu, dar fru­ tăţenii aşteaptă săptămîni în­ timp.
lizării şi participării tuturor sporirea producţiei de carne la activităţile industriale şi are şi să nu aştepte să fie îndeplinirea obiectivelor pre­ museţile locurilor te farme­ tregi pînă ce reuşesc să re­ Unii cetăţeni, sătul de a-
cooperatorilor la muncă, s-a şi lapte. prestatoare de servicii. împins de la spate. Avem li­ văzute în planul economic că. Lăsînd in urmă satele intre în posesia televizoare­ tîta aşteptare, se duc la ma­
reuşit ca lucrările de pregă­ Tot din acest domeniu de Analiza făcută de comite­ nii tovarăşi care se mulţu­ pe acest an. înşirate pe valea Rişculiţei, lor. gazine pentru a-şl cumpăra
tire a terenurilor, însămînţa- activitate s-a subliniat că nu tul comunal de partid s-a o- mesc să participe la şedinţe, N. ZAMFIR ajungem la Bulzeşti, de un­ piesele da care au nevoie.
de drumul ce trece peste Numai la complexul din Alţii aşteaptă să aducă coo­
strada Karl Marx sînt peste
munte se străbate anevo­ perativa piesele necesare aşa
ios. Şi etnd urcuşul se în­ 40 de televizoare aflate în cum este şl flreso. Dar pînă
garanţie, care nu pot fi re­
cheie, simţi nevoia să te parate din lipsa unor piese atunci timpul trece, Iar pe­
Meunic de pompe şi compresos re opreşti. pe Zarea se deschide, şl în special a lămpilor. Din rioada de garanţie se scurge
şl ea.
domoale
iar
colinele
vezi casele moţeşti. Printre luna martie, atelierul de la Cetăţenii pe bună drep­
complexul amintit nu a pri­
ele, ajungem la una obiş­ tate îşi reclamă un drept,
Prezenta în proporţie mare fesia de lăcătuş mecanic în cronice ale ficatului, epilep­ mit nici o piesă pentru te­
nuită,
di­
mare
a utilajelor ce servesc la de­ industria chimică. sie, varice la membrele infe­ mensiunile dar istorice : prin muzeul levizoarele pe care coopera­ cooperativa „Prestarea" dă
plasarea gazelor şi lichidelor însuşiri necesare. Starea do rioare. Dintre contralndlcaţl- tiva „Prestarea" are obliga­ vina pe oficiul amintit, iar
prin conducte, în cadrul pro­ sănătate şi dezvoltarea fizică ile de natură psihică amin­ „Avram Iancu". Intrăm. Pe ţia de a le repara în timp oficiul pe cine mal dă vina
ceselor tehnologice din In­ a pompagiu-compresoristul ui tim : întîrzierea mintală, tul­ util primind, evident, con­ oare 7
dustria chimică şl alte In­ trebuie să fie bune, avînd în burările psihice (în special SRTaragyjvwiMMmsrxKm travaloarea respectivă. Şi toate aceste necazuri,
dustrii face necesară existen­ vedere solicitările profesiona­ cele care afectează memoria, ca să spunem aşa, sînt ge­
ţa unui personal calificat în le şi condiţiile de muncă. In gîndirea şl afectivitatea), tră­ Interesîndu-ne mal îndea­ nerate de lipsa unor lămpi
grija căruia să intre întreţi­ exercitarea acestei profesii se săturile negative de caracter proape asupra acestei ches­ şi piese. Nu din pură cu­
nerea şl exploatarea acestor impun ca cerinţe necesare: şi de personalitate (lenea, de­ meleaguri tiuni arzătoare, deşi este riozitate profesională între­
utilaje. integritatea anatomo-fiziolo- zordinea, necinstea, lipsa de vorba despre nişte lămpi ca­
Descrierea activităţii. Pom- gică a membrelor superioare răspundere). re nu ard, am aflat că în băm şi noi i unde lipseşte o
ş^mmm - i pagiu-compresoristul are în şi inferioare, un aparat res­ Cunoştinţe necesare. Pom­ fiecare vineri salariaţii de la lampă 7
W' , <v ' ' < grijă întreţinerea şl exploa­ pagiu-compresoristul trebuie
S pirator sănătos şi rezistent,
tarea în bune condiţii a uti­ aparatul cardio-vascular, apa­ să cunoască perfect: princi­ ie isterie
lajelor de pompare şi a com- ratul digestiv şi aparatul ex­ piile de construcţie, funcţio­
presoarelor. El execută o se­ nare şi caracteristicile tehni­ Ora fri® haţegan care se dedică
cretor în stare de bună func­
rie de operaţii de care de­ ţionare. Pentru executarea di- ce ale utilajelor de pompare
i , - * & j pinde normala funcţionare a şi compresare ; proprietăţile
........ /í' Sví # realizării borşurilor destinate plefei
utilajelor. Astfel, verifică sta­ fizice şl chimice ale gazelor
rea dispozitivelor de ungere şi lichidelor cu care lucrea­ feţele pionierilor se citeş­
liniştea
ce
wM , .... şl a curăţeniei maşinilor, con­ ză ; presiunea şl temperatu­ te uimirea. In numai vocea
aşternut,
s-a
V &' * ,'\Ţ '/ ' trolează etanşeitatea instala­ ra de lucru pentru fiecare
ţiilor, face controlul funcţio­ substanţă. Este necesar ca el ghidului se mai aude: lea­ ASIA, MEŞTEŞUGUL
ipostaze ale procesului lnstructlv-educatlv: munca la cla­ gănul, patul, fluierul, arme­
să şi cea voluntar-patriotică, coordonate majore ale formarii unei nării supapelor de siguranţă să posede temeinice cunoştin­
personalităţi umane armonioase. Foto: V. ONOIU a aparatelor de măsură şi ţe teoretice de matematică, le... Iar in fosta tindă, do­
control. Pompagiu-compre- fizică şi chimie. cumentele vorbesc de anul
soristul pune în funcţiune, Calificare şl aspecte social- 1848. Acum au înţeles pio­ INDUSTRIA
mai
ori-
decit
supraveghează şl opreşte economice. Pregătirea pentru nierii ceea ce bine spunea secre­
cind
utilajelor
de
meseria
pompagiu-com­
de
Comisia de judecafra—mijíoc funcţionarea compresare. Tot presorist se face în şcoli pro­ tarul general al partidului La punctul muzeistic care Un om care se apropie
şi
pompare
el remediază defecţiunile mai fesionale sau prin ucenicie la nostru, tovarăşul să Ceauşescu: reflectă istoria îndelungată azi de anii pensiei, Septi-
„Tineretul
trebuie
înţe­
eficient de influenţare mici ce apar în funcţionarea feritelor manevre cerute în locul de muncă, cu durata de leagă că tot ce îi oferă azi a meşteşugurilor în Ţara mlu Ungur, de la serviciul
acestor utilaje. In multe ca­
Haţegului se află exponate
planificare
întreprinderii
al
trei ani. La concursul de ad­
procesul muncii sînt necesa­
zuri, o singură persoană de­ re : dexteritatea manuală, co­ mitere în şcolile profesiona­ societatea noastră nu a că­ care dovedesc că meşteşu­ are clar în minte începutul.
„Produceam vlrşlll şl un fel
si educare a cetăţenilor serveşte numai instalaţii de ordonarea mişcărilor, mobili­ le sau pentru ucenicie se pri­ zut din cer. Totul al este re­ gurile şi artizanatul sînt de dormeze, preluasem toa­
pompare sau numai instala­
zultatul
luptei,
jertfelor
foarte vechi pe aici. De pe
mesc absolvenţi al şcolii ge­
ţii de compresare, în această tate corporală şl reacţii ra­ nerale în vîrstă de 15-18 ani. înaintaşilor". la 1672 datează o breaslă a te morile şl gaterele din
situaţie sarcinile ce ii revin pide. Dintre calităţile psihi­ cizmarilor, de la 1730 o alta
Expresie a democratismu­ proaspătă a primelor im­ se limitează doar la catego­ ce se Impun în prim plan : In timpul şcolarizării elevii Pornim apoi să cunoaş­ zonă". întreprinderea făcea
lui ce caracterizează orîndui- pulsuri de nervozitate şi do­ ria de Instalaţii a căror func­ primesc în mod gratuit masă, tem împrejurimile ! stincile a olarilor. Cu sau fără a- în urmă cu 20 de ani mal
rea noastră socialistă, a creş­ rinţă de răzbunare. Noi îi ţionare o are în grijă. o bună stare senzorială (a- cazare la internat, haine, ma­ pe care Iancu le-a văzut testare a existenţei unor a- mult servicii de prestări. A
sociaţll profesionale, meşte­
euitate vizuală, auditivă, sen­
terii necontenite a rolului o- primim, le vorbim convingă­ Ambianţa şi condiţiile spe­ sibilitatea mirosului, percep­ nuale şcolare şi echipament în fiecare dimineaţă şi ca­ şugurile au vatră temeinică primit apoi dreptul de a ex­
piniei publice în viaţa socia­ tor, îi facem să înţeleagă un­ cifice de lucru. Pompagiu- ţie rapidă), gîndire logică, de protecţie. Şcoli profesio­ re l-au chemat spre înălţi­ în Ţara Haţegului. ploata şl prelucra produse­
lă, comisiile de judecată — de au greşit, cît au de pier­ compresoristul îşi desfăşoară spirit de observaţie dezvoltat, nale pentru pregătirea în a- mea şi tăria lor şi riul care le rezultate din căderile ac­
constituite în întreprinderi şi dut in caz de neîmpăcare — ceastă meserie se găsesc în l-a învăţat să aibă sufletul Cooperativa meşteşugă­ cidentale din păduri. Cu
instituţii, cooperative meşte­ bani, timp, prestigiu, cinste activitatea în locuri de mun­ rapiditate în decizii, rezisten­ localităţile: Craiova, Piatra curat ca apa sa. După un rească „Haţegana" e cea materia primă obţinută ast­
şugăreşti, de consum şl agri­ etc. Le stabilim un termen că care prezintă uneori con­ ţă la monotonie, atenţie con­ Neamţ, Turnu Măgurele. Du­ scurt popas, ne luăm rămas mal tînără dintre toate „su­ fel, ou „utilajele" preluate
diţii deosebite datorită gaze­
cole de producţie — realizea­ de judecată. Dar pînă la so­ lor sau lichidelor pompate şi centrată şi distributivă, me­ pă absolvirea şcolii profesio­ bun de la aceste locuri ratele" din sistemul coope­ şi cu multă, foarte multă j
ză în practică participarea sirea datei stabilite nu stăm compresate. In asemenea ca­ morie verbală şi auditivă, in­ nale şi cu o vechime de 3-5 dragi, pentru a ne opri a- ratist de prestări şl produc­ dragoste de muncă a oame­
ani în producţie tinerii care
maselor largi la înfăptuirea pasivi, cu mîinile în sîn. Mai zuri, condiţiile de lucru sînt tuiţie tehnică, trăsături po­ doresc pot urma şcoala de colo unde Iancu şi-a petre­ ţie de bunuri de consum ; nilor a început drumul că­
legalităţii, a eticii şl echită­ trecem pe la părţile în cauză, dificile din cauza toxicităţii. zitive de caracter şi persona­ maiştri în meseria respectivă. cut ultimii ani ai vieţii, la tînără şi profilată pe obiec­ tre producţia industrială de
ţii socialiste. înfiinţarea a- le mai vorbim, le arătăm Zgomotul, trepidaţiile, curen­ litate (prezenţa în spirit, Baia de Criş şi la Ţebea te de artă populară şi meş­ mobilă şl binale. Se produ­
cestor organisme obşteşti de prevederile legale. Aşa se ţii de aer sînt şi ei factori calm, capacitate de adaptare Munca pompagiu-compresoris- cea bogată in istorie. teşuguri artistice. Ceea ce ce In serie sau unicate, în
tului este bine apreciată şi
influenţare şi educare a oa­ face că de cele mai multe ce îngreunează activitatea de rapidă la situaţii, spirit de se bucură de o bună retri­ Sîntem intîmpinaţi de un produc oamenii de aici se totalitate prin efort propriu
menilor aduce o serie de fo­ ori oamenii ne înţeleg, se pompagiu-compresorist. Uti­ răspundere, conştiinciozitate, buţie bănească. Pe lîngă sa­ om pe a cărui faţă se poate numeşte artă în toată pu­
loase şi avantaje atît pentru conving singuri că au făcut un lajele de pompare şi com­ disciplină în muncă). lariu, ei beneficiază de anu­ citi numărul anilor. Ca terea cuvîntului, dar o artă sau prin colaborare, o
împricinaţi, cît şi pentru or­ pas sau un gest greşit şl în­ presare sînt amplasate în Contraindicaţii. Nu se pot mite sporuri băneşti datorită printr-un înţeles, continuă înscrisă în sfera producţiei gamă variată de mobilă, de
ganele judecătoreşti. Este tre ei Intervine împăcarea, hale prevăzute cu instalaţii califica în această meserie să povestească lecţia de is­ de bunuri de consum. De la la mobilierul şcolar la mo­
destul să amintim economia buna înţelegere. Exemple a- de ventilaţie, iluminare, în­ persoanele care prezintă : de­ condiţiilor deosebite în care torie de acolo de unde a obiectele expuse în punctul bila de lux. In cinstea Con­
îşi desfăşoară activitatea. Ti­
de timp a împricinaţilor, ca vem destule : Victor şi E1I- călzire. Este foarte importan­ bilitate fizică, tulburări mo­ nerilor care vor să-şi conti­ lăsat-o ghidul muzeului A- muzeistic la producţia co­ ferinţei Naţionale a parti­
şi posibilitatea organelor ju­ sabeta Moraru s-au împăcat tă respectarea instrucţiunilor torii ale membrelor inferioa­ nue studiile 11 se creează con­ vram Iancu. Şi din nou, operativei e un drum lung dului, angajamentul între­
ridice de a se ocupa de cau­ ou Nicolae şi Ana Neamţu ; de lucru şi a normelor de re sau superioare, boli cro­ diţii optime pentru a putea pe verticala artei aplicate. prinderii a fost îmbunătă­
ţit.
zele majore şi nu de pricini­ Gafia Jlanu cu Vass Imbre şi tehnica securităţii muncii, de­ nice ale urechii medii sau In­ urma liceul la curs seral sau prin faţa elevilor se răsfo­ Meşteşugul a părăsit mica
min- 8
le mărunte, care pot fl so­ alţii. oarece cele mai mici negli­ terne, surditate sau hipoacu- iesc file de istorie. In vatră a producţiei indivi­ Ni se vorbeşte de străda- /
luţionate de comisiile de ju­ — Aţi arătat procedeul fo­ jenţe în muncă pot provoca jie, afecţiuni cronice ale apa­ fără frecvenţă. tea noastră a tuturor rămî- duale ca să intre în vatra niile depuse de-a lungul a„.
decată. Bineînţeles, condiţia losit în cazurile ajunse deja explozii sau incendii. Utila­ ratului respirator, nefropatii Prof. DUMITRU OZUNU ne întipărită chemarea lui mare a celei colective, aju­ nilor de colectivul între- |
primordială este ca membrii la comisie. V-am ruga să ne jele pe care le deserveşte de orice grad, dermatoze, boli Prof. DUMITRU GORUN Iancu adresată poporului de tată de maşini, stimulată de prinderii pentru a se înscrie
acestor comisii să fie oameni spuneţi ce se face pentru pre­ pompagiu-compresoristul sînt a se aduna in jurul goru­ fantezia omului. La aproa­ cu toată capacitatea în „li­
capabili, să cundască bine le­ venirea în general a unor a- puse în mişcare cu ajutorul nului său, ca să aibă cura­ pe cinci milioane se cifrea­ niile de forţă" ce emanau
gile, să fie exemple de com­ semenea cazuri ? unor motoare electrice sau Se generalizează schimbul III jul de a înfrunta greutăţi­ ză anul acesta producţia din documentele de partid.
portare şi corectitudine în — Mai întîl de toate între­ termice şi au foarte multe le. Şi aici la Ţebea, goru­ artizanală a cooperatorilor Documentele cereau spori­
toate împrejurările, să res­ buinţăm diferite mijloace piese în mişcare. Ele sînt DEVA. Pentru ca necesităţile producţiei să fie acope­ nul lui Horia şi cel plantat de la „Haţegana". In maga­ rea producţiei bunurilor de
pecte cu înaltă răspundere pentru a face popularizarea realizate la un înalt nivel de rite în toate compartimentele de activitate, pentru spori­ de delegaţia conducătorilor zine de artizanat, la petre­ consum pentru a asigura
legea, aplicarea literei şi spi­ legilor şi hotărîrilor. La că­ automatizare, iar pompagiu- rea continuă a eficienţei economice, la Exploatarea minie­ de partid şi de stat in tim­ cerile populare, pe estrade­ bunăstarea oamenilor. Au
ritului ei. minele culturale, cu ocazia compresoristului îi revine ră Deva se manifestă o preocupare deosebită privind gene­ pul vizitei făcute, leagă is­ le cînteculul şl jocului popu­ fost înţelese, au fost trans­
O asemenea activitate bu­ unor adunări populare ale predominant sarcina de a su­ ralizarea schimbului III. Singurul loc de muncă unde se toria cea veche de prezent. lar vei întîlni confecţiile
nă, cu largi ecouri în educa­ salariaţilor diferitelor între­ praveghea funcţionarea lor, mai lucrează pe două schimburi este atelierul mecanic. Cu ce gînduri ne întoar­ sale din aba, cu şnur şl puse în viaţă la scara în­
în
cel
toţi
treprinderii
20
rea cetăţenilor am întîlnit la prinderi şi Instituţii, cu alte efortul fizic fiind exclus. ,,Foarte curind, ne spunea tovarăşul Teofil Cremcnaşiu, di­ cem acasă 1 Aflăm din ce- jj broderie. de ani de existenţă al săi.
comisia de judecată de pe prilejuri, organele comunale, rectorul exploatării, vom generaliza şi aici schimbul III, ea ce comandantul-pionier Aurel Şeroni, şeful secţiei Le-au înţeles brigadierul
lingă Consiliul popular al co­ membrii comisiei noastre, ca­ ¡Meserii înrudite. Pompa­ încadrînd locurile de muncă cu lucrători pregătiţi în şcoa­ notează in cartea de aur de confecţii artizanale, Hor­ tîmplar Nicolae Covaci, ta-
munei Baru, comisie al cărei drele didactice, organele de giu-compresoristul poate fi la de calificare din cadrul exploatării. In felul acesta, vom „Vom învăţa şi vom mun­ tensia Bercii, Elena Barboni piţerul Constantin Petrescu,
preşedinte este profesorul miliţie prezintă în faţa oa­ utilizat fără o pregătire pro­ avea tot timpul forţele necesare remedierii eventualelor de­ ci ca să fim demni de eroii la broderia manuală de ii, secretarul comitetului de
Marcel Onea, iar secretar, menilor legile nou apărute, fesională suplimentară ca me­ poporului nostru. Vrem ca Ellsabeta Bîrlea, Aurora partid, Axente Zepa, Simi-
Ion Alexandrescu. fac referiri ia cele mal vechi, canic de pompe şl compre- ficienţe, in subteran sau la suprafaţă, vom da mai multă in luna septembrie să ve­ Madincea, la marochinărie nic Ştefoni, Gheorghe Cer-
calitate şl eficienţă întregii noastre activităţi". Este încă
soare. Se mal poate reprofi­
Din cele 116 cazuri ce a a- vorbesc pe înţelesul tuturor la & mecanic de întreţinere o măsură luată de conducerea E.M. Deva, în scopul perfec­ nim din nou aici". artizanală, ţesătoarele de blceanu, Maria Petrar. Me­
vut de rezolvat comisia în a- despre necesitatea respectării şi exploatare pentru majori­ ţionării procesului de producţie, al obţinerii unor rezulta­ aba Olga Vlaicu, Lucreţia reu alţii şl alţii s-au adău­
nul 1971, doar unul a rămas şi aplicării lor de către toţi tatea utllaje|or din industria te notabile cu care întîmpină Conferinţa Naţională a par­ Prof. NICOLAE RIŞCUTA Andraş, Paraschiva Plăcin­ gat celor care au înţeles
pentru acest an ; în 76 de cetăţenii şl în orice împreju­ chimică şi a petrolului. Me­ tidului — eveniment cu profunde rezonanţe politice şi so­ Şcoala generală tării, Victoria Mlhăiescu, bine chemarea partidului.
cazuri a intervenit împăca­ rare. Aceste procedee dau seria de pompagiu-compre­ ciale în viaţa poporului nostru. Luncoiu de Jos brodatoarea la maşină Mar­ Circa 90 la sută din efecti­
rea, iar în 12 retragerea rezultate bune. Pe raza co­ sorist este înrudită şi cu pro- gareta Taurescu sînt cîteva vul întreprinderii s-a cali­
plîngerii. De la începutul a- munei Baru, numărul încăl­ nume de cooperatoare şi coo­ ficat în întreprindere, pen­
cestui an, comisiei i-au fost cării legilor a scăzut foarte peratori despre care secre­ tru a produce mal mult,
adresate 32 de plîngeri. In mult, ca şi al tuturor cazuri­ tarul organizaţiei de partid mal bine.
peste 80 la sută din cazuri a lor de Infracţiuni şl abateri pe cooperativă, loan Pro-
intervenit împăcarea pe loc, de la normele legale în vi­ dan, vorbeşte cu convinge­ Colectivele despre oare
la prima dezbatere, ca şi re­ goare — a încheiat tovarăşul rea că i-a numit pe cei mai am scris aceste cîteva rîn-
tragerea plîngerii înainte de Ion Alexandrescu. buni între cei buni, cei ca­ duri n-<au nume sonore.
împlinirea termenului de pre­ Este un adevăr că buna ac­ re în cinstea Conferinţei Croitor, tîmplar, tapiţer,
zentare a oamenilor aflaţi în tivitate desfăşurată de către Naţionale a partidului se sînt nume de meserii care
conflict în faţa comisiei. comisiile de judecată se re­ dăruiesc cu putere de n-au rezonanţa celei de o-
— Care sînt cele mal frec­ flectă cel mai bine în scăde­ muncă şi creaţie îndeplini­ ţelar, miner, energetician,
vente motive care îi aduc pe rea numărului împricinaţilor rii angajamentului îmbună­ constructor. Nu au această
cetăţeni în faţa comisiei de ajunşi la judecătorie, în so­ tăţit luat de cooperativă. rezonanţă dar oamenii de
judecată ? — l-am întrebat luţionarea promptă, în con­ Meşteşugul şi industria aceste meserii participă cu
pe secretarul acesteia, Ion formitate cu litera legii a au pe vatra haţegană un tot entuziasmul, cu toată
Alexandrescu. cazurilor ce li se adresează. punct de plecare comun. dragostea la sporirea pro­
— De cele mai multe ori Aceasta demonstrează, dealt­ Peste 70 la sută din produc­ ducţiei de bunuri materiale
cauzele se numesc certuri, fel, rolul important pe care ţia întreprinderii de indus­ care dau culoare vieţii
vînzări-cumpărări. cu neres- îl au comisiile de judecată în trie locală din Haţeg e des­ noastre de fiecare zi, spre
pectarea obligaţiilor stabilite educarea oamenilor, în pro­ tinată bunurilor de consum. lauda lor, spre mulţumirea
de către una din părţi, in­ movarea cu consecvenţă a Astăzi e industrie în toată noastră, spre împlinirea li­
sulte, bani daţi cu împrumut, cuvîntului partidului de res­ puterea cuvîntului dar îşi nei politici înţelepte care
învoieli şi tîrguicli, loviri, pectare a legilor, de comba­ are începuturile tot în meş­ urmăreşte în final bunăsta­
alte .încălcări ale normelor de tere fermă a tuturor manifes­ teşugul prelucrării lemnu­ rea tuturor oamenilor.
convieţuire socială. tărilor cu caracter antiso­ lui, răspîndit în zona Ha­
Dar trebuie subliniat că cial. Harnicii legumicultori din Dobra — unitate distinsă cu „Ordinul Muncii“ clasa ! pentru produc ţia de legume se preocupă ţegului. ION CIOCLEI
cu grijă dc valorificarea recoltei acestui an. In fotografie: vă prezentăm un aspect de la recoltai- salatei.
oamenii vin la comisia de ju­
decată sub influenţa încă GH. 1. MOJU