Page 6 - Drumul_socialismului_1972_05
P. 6
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 386 © IOI 4 MAI 1972
Experienţa a confirmat cfi nul I, mina Deva, al cărei se
, o premisă principală pentru cretar e tovarăşul Nlcolae
asigurarea unui caracter e- 11 Raţiu, a dezbătut în aduna
duoatlv adunării generale o rea generală contribuţia bi
constituie importanţa pro-
de
organizaţiei
bjft'mei aflate la ordinea de roului tuturor membrilor bază
de
a
şl
zi. Dacă tema pusă In discu comitetului de partid de la profesională şi etică a oame punere a fost studiată cu a- partid la dezvoltarea muri-
ţie Interesează In mod deo E. M. Deva. Dar adunarea nilor. tenţie, iar conducerea atelie cii colective şl a democraţiei
sebit pe membrii organizaţiei analizează ce a făcut concret — ŞI noi am dezbătut In rului a aplicat-o. La ce re socialiste. Tema a găsit un
de partid, dacă problema organizaţia de partid ca or adunările generale probleme zultat am ajuns acum ? La viu interes în rîndul mem
frămîată colectivul/ e des gan de conducere politică, economice — ne spune lăcă cel pe care-1 preconizau co brilor de partid, îăcîndu-i să
prinsă din preocupările lui, flecara comunist, Ia proble tuşul Aurel Gros, secretarul muniştii în adunare. Azi a- participe în număr mare şl
atunci adunarea generală va ma dezbătută, lipsurile, cau organizaţiei de bază da la a- vem o echipă specializată competent la „ dezbateri.
avea efect educativ, comuniş zele lor, cine se face vino tellerul mecanic al minei. pentru repararea maşinilor — Am f'-ri şi eu prezent
tii se vor simţi îndemnaţi să vat de ele şi sa stabilesc mă Dar, bineînţeles, am analizat de încărcat, oameni compe la aceast adunare — ne
participe activ la dezbateri, suri de natură politică şl or aspectele de pe poziţia comu tenţi, echipă organizată pe 2 spunea - 'sul Ioan Ru
să vină cu propuneri meni ganizatorică care eă ducă la nistului, a organizaţiei de schimburi. Şl acum nu mai su — şi a., apreciat princi
te să ducă la îmbunătăţirea îmbunătăţirea activităţii. Da partid in ansamblu. Am dez- avem greutăţile pe care le pialitatea, maturitatea cu ca
muncii!
re comuniştii au discutat.
Pesigţar că alegerea unei Comunistul Petru Ştefan a
asemenea teme trebuie să criticat lipsa biroului orga
fie rezultatul consultării largi nizaţiei de bază în ce pri
a comkmiştilor pentru cu veşte consultarea mal largă
noaşterea de către biroul or în anumite probleme, măsu
ganizaţiei de bază a proble rile ce se cer luate. Mine
melor majore ca frămîntă rul Ioan Ghldîr, lăcătuşul
colectivul îmtr-o perioadă sau Ioan Pîrvuţ şl toţi ceilalţi
alta şi care se cer analizate. comunişti care au participat
Crlşcior,
centrale
tinichigii
Dar oricare ar fi subiectul activ la dezbateri şi-au adus rile Im Atelierele pentru unităţile miniere echipa de şl la un condusa de Ioan Goleea fapt executa tubu
care
de
nenaj
operativ
Înalt
pentru
calitativ,
nivel
luat In dezbatere, adunarea o preţioasă contribuţie la membrii echipei sînt stimaţi şl apreciaţi. Foto: V. ONOIU
generală trebUde să constituie îmbunătăţirea muncii în do
un mijloc d(e cultivare a meniul pus în discuţie. Prin
spiritului partinic. Chiar şl cuvîntul lor s-a făcut un
adunările care au la ordinea pildă, tn luna februarie, adu b&tut, de pildă, felul cum îşi întîmpinam înainte. A cres foarte serios apel la toţi
de zl probleme din domeniul narea generală a organizaţiei face datoria flecare comunist cut şi specializarea oameni membrii de partid în ce pri Comerţul hunedorean
economic trebuie să îndepli de bază nr. 1, raionul ÎI, la locul său de muncă, cum lor — unul execută repara veşte îndeplinirea sarcinilor
nească o astfel de cerinţă, mina Deva (secretar losif se preocupă de îndeplinirea ţia respectivă In serie —, s-a ce le revin pentru a se simţi
pentru că adunarea de par Popa), a dezbătut problema ritmică şi responsabilă a sar îmbunătăţit şl calitatea lu contribuţia personală a fie
tid este un for politic şl, contribuţiei membrilor de cinilor de plan. Pornind de crărilor. cărui comunist ia viaţa de trebuie să răspundă mai prompt
deci, atît referatul cit şi dez partid la respectarea norme la fapte reale, analizîndu-le Aminteam la Început că a- organizaţie.
baterile trebuie să ţină sea lor de protecţie a muncii, a- cu maturitate, critic şi auto legeraa unei teme care să Aşadar, de alegerea Judi
ma de acest lucru, să se a- dunare unde s-au făcut nu critic, am desprins limpede suscite Interesul tuturor par cioasă a temei puse în dez
bordeze problemele de pe po meroase propuneri care se ce au făcut comuniştii, unde ticipanţilor la adunare e re baterea adunării, de selec cerinţelor populaţiei
ziţiile specifice organizaţiei află In atenţia organizaţiei n-eu acţionat şl, bineînţeles, zultatul unei largi consultări ţionarea acelor probleme ca
de bază şi nu ale conduce de partid şi a conducerii teh s-au făcut propuneri valoroa a comuniştilor, cunoaşterea re sînt realmente cerute de
rii tehnice sau administrati nice. Este vorba, de pildă, se. Aş da un singur exem da către biroul organizaţiei viaţă depinde în mare mă
ve. de ridicarea calificării me plu. Din adunarea despre ca do bază a problemelor im sură reuşita dezbaterilor, Vreme de mai multe săp- care marea industrie nu Ie lă din alimentaţia publică.
canicilor de locomotivă şi In re vorbesc s-a desprins nece tămînl, în reţeaua comerci fabrică în cantităţi suficien Vorbitorul a insistat asu
— La noi, însuşi specificul portante ce frămîntă colecti dnd tema de Ia ordinea de te. pra necesităţii unor preocu
ală din Judeţul nostru a ac
muncii cere ca în unele din special a acelora fără şcoli sitatea de a organiza echipe vul. In cele 18 organizaţii de zl a adunării suscită Interesul tivat o brigadă a Ministeru Recomandările din conclu pări mat de substanţă din
organizaţiile de bază să se profesionale, examinarea pro pe anumita lucrări. De pildă : bază de la E. M. Deva a- membrilor de partid atunci
fesională periodică a însoţi o echipă să se ocupe numai ceastă cerinţă se practică şl lui Comerţului Interior. Sco ziile activităţii brigăzii sînt partea comerţului pentru
dezbată probleme profesio ei vor fl părtaşi activi la pul acestei activităţi a fost bogate. Discuţiile purtate creşterea cadrelor, asupra
torilor de tren şi alte pro de repararea pompelor, alta roadele ei sînt evidente. De actul de decizie ce se ia.
nale — ne mărturiseşte Ingi puneri a căror aplicare se va numai de repararea maşini pildă, în luna aprilie, orga de a cunoaşte ce fenomene le-au îmbogăţit şi mal mult. răspunderii pe care o are
nerul Ioan Rusu, secretarul simţi substanţial în creşterea lor de încărcat. Această pro- nizaţia de bază nr. 8, raio- L LAfîft negative se manifestă In ra Tovarăşul Ion Tomescu, di conducătorul de organizaţie
porturile dintre cumpărător rectorul O.C.L. produse In comercială pentru toate as
şl comerţ cu privire la apro dustriale Deva, arăta că în pectele activităţii din co
vizionarea şl servirea cu bu j vînzarea cu amănuntul e ne merţ.
nuri de consum. Un al doilea voit să preia o parte din o- Tovarăşul Ion Olteanu, ad
scop a f03t acela de a ajuta bligaţille de aprovizionare junctul ministrului comerţu
Intensificarea Întreceri socialiste şl îndruma conducerile orga ale comerţului cu ridicata lui Interior, a reliefat în cu
CĂRATELE DEBITAT!! MUNCITOREŞTI şi întreprinderilor pentru Cazimir Davldo- vîntul său continuitatea pre
textile-încălţămlnte.
nizaţiilor
Tovarăşul
de comerţ din Judeţ pentru a
(Urmare din pag. 1} naţională să beneficieze de perfecţiona activitatea comer vlci, directorul O.C.L. ali ocupărilor organelor jude
ţean de partid şi de stat pen
cantităţi sporite de cărbune, cială sub toate aspectele. mentara Petroşani, vorbea tru problema aprovizionării
; In cinstea importantului minereuri, energie electrică, — Sintem prezenţi la a- Aplauzelor care au urmat acest vultur turnat de Recent, în prezenţa tovară despre Imperioasa necesitate şi bunei serviri. La toate ni
| eveniment din viaţa Pnrti- metal, maşini, utilaje şi ceastă adunare festivii pen cuvintelor calde, adresate noi, cei care am învăţat şilor Ştefan Almăşan, secre a îmbunătăţirii transporturi velurile se depun eforturi
j dului Comunist Român, a piese de Schimb, produse i tru a cinsti munca şi pre de Dionisie Munteanu, pre meseria de la dumneavoas tar al Comitetului judeţean lor proprii ale comerţului eu insistente pentru obţinerea
poporului — eveniment ce chimice şl forestiere, mate- i ţuirea de care t-au bucurat şedintele comitetului secţiei tră". De la celălalt decan de de partid, Víchente Bălan, amănuntul. unul fond de marfă cores
I va marca perfecţionarea în riale de construcţii, alte ; în mijlocul colectivului nos sindicale turnătorie 1 de la virstă şi de muncă — prlm-vicepreşedinte, şi Petru Problema degrevării maga punzător. Dar activitatea de
j continuare a activităţii par produse prevăzute în planul tru tovarăşul Gheorghe U.V. Călan, le-au urmat mo Gheorghe Haring — ştafeta Bota, vicepreşedinte al Co zinului de sarcina preambg- comerţ — a precizat vorbito
tidului şl statului, îmbună sortimental şl angajamente. Speriosu şi tovarăşul Gheor mente cu o şi mai mare în o prelua turnătorul Radu mitetului executiv al Consi lăril şi organizarea acestei rul — ridică probleme a că
tăţirea conducerii econo- Eforturi intense de valori ghe Haring. Amindoi în cărcătură emoţională. In sa Stan. ,Adulte lucruri bune liului popular judeţean, cu activităţi la I.C.R.A., într-o ror rezolvare depinde nu
j miei, a societăţii, a întregii ficare a rezervelor sînt ne cheie azi o perioadă înde la In care se adunaseră zeci am învăţat de la dumnea participarea unor cadre cu secţie specializată, a fost ri mai de lucrătorii din comerţ.
| opere de făurire a societă- cesare în direcţia reducerii lungată de muncă, plină de de tovarăşi de muncă de-ai voastră, baci Gheorghe, in munci de răspundere de la dicată de tovarăşul Nicolae E nevoie de mai multă in
j ţii socialiste multilateral consumurilor materiale, a roade. Mă adresez dumita- sărbătoriţilor şi-a făcut apa anii cit am lucrat cot la consiliile populare municipa MIhuţ, directorul O.C.L. ali sistenţă la contractarea fon
{ dezvoltate în România — tuturor cheltuielilor de pro le, tovarăşe Speriosu, care riţia un grup de pionieri. cot. Am împărţit împreună le şi orăşeneşti, de la orga mentara Deva. dului de marfă de către în
: întrecerea socialistă pentru ducţie, a ridicării economi in cel 36 de ani de muncă „Noi, fiii dumneavoastră, ca- bucuriile şi necazurile muncii, nizaţiile comerciale şl între Despre unele nerealizărl treprinderile cu ridicata.
: dobîndirea unor succese de cităţii şi rentabilităţii, pen harnică şl cinstită ai urcat succesele şi insuccesele, de a- prinderile furnizoare din ju de plan în alimentaţia publică S-a insistat, în cuvîntul
! cit mai mare valoare eco- tru îmbunătăţirea calităţii treptele meseriei de turnă ceea nee greu acum să ne deţ, au fost dezbătute con şi O.C.L. produse industriale ministrului adjunct, asupra
i nomică va atinge cote ma- producţiei şl depăşirea sar tor, de la şef de echipă la despărţim. Fiind cel mai ti- cluziile acestei brigăzi.
| xime de amplitudine, con- cinilor de export. Lucrăto maistru, formlnd, alături de „De vorbă ■năr muncitor din atelierul La şedinţa de concluzii a din Valea Jiului, tovarăşul nevoii de a se schimba radi
i tinultate şi intensitate în rii de pe şantiere dispun de dumneata, oameni care-ţi bronz preiau ştafeta mese fost, de asemenea, prezent Traian Blaj, prim-vicepreşe- cal concepţia despre folosi
toate întreprinderile şi şan largi posibilităţi _ pentru poartă azi recunoştinţă şi cu corsşfsirsfa“ riei pe care ne-aţi învăţat tovarăşul Ion Olteanu, mi dinteal Comitetului executiv rea spaţiilor de producţie, de
tierele, la toate locurile de impulsionarea ritmurilor de respect. Mă adresez dumi- nistru adjunct la Ministerul al Consiliului popular munici expunere şi de vînzare în
muncă din economia jude lucru, reducerea duratelor tale, tovarăşe Haring, care «■BSa—MM—t s-o preţuim, cu promisiunea pal Petroşani, făcea aprecierea sensul de a se da fiecărui
ţului. In acest fel, prin ab de execuţie şl punerea în re ne iniţiem in tainele me să nu pătăm niciodată o- Comerţului Interior. că se datorează unor cauze metru pătrat de spaţiu ma
negaţie, hărnicie, competen funcţiune Ia termen şl In 33 de ani ai lucrat in tur seriei în cercul micilor tur noarea şi prestigiul pe ca Materialul cuprinzînd con subiective, faptului că unele ximă folosinţă.
ţă, responsabilitate şl înaltă devans a tuturor obiective nătoria uzinei noastre dind nători, vă dorim ani mulţi, re, prin dumneavoastră, cluziile brigăzii, prezentat în magazine stau multă vreme In încheierea şedinţei a
conştiinciozitate muncito lor planului de Investiţii. cele mai frumoase exemple plini de sănătate şi de feri l-am cîştigat..." faţa participanţilor la şedin închise pentru inventare, ca vorbit tovarăşul Vichente
rească, comuniştii, toţi oa Peste tot în întreprinderi, de pasiune in muncă, abne cire...“ Şi in timp ce unul Consemnările de faţă a- ţa de analiză, a apreciat că re se prelungesc nejustificat. Bălan. Aprecierea pe care a
menii muncii din Judeţ îşi la fiecare Ioc hotărîtor pen gaţie, modestie. Aceste atri dintre pionieri le vorbea cu supra unui eveniment, care activitatea de comerţ în ju In cuvîntul său, tovarăşul făcut-o cu privire la contri
vor reafirma cu putere a- tru soarta producţiei se ma bute le-ai împrumutat cu gingăşia vtrstei, colegii lui dealtfel se circumscrie in deţul nostru este bună. Per Ştefan Almăşan a subliniat buţia industriei locale la
taşameniul lor profund la nifestă din plin dăruirea şl dărnicie şi elevilor dumita- prindeau in jurul gitului cadrul mai larg al iniţia fecţionarea el presupune, po faptul că aprovizionarea şi completarea fondului de mar
politica Internă şi externă iniţiativa muncitorească, res le care azi slnt muncitori celor doi veterani ai mun tivei Jr De vorbă cu conşti trivit acestor concluzii, ur buna servire a populaţiei fă vine să întărească con
a partidului, fermitatea de ponsabilitatea pentru înde cu o bună pregătire profe cii cravate purpurii paspoa- inţa" de la U.V. Călan, nu marea în viitor a unor di constituie o preocupare per cluziile din materialul prp-
a înfăptui neabătut progra plinirea exemplară a preve- ; sională. Şi cind spun aces vor putea cuprinde toate a- recţii noi de orientare, prac manentă a organelor de par zentat în sensul că trebuie
mul partidului. derilor planului şi angaja- j tea mă gindesc la Radu late cu tricolorul românesc. cele cuvinte calde rostite ticarea cu mai mult curaj a tid şl de stat, că Ministerul depuse eforturi mal mari
montelor asumate în marea j Stan, Teodor Ciontuţ, Vasi- Clipele emoţionante creşteau formelor moderne de servi Comerţului Interior manifes pentru ca ponderea produse
Realizările primelor patru in intensitate. Se preda şta din adincul inimii de către
luni de întrecere demon întrecere. le Beşeleu, Sabin Stan, An feta muncii. De la maistrul cei care au ţinut să fie păr re. tă mult interes pentru apro lor industriei locale în to
strează existenţa în între Este, pe deplin şi incon- j drei Steg şi la mulţi alţii. Gheorghe Speriosu o prelua taşi la despărţirea de tova In prezent se acordă pu vizionarea populaţiei din ju talul desfacerii să fie cît mal
prinderi şi şantiere a unor testabil, în putinţa şl vre- ■ Comitetul organizaţiei sin tinărul maistru Ioan Nico- răşii lor de muncă. Din ţină atenţie comerţului mo deţul Hunedoara. mare. Comerţul trebuie să
apreciabile resurse de creş rea fiecărei colectivităţi j dicale şi întregul colectiv lae. „Ne emoţionează clipa, vorbele lor, din cele ale se bil, formă menită să aducă Activitatea brigăzii M.C.I. facă mai mult pentru sonda
tere economică. Prin folo muncitoreşti hunedorene, a j al turnătoriei vă aduc mul dar încercăm, in acelaşi cretarului de partid Ion marfa cît mai aproape de în judeţ ca şi analizele făcu rea cererii reale a pieţei.
sirea mal bună a capaci tuturor comuniştilor şi or- • ţumiri pentru activitatea ne Munteanu am înţeles cită cumpărător. Alimentaţia pu te de către Comitetul jude Intre comerţul cu ridicata şi
tăţilor productive, a forţei ganizaţiilor de partid, de a j obosită pe care aţi desfăşu timp, un sentiment de mln- preţuire, cită admiraţie şi blică trebuie să-şi sporească ţean de partid şl Consiliul cel cu amănuntul este nece
de muncă şi a timpului de transforma flecare zi pre- j rat-o in producţie şi pe tă- drie. E mlndria muncito dragoste se statorniceşte in ponderea în volumul total al popular judeţean demonstrea sar să fie explorate noi po
lucru, sînt condiţii ca pro mergătoare Conferinţei Na- j rlm obştesc, pentru exem rească pe care am ciştigat-o colectivele de muncă. Am desfacerilor, mai cu seamă ză că neajunsurile care se sibilităţi de a realiza o le
ducţia industrială suplimen ţionale a partidului într-un i plul frumos pe care l-aţi in preajma dumneavoastră, înţeles cit de frumos ştiu să prin diversificarea gamei sor mai fac simţite în comerţul gătură mai strînsă.
tară şi productivitatea mun remarcabil fapt de muncă, j dat colectivului in care aţi tovarăşe Speriosu, şi aş dori se despartă oamenii atunci timentale a produselor pentru de stat hunedorean au drept ic
cii să înregistreze creşteri lucrat. Noi toţi cei care vă să ştiţi că plecarea dum cind cresc şi se formează magazinele „Gospodina". cauză principală insuficien Analiza in acest mod, la
superioare mediei realizate într-o prestigioasă contrlbu- \ sărbătorim acum aniversa neavoastră nu înseamnă în colective trainice, în ca Unităţilor de comerţ cu ri ta preocupare a conducerilor acest nivel, a problemelor
pe patru luni, iar economia ţie la propăşirea patriei. rea a 50 de ani de viaţă şi despărţire pentru că sfatul re caratele demnităţii şi dicata 11 se Impune o exi organizaţiilor şl întreprinde comerţului din judeţul nos
ieşirea la pensie vă dorim pe care ni l-aţi dat tot tim conştiinţei muncitoreşti se rilor comerciale pentru per tru, concluziile desprinse sînt
multă sănătate, multe bucu pul ne va însoţi mereu. Vă măsoară prin dirzenie şi genţă sporită faţă de furnizo fecţionarea propriei activi
rii şi să vă bucuraţi ani rog să primiţi, odată cu u- vrednicie, prin pasiune şi rii care nu-şi respectă obli tăţi. Golurile din magazine, de un real ajutor pentru ac
gaţiile
nu
folo
contractuale,
comercială
tivitatea
ju
din
mulţi de pensia pe care rarea de vacanţă lungă, fe consecvenţă, prin bărbăţie sesc suficient posibilităţile a apreciat vorbitorul, nu se deţ. Transpunerea în fapt a
ricită, acest baston — ca
Creşterea indicelui de v-o acordă statul nostru so simbol al pensionarului — şi omenie. LUCIA UCIU industriei locale şl ale coo a marfă, ci mai degrabă sla planului de măsuri adoptat
datorează
fondului
lipsei
de
cialist !
de
peraţiei
meşteşugăreşti
ca urmare a acestor dezba
J furniza pieţei produse pe bei preocupări pentru apro teri atît de fructuoase este o
vizionare, carenţă dovedită în datorie a celor ce se ocupă
utilizare a maşinilor-unelte activitatea unor şefi de ma de organizarea comerţului.
gazine. Acelaşi lucru e dove
Cu cît se înfăptuieşte mai
D uminică, 30 aprilie, a un fragment Inedit în ca Lăpuşnic şi Bretea Mureşa- abordarea meleagurilor melodii dit de nejudicioasa reparti deplin şl mai operativ acest
unor
la
Ilia
o
loc
avut
hune
spectacolului.
Strigă
specifice
drul
(Urmare din pag. 1) tocmindu-se programe de nă s-au caracterizat prin zare a fondului de marfă, de plan de măsuri, cu atît cum
lucru care au fost urmări amplă manifestare cul- turile şl oraţiile de nuntă tr-un închegat desen core dorene la care s-au adăugat insuficienta exigenţă la re- părătorii vor avea mai mul
te îndeaproape, s-au asi tural-artlstîcă iniţiată de că s-au împletit în vîrtejul jo grafic, confirmînd graţia calităţile lor vocale inter
dustrie locală Orăştie şi minul cultural în colabora cului, cromatica costumaţiei jocurilor populare de pe pretative. cepţionarea ei, de neglijarea te cuvinte de mulţumire la
Deva. gurat comenzi acoperitoare re cu comitetul comunal al venind să împlinească ta- Valea Mureşului. întregind S-au evidenţiat dintr-un specificului şi tradiţionalului adresa comerţului,
La Combinatul siderurgic la strunguri şl maşini de U.T.C. şi cu sprijinul Con în diversificarea sortimenta ION CIOCLEI
de
Hunedoara neajunsurile ca frezat, asigurîndu-se o co siliului popular comunal număr apreciabil Rodica con
Cor-
soliştii
curenţi
re s-au manifestat în anii operare între secţii, măsuri Ilia. Festivalul-concurs „Mu naciu şi Dorina Suba (Ilia).
anteriori pe linia gradului care au avut ca efect de reş, pe marginea ta", desfă surorile Mariana şi Zoleta MAKGINALK
nesatisfăcător de folosire a păşirea volumului planifi şurat în frumosul loc de a- Festivalul folcloric Jureş, pe Icnciu (Gurasada), Smaran-
maşinilor-unelte la secţia cat al pieselor de schimb grement de pe malul Mu da Mica (Veţel) şi rapso
mecanică şl secţiile de în pe primul trimestru cu pe reşului numit de localnici dul popular Miron Goleşie
treţineri din secţiile com ste 80 la sută. La Fabrica „Sigeaşca", a adus pe sce (Lăsau). Festivalul-concurs UN VERB CU NO! VALENJE
binatului au făcut obiectul chimică Orăştie s-a preco nă, intr-o adevărată simfo „Mureş, pe marginea ta",
unor ample analize, urmate nizat organizarea unui curs nie de culori, datini şi o- ia“, la prima bucurîndu-se de la prima Dacă am mai fi şcolari, director de cămin cultural
de măsuri concrete în a- de calificare de scurtă du blceiuri străvechi din co sa ediţie de o largă popu fireşte că am fi preocupaţi din Ţara Haţegului spu-
ceastă direcţie, printre ca rată pentru unele meserii munele de pe Valea Mure laritate, constituie o iniţia să ştim în primul rînd că nînd: „Gîndesc un plan de
re amintim completarea în care fabrica este defici şului, rapsozi populari, dan bloul unui moment din via varietatea festivalului, gru - tivă de bun augur, pentru verbul de mai sus e de con activitate'. Deci, înainte
locurilor de muncă cu mun tară, actualul personal ne- satori, solişti vocali şi in ţa satului, legat insepara purile vocale din Ilia şi ca în viitor să reunească jugarea a IV-a. Apoi să-l de-al fi elaborat, acest plan
citori calificaţi prin pregă putînd asigura o încărcare strumentali. Publicul spec bil de individ şi colectivi Gurasada, interpretînd în conjugăm la modurile şl era gîndit. De asemenea, în
tirea acestora în cadrul corespunzătoare a maşinl- tator i-a aplaudat cu căl tate. Binecunoscuţii dubaşi tr-o manieră de un nivel adevăratele valori artistice timpurile pe care nl le-ar tr-o convorbire purtată mai
cursurilor de calificare, re .lor-unelte în dotare. Ase dură pe artiştii amatori rea din Godineşti au ţinut să-şi artistic elevat, au reuşit să populare specifice creaţiei cere dascălii noştri. demult, tovarăşul Viorel
înnoirea parcului prin pu menea acţiuni sînt între lizatori ai acestei minuna etaleze încă o dată meta coloreze melodic atmosfera de pe Valea Mureşului. Să situăm însă acest verb Ocoş, preşedintele Uniunii
nerea in disponibilitate a prinse şi la uzina zonală te întreceri, în care solii fora colindelor în ritmurile de sărbătoare creată. nu într-o sală de clasă oa judeţene a cooperativelor a-
unor maşlni-unelte care de reparaţii, la utilajul e- artei folclorice s-au între de dubă, mărturie vie a Soliştii vocali din comu VASILE BOTA recare, ci pretutindeni unde grlcole de producţie, spunea
nu-şi găseau justificarea de nergetic din cadrul între cut pe sine. „Nuntaşii" din străvechilor obiceiuri şi nele participante, în acom metodist la Centrul judeţean pulsează viguros ritmurile la un moment dat „gîndim
plină în secţii şi prin uti prinderii electrocentrale De Lăsau ca şi cei din Pane, tradiţii de iarnă. Formaţi paniamentul tarafurilor co de îndrumare a creaţiei construcţiei socialiste, să-i la modul în care să dezvol
lizarea în proporţie de pe va, la Fabrica „Vîscoza" sub semnul unei depline ile de dansuri din Ilia — loanei I.T.A. Ilia şi din populare şi mişcării artistice căutăm sensurile, mult mat tăm activităţile Industriale
Lupenl în scopul extinderii
ste 90 la sută a timpului autenticităţi, au .constituit câştigătoarea trofeului —, Petreşti, s-au remarcat prin de masă profunde şl mal semnifica în unităţile agricole din ju
disponibil al strungurilor numărului de schimburi, tive decît cele pe care 1 deţul Hunedoara".
cu care a fost dotată sec mai ales Ia . strunguri, în le-ar găsi un şcolar. G î n d i m ! Pretutindeni,
ţia mecanică în cursul a- vederea asigurării unui vo Priveam deunăzi silueta verbul acesta se conjugă în
cestul an. lum sporit de piese de îmbrăcată încă In haina exclusivitate la două tim
La unităţile Centralei schimb. schelelor a hotelului cel puri: prezent şi viitor, pen
cărbunelui Petroşani pre Rezultatele bune privind nou. tru că, gîndlnd astăzi, pu
ocuparea pentru deservirea folosirea maşinilor-unelte — E bine gîndit! — Îmi nem baze trainice realiză
locurilor de muncă cu mun din dotarea întreprinderi spunea un coleg de breaslă, rilor de mîlne. Gîndeşte o-
citori calificaţi a fost urma lor dovedesc reale posibili In tovărăşia căruia străba ţelarul Hunedoarei şl mine
tă de extinderea lucrului tăţi pentru încadrarea In team bulevardele largi ale rul yăii Jiului, constructo
Devei. Am reflectat asupra
pe trei schimburi, fapt ce sarcinile minimale atribuite rul impunătoarei Termocen
a contribuit la executarea întreprinderilor şi, totodată, expresiei colegului, asupra trale de la Mintia; gîndeşte j
miezului pe care-1 conţinea.
lucrătorul
medi
ogoarelor,
unui volum mai mare de constituie garanţii pentru Aşadar, înainte de a în
piese de schimb şi repere ridicarea la cote mai înal tinde hîrtia de calc pe plan cul şl profesorul; gîndeşte
omul de artă şi de litere.
pentru întreţinerea utila te a activităţii de asigura şetă, înainte de a înmula Gîndim permanent, pen
jului minier. re prin forţe proprii a ne peniţa în sticluţa cu tuş, tru că permanent construim,
Cu spirit de răspundere cesarului de piese de schimb arhitectul a gîndit. L-a pro iar verbul capătă cu fie
s-a privit sarcina încărcării şl de îmbunătăţire a cali iectat mai întîl în minte. A care zi noi valenţe. El a de
corespunzătoare a maşini tăţii lucrărilor de întreţi lucrat tot timpul: în auto venit sinonim cu un altul:
lor-unelte de către unităţile nere şi reparaţii, care de buz, acasă, sau stînd liniş a edifica, conjugat, la rîn-
din cadrul Centralei mine termină buna funcţionare a tit şi gînditor pe banca u- du-i, cu aceeaşi vigoare, cu
reurilor neferoase Deva, în utilajului tehnologic de pro nui parc. aceeaşi responsabilitate !
cadrul fiecărei unităţi în- ducţie. Artiştii amatori din LAsfttt au adus pe scena festivalului un frumos obicei dc nuntit specific locului. Foto: N. SIMA Am auzit o dată un tînăr P. OLTEANU