Page 60 - Drumul_socialismului_1972_05

2
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 400 © S1MBATÄ 20 MAI 1972

(Urmare din pag. 1) cii. In următorii 10—18 ani, seamă In producţia de bunuri na organizare şl raţionaliza­ Iată de ce este necesar să rare trebuie să devină foar­ în alta rîndurl, acţlonînd nite şl a altor organizaţii in­
pe baza dezvoltării învăţă- materiale. Acolo este locul re a activităţii întreprinde­ luăm toate măsurile pentru te largă, să asigure un pro­ neabătut pentru construirea ternaţionale, să se creeze
mîntului de toate gradele, a inginerului ! (Aplauze puter­
de prelucrare superioară ca­ rilor. Pentru a realiza creş­ a asigura înfăptuirea cu suc­ gres rapid ţării noastre. De­ cu succes a noii orînduirl so­ condiţii ca toate statele să
re înmagazinează o cantitate măsurilor de calificare, spe­ nice, prelungite). terea substanţială a- produc­ ces a prevederilor planului sigur, Romănia, ca ţară so­ ciale pe pămîntul României, poată participa cu drepturi
mal mare de muncă, de In­ cializare şl reciclare luate de Inginerii, tehnicienii, toţi tivităţii muncii trebuie să pe 1972, gă întîmpinăm a 25-a cialistă în curs de dezvoltare, îndeplinlndu-ne îndatoririle egale la activitatea acestor
teligenţă tehnică şl, In ace­ partid în întreaga economie specialiştii trebuie să fie în­ realizăm o mecanizare şi o aniversare a republicii cu re­ trebuie să extindă cooperarea fundamentale faţă de popo­ organisme, să se poată găsi
laşi timp, duc la un consum naţională, se va realiza o flăcăraţi promotori al tehni­ automatizare rapidă a proce­ zultate. deosebite în toate do­ eu ţările socialiste mai dez­ rul român, facem, de aseme­ soluţii corespunzătoare care
minim de materii prime şl creştere Importantă a nivelu­ cii noi, să se situeze în pri­ sului de producţie, să trecem meniile de activitate. Ar tre­ voltate pentru a-şl asigura nea, totul pentru a ne achi­ să ţină seama de interesele
materiale. Faţă de situaţia de lui tehnic şi de cultură gene­ mele rânduri ale luptei pen­ la maşlnl-agregate, la maşini ta cu cinste de sarcinile in­ tuturor naţiunilor, de intere­
astăzi, va trebui să ajungem rală al clasei muncitoare, se tru modernizarea producţiei complexe care să înlocuiască, bui ca întreaga întrecere, în­ un progres mai rapid pe ca­ ternaţionale ce ne revin în sele progresului social şl pă­ c
la sporirea de cîteva ori a va asigura o sporire consi­ şl a procesului de fabricaţie, un număr mare de' maşini," treaga activitate să se desfă­ lea dezvoltării industriei, a calitate de ţară socialistă, de cii în lume. (Aplauze puter­
valorii tonei de materii pri­ derabilă a numărului Ingine­ pentru dezvoltarea mişcării să necesite un număr mic şoare sub semnul sărbătoririi întregii economii. Această co­ detaşament activ al forţe­ nice).
me şl materiale prelucrata rilor şl tehnicienilor din pro­ de inovaţii şi raţionalizări, de oameni pentru mînulrea acestui • eveniment care a des­ operare, în general, trebuie lor progresiste, democratice, In spiritul acestor principii
industrial — sau ca să iiu ducţie. Pe această oale se va pentru afirmarea noului în lor. Trebuie să trecem hotă- chis drumul socialismului, să asigure progresul tehnlco- a acţionat şi îşi orientează
mai clar — va trebui să realiza o puternică apropiere producţie, în tehnică, împo­ rît la modernizarea produc­ bunăstării şl fericirii poporu­ ştiinţific rapid al fiecărei e- antiimperlallste. România în continuare activitatea in­
producem asemenea maşini între munca fizică şi inte­ triva rutinei şi conservato­ ţiei, la introducerea tehnicii lui nostru. (Aplauze prelungi­ conomii naţionale şi egaliza­ consideră de datoria sa să ternaţională România, consi­
şl utilaje Incit dlntr-o to­ lectuală, Intre muncitori şi rismului, a practicilor şi me­ noi, la automatizare, la folo­ te, puternice). rea nivelurilor de dezvoltare participe eu energie şi înalt derând că în acest fel ea
specialişti, care, împreună, todelor de muncă perimate, a forţelor de producţie din spirit de răspundere la via­
nă de metal să obţinem, vor constitui o uriaşă forţă sirea mijloacelor electronice Stimaţi tovarăşi, îşi îndeplineşte îndatoririle
pînă în 1980—1985, o valoa­ oare se mai întîlnesc în une­ de comandă, pentru că nu­ toate ţările socialiste. Pînă la ţa Internaţională, să nu pre­ faţă de naţiunea noastră so­
dinamică a progresului ma­ le din întreprinderile noas­ mai pe această cale vom pu­ urmă se poate vorbi de o cupeţească nimic pentru a-şl
re de 4—5 ori mal mare de- terial şi tehnlco-ştiinţific al Realităţile complexe ale lu­ dezvoltare a colaborării pe aduce contribuţia la înfăp­ cialistă, faţă de toate forţe­
cît realizăm astăzi. Aceasta ţării, determinînd totodată tre. Pasiunea pentru tehnică tea spori de 5—6 ori produc­ mii contemporane, ale revo­ bază de egalitate şl de crea­ tuirea aspiraţiilor popoarelor le care se pronunţă pentru
este valabil pentru toate ra­ un proces de profundă omo­ trebuie să fie un atribut e- tivitatea muncii într-o pe­ luţiei tehnico-ştiinţifice mon­ rea unor condiţii generale de progres social, faţă de toate
murile industriale. Numai pe genizare a naţiunii noastre senţial al profesiei ingine­ rioadă de 10—15 ani. Aceas­ diale accentuează tot mal de libertate, progres social şl popoarele lumii, cu care do­
această cale va fi posibil ca socialiste. reşti ! In Istoria tehnicii ro­ ta este problema esenţială mult interdependenţa dintre viaţă demne de a se numi independenţă naţională, la rim să colaborăm, mllitînd
economia romănească să de­ mâneşti sînt nenumărate e- pentru noi — şl trebuie s-o popoare pe planul economiei, socialiste, numai aslgurîndu-se promovarea unor relaţii, noi, împreună pentru bunăstarea
Ştiţi că astăzi cele mai xemple de ingineri şl specia­ înţelegem cu toată seriozita­ ştiinţei şi tehnicii, necesitatea realmente un nivel egal al de respect al independenţei
vină realmente o economie multe Inovaţii, cele mai mul­ lişti care, deşi şi-au desfăşu­ tea. participării tot mai active a fiecăruia, pentru progresul
avansată. Subliniez acest lu­ te modernizări ale proceselor rat activitatea în condlţîunl fiecărei ţări la diviziunea venitului naţional şi al con­ şl suveranităţii naţionale, de general al omenirii. (Aplau­
cru pentru că dumneavoastră, tehnice şl tehnologiilor de destul de grele, au făcut prin Toţi Inginerii — aflaţi pe internaţională a muncii. A- sumului ţărilor socialiste. A- deplină egalitate în drepturi ze puternice prelungite).
intelectualitatea tehnică, îm­ producţie sînt rezultatul con­ creaţiile lor, prin pasiunea o scară sau alta a procesului ceasta impune să luăm mă­ ceasta nu înseamnă că tre­ între toate naţiunile, de abo­
buie să producem flecare to­
preună cu clasa noastră lucrării strînse ' dintre ingi­ cu care au muncit, adevăra­ de producţie — îndeplinesc suri, în primul rînd, pentru tul, ci dimpotrivă să mergem lire a politicii imperialiste Dragi tovarăşi,
în fond funcţii de conduce­
muncitoare, sînteţi chemaţi neri, tehnicieni şl muncitori. te opere de pionierat în teh­ re. Deci stă în puterea lor, o bună specializare în pro­ de dominaţie şl agresiune, de Programul de dezvoltare a
să faceţi totul pentru înfăp­ Avem sute de mii de munci­ nică ; sînt cunoscute exem­ pînă la urmă, să asigure o ducţia internă a ţârii noas­ pe calea specializării, a pro­ amestec în treburile altor României pune în faţa Ingi­
tuirea acestui obiectiv. Reali­ tori cu o înaltă calificare, ca­ plele minunate pe care le-au organizare şi desfăşurare su­ tre. N-aş dori să fac Iar cri­ ducţiei să mari. Vom ajunge state, împotriva folosirii sau nerilor şl tehnicienilor din
dezvoltarea
astfel
grăbim
zarea acestui înalt grad de re rezolvă probleme de mare dat în această privinţă mulţi perioară a procesului de pro­ tici, dar producem chiar la ameninţării cu forţa în re­ ţara noastră sarcini însufle-
tehnicitate. Acolo unde s-a rapidă a fiecărei ţări socia­ laţiile internaţionale. Ne pro­
dezvoltare economică cere o specialişti români — nu aş ducţie. Organele colective de construcţii de maşini, în cî­ liste. Aşa concepem noi şl ţitoare, măreţe. Sînt create
preocupare mai intensă pen­ realizat o colaborare • strînsă dori să dau acum nume, pen­ conducere ale întreprinderi­ teva locuri, acelaşi fel de aşa acţionăm pentru a contri­ nunţăm cu hotărîre împotri­ toate condiţiile ea flecare in­
tru Introducerea unor tehno­ între muncitori, tehnicieni şl tru că ar trebui să citez o lor şl centralelor — în ca­ piese şl de maşini. Ce fel de bui la realizarea acestui pro­ va colonialismului, neocolo- giner, fiecare om al muncii,
logii moderne în toate proce­ ingineri s-au obţinut cele listă foarte mare — dar do­ re participă un număr ma­ specializare este aceasta ? Ce nlalismului, a politicii de fiecare cetăţean al patriei
mai bune rezultate In moder­
sele de producţie. Totodată, nizarea producţiei, în intro­ resc să menţionez că el au re de Ingineri — trebuie să fel de producţie de serie se gram complex de cooperare, discriminare rasială, a orică­ noastre să-şi poată pune pe
atingerea acestor obiective ducerea tehnologiei noi. De contribuit, prin activitatea, stabilească măsurile necesare poate numi ? Ce fel de pro­ şl în C.A.E.R., şl cu toate ror forme de subjugare şi a- deplin în valoare cunoştin­
socialiste.
ţări
(A-
celelalte
impune creşterea substanţia­ aceea, problema atragerii prin opera lor la ridicarea în vederea perfecţionării în­ ductivitate se poate obţine ? plauzc puternice). suprlre a altor popoare, de ţele, priceperea, talentul, pa­
lă a productivităţii muncii, largi a muncitorilor în pro­ prestigiului tehnicii româ­ tregii activităţi de organiza­ Producem In întreprinderile ingerinţe în treburile lor in­ triotismul, dragostea de po­
care reprezintă condiţia ho- neşti, jucînd, totodată, un rol re şi conducere a procesului Ministerului Industriei Con­ Fiind ţară în curs de dez­ terne. Milităm pentru res­
tărîtoare a eficienţei econo­ cesul de modernizare a in­ important pe planul promo­ de producţie în unităţile res­ voltare, este de înţeles că pectarea fermă în relaţiile por, devotamentul ' faţă de
dustriei socialiste, conlucra­ strucţiilor de Maşini şl ale România promovează pe sca­ socialism, în slujba progresu­
mice, a sporirii produsului rea strînsă dintre Ingineri, vării tehnicii internaţionale. pective. , altor ministere piese şi ma­ ră largă conlucrarea şi întra­ dintre toate ţările a princi­ lui patriei. (Aplauze puter­
social şl a venitului naţio­ cercetători, oameni de ştiinţă (Aplauze puternice). Aceasta JEste, de asemenea, necesar şini similare. Doresc să apre­ jutorarea strînsă cu celelalte piilor dreptului internaţional,
nal, a ajungerii din urmă a şl muncitori constituie un presupune îndrăzneală, pasiu­ ca Inginerii să acorde o mal ciez aici că sînt ministere ca­ pentru promovarea coexisten­ nice, îndelungate).
statelor dezvoltate atît la factor hotărîtor pentru dez­ ne, dăruire noului, progresu­ mare atenţie realizării pro­ re obţin rezultate bune. A? ţări în curs de dezvoltare, ţei paşnice Intre state cu o- Sînt convins — şl exprim
producţia pe cap de locuitor, voltarea economiei noastre lui. A desfăşura o muncă efi­ gramului de ridicare a nive­ remarca Ministerul Industriei astfel ca, împreună, să asigu­ rîndulrl sociale diferite, pen­ convingerea conducerii noas­
răm
şl
reducerea
lichidarea
cît şl în ce priveşte standar­ socialiste. (Aplauze puternice, cientă în cercetare şl în pro­ lului de cunoştinţe tehnice Uşoare, care îşi produce a- decalajului care ne desparte tru dezvoltarea largă a co­ tre de partid şl de stat — că
dul de viaţă al populaţiei. prelungite). iectarea tehnologică nu în­ şi profesionale al tuturor proape 90 la sută din maşi­ laborării rodnice între toate intelectualitatea tehnică din
,Vreau şă fiu foarte explicit. seamnă a pune pe primul de ţările avansate, să înfăp­ România, în strînsă unitate
îndeplinirea marilor sarcini muncitorilor. Avem pentru a- nile Şl piesele necesare, une­ tuim progresul, bunăstarea şl popoarele, pentru destindere
Venitul nostru naţional pe de modernizare a economiei plan preocuparea pentru a ceasta toate condiţiile şl do­ le de calitate foarte bună. fericirea fiecărui popor. Aşa şi pace în lume. şi colaborare cu clasa nftjn-
cît mal multe volume
scrie
locuitor este astăzi de circa noastre Impune ca inginerii, de literatură tehnică care, în resc să-mi exprim convinge­ Acesta este un lucru bun; Considerăm că interesele citoare, cu întregul popor,»L a
5—600 dolari anual. Olanda, tehnicienii, toţi specialiştii să treacăt fie zis, uneori conţin rea că şi In acest domeniu nu acest lucru îl critic. Dim­ cum a reieşit şl în cursul vi­ supreme ale popoarelor, cau­ face totul pentru a da viaţă
de exemplu, are un venit se afle în permanenţă acolo cadrele noastre inginereşti potrivă, trebuie să facem ca zitei recente pe oare am fă­ za progresului şi civilizaţiei prevederilor programului de
naţional pe locuitor de circa unde se hotărăşte soarta per­ reluări din diferite reviste vor depune o activitate mai toate ministerele să-şl rezol­ cut-o în opt ţări africane, e- dezvoltare a patriei noastre
2 400 dolari anual. Oricît de fecţionării şl dezvoltării pro­ de specialitate, nu înseamnă susţinută. Desigur, va trebui ve singure o parte însemnată xlstă largi posibilităţi pentru umane dictează ca statele — program ce corespunde pe
bine am împărţi noi cei 5—• ducţiei, unde-şi pot valorifi­ a face în flecare lună cîte o mai multă preocupare şi din nevoile proprii de maşini amplificarea şl diversificarea să se întreacă între ele nu deplin intereselor vitale ale
600 dolari, chiar dacă i-am ca ■ cel mal bine experienţa comunicare aşa-zis ştiinţifică. pentru ridicarea nivelului şi utilaje. Dar trebuie sfi rea­ cooperării cu aceste ţări. Ţa­ pe planul înarmărilor, al întregului popor, făuririi so­
De o asemenea activitate —
producerii mijloacelor de dis­
ra noastră dispune de anumi­
consacra pe toţi consumului şi pregătirea tehnico-ştilnţifi- să vă spun drept — nu prea propriu de cunoştinţe al in­ lizăm şi aici o specializare; cietăţii socialiste multilateral
— ceea ce ar însemna să că. Inginerii şl specialiştii avem nevoie; asemenea ope­ ginerilor şi tehnicienilor, dacă se creează o anumită te condiţii pentru a înfăptui trugere, ci în dezvoltarea şti­ dezvoltate, creării condiţiilor
condamnăm ţara nu numai trebuie să-şi desfăşoare acti­ pentru perfecţionarea conti­ maşină la Industria uşoară, la o colaborare tehnică, în for­ inţei şi tehnicii, în aplicarea pentru victoria comunismului
raţiuni trebuie să le facă cen­
la menţinerea situaţiei ac­ vitatea în sectoarele de con­ trele de documentare, nu cer­ nuă a pregătirii lor profe­ chimie sau la u» alt minis­ marea de cadre, în dezvolta­ cuceririlor cunoaşterii uma­ pe pămîntul României. (A-
rea umor ramuri de produc­
tuale, dar chiar la regres — cepţie, proiectare şi cerceta­ cetătorul, omul de ştiinţă. sionale. ter, atunci trebuie să le aju­ ţie avansate, contribuind la ne în slujba bunăstării şl plauze puternice, prelungite).
tot nu am putea repartiza re ale unităţlldr de produc­ Noi avem nevoie de oameni Trebuie să avem în vede­ tăm să se specializeze în pro­ fericirii omului, în slujba Urez deplin succes lucrări­
pentru consum atît cît se ţie, aslgurîndu-se astfel valo­ de ştiinţă care .să realizeze re că însuşi în învăţământul ducerea acestora. Trebuie să o valorificare mal bună a po­ vieţii, a păcii. (Aplauze pu­ lor conferinţei dumneavoas­
poate repartiza dintr-un ve­ rificarea deplină şl cît mai procese tehnologice noi în nostru se impun unele per­ tenţialului economic al po­ ternice, prelungite). tră. Vă urez tuturor, întregii
operativă a rezultatelor gîn- realizăm, în primul rînd, la poarelor respective, la dez­
nit de 2 400 dolari. Deci, pro­ domeniile • lor de activitate, fecţionări. S-au luat un şir noi în ţară, o bună speciali­ voltarea economiei lor inde­ Schimbările care au avut intelectualităţi tehnice, ingi­
blema esenţială, atît pentru dirii tehnice proprii. Aşa cum să le perfecţioneze pe cele de măsuri, se acţionează pen­ zare şi cooperare în produc­ loc pe plan internaţional, nerilor, tehnicienilor, celor­
dezvoltarea economiei cît şl am subliniat şi la ultima ple­ existente. Aceasta este ştiin­ tru o legare mai strînsă a ţie. Aceasta este o problemă pendente. Poporul român cu­ procesul de accentuare a a- lalţi specialişti, noi şi mari
noaşte din proprie experien­
pentru creşterea nivelului de nară a Comitetului Central ţă, aceasta este creaţie! Să învăţământului cu producţia, esenţială pentru folosirea co­ ţă, din îndelungata sa istorie, acestor schimbări evidenţiază succese în munca închinată
trai, este creşterea rapidă a al partidului, trebuie să com­ cu cercetarea, dar nu se poa­ respunzătoare a mijloacelor că o naţiune îşi poate asigu­ cu putere faptul că în lu­ poporului, înfloririi Republi­
avuţiei naţionale, a venitu­ batem în modul cel mai ho- înlocuim preocuparea pentru te să nu se aibă în vedere şi cadrelor de care dispunem. mea de azi creşte rolul fie­ cii Socialiste România. (A-
lui naţional. Acest lucru tre­ tărît tendinţa unor cadre din a realiza tomuri de hîrtii pe că un Inginer trebuie să cu­ Totodată, trebuie să parti­ ra independenţa reală numai cărui stat în viaţa interna­
care nu le citeşte nimeni, cu
buie să fie înţeles de noi toţi economie de a apela în mod preocuparea de a concepe so­ noască bine şi tehnologia, şi cipăm activ la cooperarea în măsura în care reuşeşte ţională. Soluţionarea marilor plauze puternice, urale).
— şi mal ales de dumnea­ nejustificat la importul de luţii tehnice, redîndu-le con­ utilajele, şl aparatura de să pună bazele unei economii probleme ale vieţii contem­ Multă sănătate şi'multă fe­
voastră, inginerii, care aveţi licenţe, subapreciind capaci­ internaţională. O atenţie deo­ puternice, moderne, care să-I ricire ! (Aplauze puternice,
tatea de creaţie a ingineri­ cis prin desene, prin cifre, automatizare şi control ce se sebită trebuie să acordăm in­ porane nu se poate face de­
un rol Important în valorifi­ lor şi tehnicienilor noştri. şi de a le aplica în viaţă. De foloseşte şi se va folosi mîi- tensificării cooperării tehni­ permită să colaboreze în de­ cît cu participarea egală a prelungite. Se ovaţionează în­
carea superioară a mijloace­ Este necesar să se acorde o asemenea creaţie ştiinţifi­ ne în întreprinderi. co-ştiinţifice cu ţările mem­ plină egalitate cu celelalte delung pentru Partidul Co­
lor materiale şi umane. Tre­ mai multă încredere ingineri­ că şi tehnică avem nevoie, o întreaga organizare a în­ bre ale C.A.E.R., în spiritul ţări şl popoare, să-i asigure, tuturor statelor lumii, indi­ munist Român, pentru Comi­
buie să spunem că avem, în lor, oamenilor de ştiinţă din asemenea creaţie vă cerem ! văţământului nostru trebuie Programului complex adoptat ferent de mărimea lor. De
această privinţă, deficienţe ţara noastră, gîndirii tehnice (Aplauze puternice, prelungi­ să ţină seama de cerinţele la Consfătuirea de la Bucu­ un nivel de viaţă ţot mal ri­ aceea este necesar să se asi­ tetul său Central, pentru se­
mari. Nu se introduc încă româneşti în soluţionarea te). îmi veţi permite — deşi producţiei. Nu poţi să fii, reşti, precum şl cu toate ţă­ dicat. (Aplauze puternice). gure dezvoltarea activităţii cretarul general al partidului,
destul de rapid tehnologiile problemelor impuse de dez­ am spus că nu voi da nume spre exemplu, un bun ingi­ rile socialiste. Această coope­ Aşa cum am mal spus şi Organizaţiei Naţiunilor U­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu).
moderne; deşi avem multe voltarea producţiei Industria­ — să mă refer totuşi la un ner chimist dacă nu cunoşti
iniţiative cu rezultate bune, le şi agricole. savant prezent aici, la Henri tehnologia, aparatura cu aju­
ele se generalizează greoi, In aceeaşi ordine de idei, Coandă. (Aplauze prelungite). torul cărora funcţionează u-
chiar în întreprinderile în este necesar să fie combătută După cum ştiţi, el este prin­ zlnele noastre 1 Nu este pen­
care au fost concepute şl cu cea mal mare fermitate tre creatorii primului avion tru nimeni un secret că în
unde se aplică. Se întîmplă, tendinţa care mai există la cu reacţie; are, de asemenea, chimie avem încă greutăţi
astfel, să se producă unele unele ministère, centrale şi o serie de alte descoperiri în în asigurarea funcţionării în­
motoare, şi subansamble noi, întreprinderi de a folosi in­ tehnică, folosite în întreaga treprinderilor şi complexelor
mai moderne, cu o greutate gineri, cadre cu înaltă cali­ lume. Deşi a trecut de 80 de moderne. Este necesar de a-
de 2—3 ori mai mică decît ficare tehnică în munci cu ani, el este tînăr, se poate ceea să trecem la un pro­
caracter administrativ, biro­ lua Ia întrecere cu mulţi ti­
cele vechi — dar în acelaşi cratic, împiedlcîndu-le astfel neri în gîndire, în preocupa­ gram unificat de pregătire a
timp continuă să se fabrice să-şi pună în valoare pregă­ rea de a descoperi noi căi inginerilor chlmiştl, să lăsăm
şi produsele vechi. Se men­ la o parte conservatorismul
tirea, capacitatea, în slujba pentru progresul ştiinţei şi
ţine încă o mentalitate de şi să aplicăm practica uni­
grandomanie, care duce la progresului tehnic, a moder­ tehnicii. (Aplauze puternice). versală. Să pregătim chimişti
nizării producţiei materiale. Cu toate acestea, ored că nu
risipirea avuţiei materiale a Nu aş dori să mă refer as­ moderni, aşa cum cere astăzi
.poporului. Construim încă veţi putea găsi la Henri producţia ! De aceasta avem
întreprinderi supradimensio­ tăzi concret la vreun minis­ Coandă — care are o acti­ nevoie ! (Aplauze puternice,
ter sau la vreo centrală, mai vitate de peste 60 de ani în
nate, facem finisaje costisi­ cu seamă că, într-un fel sau cercetarea ştiinţifică — lu­ prelungite). Este, desigur,
toare, nejustificate. Dumnea­ altul, peste tot se găsesc ase­ crări atît de voluminoase ca necesar să discutăm, să ne (Urmare din pag. 1) ]] plauze, cu urale şl ova­ 1 La primul punct al ordi­ lectări pentru industria mi­
voastră ştiţi foarte bine că menea stări de lucruri. Este ale unor tineri specialişti consultăm ; dar dacă discu­ ţii, a luat cuvîntul tovarăşul nii de zi, prof. ing. Con- nereurilor . neferoase din
nu dimensiunile clădirii sau - de-ai noştri în vîrstă de abia ţiile şi consultările se trans­ NICOLAE CEAUŞESCU, se­ ! stantln Dinculescu, a pre­ Bala Mare, Ing. Teodor Vîl-
calitatea finisajului acesteia necesar însă să se ia mă­ formă într-o piedică în dez­ telectualitatea tehnică să-şi cretar general al Partidului zentat apoi -Raportul asupra cu, de la Combinatul de ex-
suri hotărîte pentru a se pu­ 30—35 de ani. De ce ridic a- sporească aportul la mate­
asigură gradul înalt al teh­ ne capăt practicilor la care ceastă problemă ? Pentru că voltarea activităţii noastre, rializarea amplului program Comunist Român, preşedin­ activităţii desfăşurate de : ploatare şl Industrializare a
nologiei producţiei. Se impu­ m-am referit, pentru a nu se ea reflectă modul de a gîndi trebuie să le punem capăt! de perfecţionare continuă tele Consiliului de Stat. Consiliul Naţional al Ingi­ lemnului din Tîrgu Secuiesc,
ne să luăm o poziţie hotărî- mai folosi în munci adminis­ şi înţelege activitatea de cer­ Discuţiile fără sfîrşit n-au a bazei tehnico-materlale a Cuvîntarea tovarăşului nerilor şi Tehnicienilor şl ing. Ioan Avram, ministrul
tă împotriva unor astfel de trative, funcţionăreşti oameni cetare şi de creaţie. Nu dez­ nimic comun cu consultarea ţării, de făurire a societă­ Nicolae Ceauşescu a fost cu privire la sarcinile ce industriei construcţiilor de
practici negative în folosirea de specialitate, pentru ca batem acum această proble­ şi cu democraţia ! Dimpotri­ ţii socialiste multilateral urmărită cu deosebit inte­ revin intelectualităţii tehni­ maşini, Iulişka Boroş, mais­
mijloacelor materiale Şi u- toate forţele tehnice să fie în­ mă, dar întrucît aici sînt cer­ vă, constituie o anarhie şi dezvoltate, constituind o ex­ res şl subliniată în repeta­ ce, alături de toţi oamenii tru la întreprinderea „Clu-
mane. Trebuie să utilizăm cu drumate spre sectoarele de cetători, ingineri şi tehnicieni anarhia trebuie lichidată cu presie a preocupărilor par­ te rînduri cu vil şi înde­ muncii, pentru înfăptuirea jana", ing. Octavian An-
chibzuinţă fiecare leu. Cînd cercetare, concepţie şi pro­ e bine să amintim că creaţia hotărîre ! Discuţiile presupun tidului nostru pentru per­ lungi aplauze, cel pre­ programului de construire a ghel, şef de fermă la I.A.S.
facem o investiţie, cînd chel­ ducţie. Aceasta constituie, de ştiinţifică nu se măsoară în finalitate, hotărîri şi acţiu­ fecţionarea relaţiilor de zenţi manifestîndu-şi astfel societăţii socialiste multila­ „Insula Mare a Brăilei",
tuim un leu, . să rie punem asemenea, o problemă de im­ tone sau în kilograme de hîr- ne. Orice tărăgănare înseam­ producţie, a întregii activi­ profundul lor ataşament fa­ teral dezvoltate, vast pro­ prof. Ing. Suzana Gâdea,
întrebarea : cît vom realiza ? portanţă deosebită pentru ţa­ tie, ci în ceea ce aduce nou, nă, de fapt, o piedică în ca­ tăţi economice şi social-po- ţă de politica partidului, ho­ gram de continuă înflorire prorector la Institutul po­
Este inadmisibil să se chel- ra noastră şi trebuie să o în contribuţia la dezvoltarea lea dezvoltării ţării — şi litice a ţării. tărârea de a înfăptui neabă­ a României, adoptat de litehnic din Bucureşti, M!r-
tut vastul program elaborat
Congresul al X-lea al Parti­
tpiască o mie de lei şi să se rezolvăm în cel mai scurt societăţii socialiste în Româ­ trebuie să ■ înlăturăm aceste Ora 9,00. Asistenţa în- de Congresul al X-lea al dului Comunist Român. cea Constantinescu, pre­
piedici.
obţină o producţie de 900 lei. timp. (Aplauze puternice). La nia, în dezvoltarea societăţii prelungite). (Aplauze puternice, tîmpină cu îndelungi şi P.C.R., pentru avîntul ne­ In continuare, prof. ing. şedintele Comitetului sindi­
Ce fel de eficienţă economi­ Comitetul Executiv al C. C. în general. De aici trebuie vii aplauze intrarea în sa­ întrerupt al întregii econo­ dr. Oliviu Rusu, vicepre­ catului „Autobuzul" din
că ar fi aceasta ? Fără a ob­ al partidului am stabilit ca, să pornim. Aceasta este ce­ M-am referit, tovarăşi, la lă a tovarăşului Nicolae mii naţionale, chezăşie a în­ şedinte al C.N.I.T., a pre­ Bucureşti, ing. Mariä Galin,
ţine la mia de lei cheltuită într-o perioadă scurtă, să se rinţa pe care o punem în fa­ cîteva aspecte principale ale Ceauşescu şi a celorlalţi floririi continue a României zentat Raportul la proiec­ de la Grupul Industrial chi­
o producţie de 3—4 ori mai prezinte propuneri pentru a ţa dumneavoastră, a tuturor activităţii noastre în econo­ conducători de partid şi de socialiste. Ea constituie un tul de statut al Consiliului mic din Rîmnicu Vîlcea,
mare nu se poate lichida se norma mai bine şi a se inginerilor şi tehnicienilor. mie, considerând că această stat, care iau parte Ia con­ îndreptar preţios în activi­ Naţional al Inginerilor şi acad. Henri Coandă, minis­
(Aplauze puternice).
subdezvoltarea, nu ne vom stabili mai precis funcţiile în conferinţă trebuie să contri­ ferinţă. Intr-o atmosferă tatea de viitor a cadrelor Tehnicienilor. tru, consilier la Consiliul de
buie la realizarea unei coti­
Producţia
ac­
putea apropia rapid de ţă­ care pot şl trebuie să lucre­ tuală pune industrială plan de vibrant entuziasm, mi­ tehnice, un înflăcărat în­ Au luat apoi cuvîntul la Stat, ing. Constantin Rachie-
prim
pe
rile avansate din punct de ze inginerii, spre a înlătura buna organizare şi conduce­ turi — dacă se poate spune nute în şir se ovaţionează demn de înfăptuire, la cel dezbateri, pe marginea or­ ru, de la Regionala C.F.R.
Comi­
astfel — în felul de a gîndi
preşedintele
Craiova,
vedere economic. Iată o pro­ stările negative de astăzi, şi pentru partid, pentru se­ mai înalt nivel, a tuturor dinii de zi a conferinţei,
anume, încadrarea inginerilor re raţională a producţiei. Şi şi de a acţiona al intelectua­ siei judeţene a Inginerilor şi
blemă ce trebuie - bine înţe­ într-un şir de funcţii admi­ aici, pe lingă rezultatele bu­ lităţii noastre tehnice, al in­ cretarul general al Partidu­ îndatoririlor tehnice, politi­ ing. Traian Gheorghiţă, de tehnicienilor, ing. Mihai
leasă, iată o sarcină funda­ nistrative. Aş apela la dum­ ne pe care le-am obţinut, a- ginerilor, tehnicienilor, al ce­ lui Comunist Român. ce şi sociale care revin in­ la Combinatul siderurgic Puflea, directorul Centralei
mentală pe care partidul o neavoastră, la toţi inginerii vem încă o serie de neajun­ lorlalţi specialişti. Numai în Prezenţa ia acest forum telectualităţii tehnice din Hunedoara, Ing. Mihai Pun- industriale a gazului metan
ţara noastră.
pune în faţa inginerilor şi din ţara noastră, la condu­ suri. Cu actualele capacităţi acest fel vom putea asigura ingineresc ă secretarului goci, de la Şantierul naval din Mediaş, Ing. Corneliu
gîndurile
şi
Exprimînd
tehnicienilor, a tuturor oame­ cerile întreprinderilor să a- de producţie, printr-o bună realizarea cu succes a mari­ general al partidului con­ sentimentele tuturor dele­ Galaţi, vicepreşedinte al Co­ Popa, de la Uzina metalur­
nilor muncii din România 1 jute ca această lucrare să se organizare, printr-o raţională lor sarcini pe care le-am sta­ stituie o dovadă grăitoare a gaţilor şi invitaţilor la con­ misiei judeţene a inginerilor gică Bacău, preşedintele Co­
prof.
tehnicienilor,
Ing.
şi
i Avem, după cum am spus, facă cît mai repede şi cît mai folosire a maşinilor, prin bilit pentru dezvoltarea ţării grijii şi preţuirii pe care ferinţă, tovarăşul Constan­ misiei judeţene a ingineri­
multe rezultate bune în a- bine. Este o problemă naţio­ modernizarea lor, putem ob­ noastre. conducerea de partid şi de tin Dinculescu a mulţu­ Ion Curievici, decanul Fa­ lor şi tehnicienilor, Marton
ceastă direcţie. De aceea, a- nală, dacă se poate spune ţine o producţie cu cel pu­ Vom sărbători, la sfîrşitul stat le manifestă faţă de in­ mit tovarăşului Nicolae cultăţii de chimie industria­ Ernest, tehnician la Uzina
preciez că există toate con- aşa, folosirea cu pricepere şl ţin 30—40 la sută mai mare acestui an, 25 de ani de la telectualitatea tehnică a ţă­ Ceauşescu pentru valoroase­ lă din Iaşi, preşedintele Co­ de vagoane din Arad, ing.
diţiunile pentru a lichida, în- în mod raţional a forţei teh- decît cea care se realizează, proclamarea republicii — e- rii, care, împreună cu cla­ le îndrumări pe care le-a misiei şi judeţene a ingineri­ Dumitru Mocănescu, direc­
tehnicienilor,
Ionel
lor
tr-un timp scurt, stările ne­ nico-ştiinţiflce a ţării ; vă rog iar în unele întreprinderi veniment istoric, care mar­ sa muncitoare şi ţărănimea, dat în cuvîntarea rostită, Răducanu, muncitor specia­ torul Fabricii textile neţe­
gative de lucruri, pentru a pe toţi să acţionaţi în strînsă putem dubla producţia fără chează trecerea la edificarea participă, ca specialişti, con­ pentru aprecierile făcute la list la Uzinele „Electronica" sute Bistriţa-Năsăud, pre­
asigura o îmbunătăţire sub­ unitate, spre a asigura înfăp­ a cheltui un leu în plus. Iată socialismului în ţara noastră. ducători ai -producţiei, cer­ adresa activităţii intelectua­ din Bucureşti, Erou al Mun­ şedintele Comisiei judeţene
stanţială a întregii _ activităţi tuirea acestui comandament ce rezerve uriaşe există în Sîntem în al doilea an al cetători, şi ca cetăţeni, cu lităţii tehnice din ţara noas­ cii Socialiste, prof. univ. dr. a Inginerilor şi tehnicienilor,
economice. Aş dori să ex­ esenţial pentru progresul e- economia noastră, iată ce planului cincinal care se rea­ competenţă şi înaltă con­ tră, angajîndu-se în numele Gherman Drăghici, de la U- ing. Georgeta AgapI, de la
la
poli­
înfăptuirea
prim convingerea mea, a con­ conomic al României. Sper sarcini mari revin ingineri­ lizează cu succes. Trebuie să ştiinţă, partidului, la realiza­ participanţilor ca actuala niversltatea din Braşov, Uzina textilă Botoşani, pre­
ticii
ducerii de partid şi de stat că vom găsi în acest sens lor şi tehnicienilor în cali­ spun că anul acesta şi anul conferinţă să marcheze o preşedintele Comisiei Jude­ şedintele Comisiei judeţene
că inginerii şi tehnicienii vor sprijin la flecare inginer şi tatea lor de organizatori şi 1973 — dar în mare măsură rea marilor’ obiective indus­ cotitură importantă în mun­ ţene a inginerilor şl tehni­ a inginerilor şl tehnicieni­
face din această sarcină pro­ tehnician, că el înşişi vor ce­ raţionallzatorl ai produc­ acest an — sînt hotărîtori triale şi agricole, la ridica­ ca desfăşurată pentru in­ cienilor. lor, ing. Nicolae Bahici, de
blema centrală a muncii lor re să iasă din birouri, să în­ ţiei 1 Am dori să se realizeze pentru îndeplinirea prevede­ rea pe noi trepte a presti­ troducerea noului şi perfec­ In şedinţa de după-amia- la Uzina de sîrmă şi produ­
(Aplauze puternice). ceteze de a-şi mai duce mun­ rilor cincinalului. Anul aces­ giului creaţiei tehnico-ştiin­ ţionarea activităţii de pro­ ză, preşedintele Comisiei de se din sîrmă Buzău, şi Ele­
ţifice româneşti.
Realizarea unei creşteri ca printre hîrtii. Numai cu o cotitură radicală în pre­ ta trebuie să intre în produc­ Lucrările conferinţei sînt ducţie. astfel îneît toate ca­ validare, Dumitru Dima, a na Grigorescu, economistă
impetuoase şi diversificarea hîrtii nu se poate face ni­ ocuparea pentru buna orga­ ţie un mare număr de între? deschise de prof. ing. Con­ drele tehnice să-şi aducă o prezentat raportul acestei la întreprinderea de con­
forţelor de producţie, trans­ mic ! Cu hîrtii, venitul naţio­ nizare şi folosire a mijloace­ prinderi şi totodată să fie stantin Dinculescu, preşedin­ contribuţie şi mai activă la comisii. In continuare au strucţii de căi ferate Iaşi.
formarea radicală a structu­ nal nu creşte cu nici o cen­ lor pe care le avem la în- realizate proiectele şi docu­ construcţia multilaterală \ luat cuvîntul la dezbateri Lucrările conferinţei con­
timă — dimpotrivă, prin a- demînă. mentaţiile necesare pentru tele Consiliului Naţional al
rii economiei ţării necesită Inginerilor şi Tehnicienilor. socialismului în scumpa ing. IIie Paraschiv, de la In­ tinuă.
ridicarea continuă a gradului ceasta se consumă venit na­ Problema productivităţii investiţiile întregului cinci­ Primit cu îndelungi a- noastră patrie.
de pregătire profesională şi ţional. Venitul naţional se muncii, care constituie factorul nal, pentru toate capacităţile stitutul de cercetări şi pro- (Agerpres)
de cultură ştiinţifică şi tehni­ realizează în cercetare, în esenţial al progresului socie­ de producţie ce trebuie date
că a tuturor oamenilor mun- concepţia tehnică şi mai cu tăţii, este legată şi ea de bu­ în funcţiune în aceşti ani.