Page 61 - Drumul_socialismului_1972_05

mBmaBmmmsmmxanKmKmm BaRBBKnHB^HEEaSSBBBDaRBSHBKn
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 400 ® SIMBÄTÄ 20 MAI 1972

lunca politico-educativă rodeşte din 2
LA MINELE

Oi plin acolo unde comuniştii îşi afirmă

Zi de zi ‘ ® La tefi indicatorii
VALEA JIULUI

tună de luni ® ta toate sortimentele OiM&enţa, dăruirea, rewaailtatea

Vreau să afirm din ca­ decît înainte. Apoi, con­ Ca să fiu sincer, îmi vine greu să discut despre
pul locului că nu-ţi poţi a- ştienţi că începutul va fi munca politico-educativă pe care o desfăşurăm noi
ne-am
cu
mobilizat
propia succesul în nici un greu, am strîns rîndurlle, la mina Lonea, acum cînd nu reuşim să ne reali­
zăm sarcinile de plan. Sînt o serie de greutăţi pe
toţii,
AMPLA DESFĂŞURARE DE că nu munceşti cu pasiune, să zic aşa, ne-am organizat care le-am întîmpinat, unele mai persistă şi acum,
da­
de
activitate
domeniu
însă prin forţa de mobilizare şi de acţiune a comu­
încredere
mai bine munca şi am reu­
în
dacă
nu
ai
tine şi certitudinea împli­ şit să ne încadrăm în noul niştilor noştri, a celorlalţi muncitori, reuşirn să le
nirilor, dacă nu pui suflet ritm de lucru. Am întîm- eliminăm, să păşim înainte pe drumul arătat de
FORŢE Şl MIJLOACE în tot ceea ce faci. Ştiu că pinat dificultăţi, mai în- partid.
tîmpinăm încă, însă le pri­
N-aş vrea să fac acum o analiză a acestor cauze.
nu spun o noutate, dar re­
afirm acest adevăr deoarece vim cu exigenţă şi răspun­ Noi le cunoaştem bine aici, le cunoaşte şi conduce­
ho-
cu
dere,
el trebuie să-l căluzească tărîre le înlăturăm Comuniştii rea Centralei cărbunelui Petroşani, chiar ministe­
şi
curaj.
PENTRU RECUPERAREA în muncă şi în viaţă pe nu ezită să fie mereu pri­ rul nostru de resort, organele municipal şi judeţean
fiecare dintre noi, pe fieca­
de partid şi am luat măsuri energice, concrete, de
de
e
mii
oriunde
nevoie
re om cinstit, harnic, co­
stări
redresare
a
acestei
neliniştitoare.
lucruri
de
rect, demn. Iar pe noi, pe forţa braţelor şi a minţii Mă voi referi în continuare la un alt aspect — de
unii
cînd
atunci
comunişti, aceste atribute lor. Iar mai greşesc, cînd fapt adevăr incontestabil, verificat de practică: a-
confraţi
rămînerilor ukmă trebuie să ne caracterizeze nu ţin pasul cu colectivul, de către toţi cei care trebuie să le realizeze, unde
binecunoscute
unde
sînt
sarcinile
colo
economice
în cel mai înalt grad.
le vin imediat în ajutor.
N-aş vrea să se creadă
există îndrumare şi control, o asistenţă tehnică per­
că fac exces de zel, că ne O măsură pe care am manentă şi competentă, o disciplină riguroasă şi o
supraevaluăm meritele, că luat-o a fost că în fruntea atentă organizare a muncii — acolo, zic, treaba nu
am ajuns într-un punct de tuturor brigăzilor şi a poate merge decît bine. Acolo unde se desfăşoară o
unde nu se mai poate urca, schimburilor am numit muncă politică susţinută, responsabilă, acolo unde
însă comuniştii de la sec­ membri de partid destoinici, comuniştii sînt exemplu de dăruire şi conştiincio­
Faptul că mina noastră se ziderate se realizează în bu­ ganizaţiel de partid, al comu­ cote mult superioare. Este torul IV al minei Petrila muncitori cu experienţă zitate, lucrurile merg bine şi foarte bine.
încadrează riguros în preve­ nă măsură. Aş porni în pri­ niştilor. Munca politico-edu­ dorinţa şl hotărîrea întregu­ sînt asemenea oameni. Sînt profesională, care conduc
derile planului, depăşindu-le mul rînd de la crearea con­ cativă; dăruirea cu care cea lui colectiv ca apropiata Con­ harnici şi pricepuţi, mun­ cu competenţă activitatea La mina Lonea avem multe colective de muncă
substanţial, este urmarea u- diţiilor normelor de lucru. mai mare parte a oamenilor ferinţă Naţională a partidu­ cesc cu pasiune şi respon­ productivă în subteran, ca­ în care munca politico-educativă dă rezultate nota­
nor eforturi statornice ale Am organizat două brigăzi se angajează zilnic la înde­ lui să ne găsească cu reali­ sabilitate, aduc, prin tot re oferă cu generozitate din bile. Oamenii de aici, comuniştii în primul rînd,
colectivului, desfăşurate vre­ de înaintări rapide, care exe­ plinirea sarcinilor au pre­ zări de mai mare valoare. In ceea ce fac, prinos de re­ cunoştinţele lor celor tineri, sînt pătrunşi de simţul datoriei, al responsabilităţii
me de peste doi ani, la înce­ cută la timp şi în avans des­ cumpănit în obţinerea rezul­ acest sens acţionăm energic, cunoştinţă partidului pen­ nou veniţi la mină. Fuziu­ lor sociale, depun eforturi pentru onorarea sarcini­
put pentru redresarea extrac­ chiderile şi pregătirile, asigu- tatelor pe care le-am amintit. multilateral. Vom organiza tru condiţiile deosebite de nea între experienţa primi­ lor de producţie, pentru a răspunde prin fapte con­
ţiei, apoi pentru sporirea con­ rînd în permanenţă linia de Pot să numesc numeroase încă trei brigăzi de înaintări muncă şi de viaţă ce sînt lor şi dorinţa de afirmare diţiilor de muncă şi de viaţă ce le sînt asigurate.
stantă a producţiei şi produc­ rapide, astfel ca la finele se­ create minerilor, tuturor a acestora din urmă se e- Urmarea : ei obţin succese în muncă, sînt stimaţi şi
tivităţii muncii. mestrului să avem o depăşi­ oamenilor muncii din pa­ fectuează eficient, avînd apreciaţi de colectivul din care fac parte. Faptul că
Principalele noastre reali­ re de cel puţin 25 la sută a tria noastră. Cele afirmate şefi de brigadă ca Ioan Miclea, Zaharia Bălăuţă,
zări le consider a fi la ora planului de pregătiri. Dată au acoperire în rezultatele cîştig producţia, avînd cîş- Molnar Ştefan, Futo Gherasim, Dumitru Costlnaş,
actuală depăşirea planului de fiind şi creşterea continuă a tig oamenii. Comunişti ca Teodor Flutur îşi îndeplinesc ritmic sarcinile de
producţie cu 2 850 de tone de Acţionăm planului, vom asigura mări­ bune obţinute în muncă de Eugen Voicu, Stelian Maf­ plan — şi la zi ei se află cu normele realizate şi
cărbune, respectarea progra­ rea corespunzătoare a capaci­ colectivul sectorului nostru. iei, Leon Deac, Gheorghe depăşite — nu este întîmplător. Ei sînt comunişti de
mului de deschideri şi pregă­ tăţii de producţie, prin darea De la începutul anului, de Toma sînt exemple de dă­ nădejde, sînt oameni bine pregătiţi profesional, buni
tiri şi sporirea volumului a- multilateral în scopul în exploatare a încă patru a- fapt chiar din prima lună ruire şi conştiinciozitate în organizatori ai producţiei, care nu admit derogări
cestora cu 300 ml. De aseme­ bataje frontale. Pentru ca la de la introducerea în sub­ muncă, buni organizatori de la disciplină, de la angajament. In brigăzile şj
nea, începînd din luna apri­ fronturi să se lucreze efec­ teran a programului de lu­ ai producţiei şi agitatori e- în schimburile pe care le conduc, iniţiativa noastră
lie, productivitatea muncii pe ridicării conţinu® tiv 6 ore, am trecut la orga­ cru redus de 6 ore, ne-am nergici. „Dirigenţia muncitorească“ acţionează cu bune re­
exploatare şi în abataje se nizarea de brigăzi complexe. realizat ritmic sarcinile de Acum, în întîmpinarea zultate. De fapt, această iniţiativă a găsit teren fer­
realizează conform prevede­ La cointeresarea mai bună a plan, situîndu-ne la această Conferinţei Naţionale a par­ til în majoritatea colectivelor noastre de muncă.
rilor, înregistrînd chiar o u- a activităţii productiva personalului de întreţinere, dată pe primul loc între tidului, ne înzecim efortu­ Alături de această eficientă formă a muncii noas­
şoară depăşire. Am citat a- deservire şi transport, ne sectoarele minei, cu un spor rile pentru a întîmpina a-
ceste cîteva date pentru că preocupăm să soluţionăm cu de producţie de peste 4 000 cest important eveniment tre politice, folosim cu bune rezultate agitaţia vi­
ele exprimă clar că organi­ promptitudine toate proble­ tone de cărbune faţă de din viaţa poporului cu fap­ zuală şi, mai ales, gazeta satirică „Ariciul“, care
zarea muncii în schimburi de mele tehnice şi de organiza­ prevederile planului. te de muncă dintre cele combate cu forţă şi incisivitate stările de lucruri
cîte 6 ore în subteran este un re care survin. Cunoscînd ca­ Rezultatele acestea bune mai bune. Comuniştii, toţi negative, militează permanent pentru îmbunătăţirea
sistem de lucru viabil, care front activă în concordanţă brigăzl, printre care cele con­ pacitatea reală de angajare a sînt rodul strădaniilor co­ salariaţii sectorului ştiu că muncii sub toate aspectele. De asemenea, în adu­
poate da rezultate pozitive în cu sarcinile de plan. In para­ duse de Gheorghe Scorpie, minerilor noştri, în frunte cu lective ale minerilor, maiş­ rezultatele depind de ei şi nările generale, ca şi în discuţiile de la om la om
condiţiile unei activităţi chib­ lel cu aceasta, ne-am străduit Constantin Trifan, Jenică comuniştii, avem certitudinea trilor, tehnicienilor şi in­ se străduiesc ca ele să fie revin frecvent problemele producţiei cărora li se
zuite, ale asigurării unei or­ să îmbunătăţim aproviziona­ Năstase, Traian Pop, Con­ că in cinstea Conferinţei Na­ ginerilor, sînt rodul muncii caută cele mai bune soluţii de rezolvare.
ganizări şi conduceri raţiona­ rea minei şi mai ales a locu­ stantin Grădinaru, Mihai ţionale şl a aniversării a 25 politico-educative desfăşura­ la înălţimea posibilităţilor, a Revin asupra unul lucru: cu toate greutăţile pe
le, ale creşterii preocupării rilor de muncă. In abataje Ceucă, Ion Petreanu, oare în te sistematic, cu competen­ exigenţelor, a prestigiului
şi răspunderii tuturor salaria­ am întărit şi stabilizat for­ condiţiile schimburilor de de ani de la proclamarea re­ ţă, la fiecare loc de mun­ pe care şi l-au creat prin care le mai avem încă, este notabilă preocuparea
ţilor faţă de bunul mers al maţiile de lucru, am deter­ cîte 6 ore obţin realizări mai publicii, vom asigura minei că. Noi am pregătit minu­ muncă. comuniştilor pentru înfăptuirea angajamentelor, pen­
producţiei. minat la maiştri, şefi de sec­ bune decît în schimburile de noastre un loc de frunte în ţios, din vreme, condiţiile tru recuperarea minusurilor de produpţie acumulate
toare, ingineri, o mai mare 8 ore.
Deşi sîntem departe de a întrecerea dintre colectivele trecerii la programul de IOAM BODENLOZ de la începutul anului.
considera că am pus în va­ răspundere pentru bunul De pe poziţiile pe care Văii Jiului. lucru redus de 6 ore în maistru principal la
loare toate posibilităţile de mers al producţiei. le-am dobîndit, colectivul subteran, am creat premi­ sectorul IV al E.M. Petrila, ANDREI COLDA
care dispunem, putem afirma Dar, pe primul plan s-a nostru ţinteşte acum să ridi­ Ing. NICOLAE NICORICI sele îndeplinirii sarcinilor secretarul comitetului secretarul comitetului
că la mina noastră aceste de­ situat rolul hotărîtor al or- căm activitatea productivă la directorul E. M. Urîcani de plan în mai puţin timp de partid de partid al E.M. Lonea
Directori? şi secretorli comlîe- aţiunea pentru care citorilor direct productivi ? de schimb — este de păre­
„--------*■- . .; ;i i ■ r-------------------------------------—--------------- :------. R a fost înfiinţată Cen­ — Nu pot afirma că re Tltus Costachc, inginer PUTERNIC DEMARAJ SPRE
felor de partid de ia exploatări troşani trala cărbunelui Pe­ centrala cărbunelui nu ne şef electromecanic Ia E. M.
ajută — a apreciat tovară­
este conducerea şi
Lupeni. La ora actuală a-
sprijinirea activităţii pro­ şul ing. Aurelian Grosu, vem mari dificultăţi, întru- REALIZĂRI DE PRESTIGIU
ductive la toate exploatări­ inginer şef la E. M. Lo­ cît gradul ridicat de uzu­
răspund la întrebarea: le miniere din Valea Jiu­ nea. Ar fi bine ca în vii­ ră ia unele piese face ca
lui. Cum îşi duce aceasta tor la nivelul centralei să multe combine să staţione­ © In luna martie, la Aninoasa a fost stabilit un adevărat record. Realizând în
posibilitatea
Ia îndeplinire obligaţiunile îmbunătăţirii tehnologiilor ze, afectînd producţia. abatajul frontal nr. 3 al sectorului I un randament de 8,33 tone cărbune pe post,
se
studieze
brigada condusă de comunistul Nicolae Ilie a extras cantitatea de 10 823 tone cărbune.
In
Ee neţi raporta în cinstea nor muncitori, tehnicieni, de fabricaţie a echipamen­ Săcăluş, secretarul comite- — O Printr-o mai bună organizare a producţiei şi a muncii, prin concentrarea Ju­
ce-i revin ? Iată opinia u-
—
nostru
cazul
spunea
Gheorghe
tovarăşul
tului de susţinere (stîlpi
ingineri din cadrul exploa­
tezelor de avansare. Faţă de luna martie, vitezele de avansare au crescut în luna apri­
tărilor miniere. dicioasă a întregii activităţi, la mina Petrila s-au obţinut considerabile creşteri ale vi­
— Nu s-ar putea spune lie cu un metru pe zi, iar randamentele au marcat o creştere de 31 la sută. Astfel,
Conferinţei Naţionale că în ultimul an centrala brigada condusă de Mihai Ţigăieru, de la sectorul V, a realizat o avansare do 81 m
în abatajul frontal nr. 6. Substanţiale depăşiri de normă au înregistrat în ultima vre­
nu
activi­
îmbunătăţit
şi-a
* i tatea, arată inginerul Con­ SEMNALE CĂTRE me şi brigăzile conduse de Vasilo Avarvarei, Eugen Voicu, Nicolae Tătaru.
stantin Moraru, directorul Dîlja a extras peste prevederi aproape 7 000 tone cărbune. Continuînd asaltul pentru
® In primele patru luni ale anului, brigada minerului Ştefan Ghioc de Ia E.M.
E. M. Aninoasa. S-au solu­
a partidului? ţionat multe din probleme­ CONDUCEREA CENTRALEI îndeplinirea ireproşabilă a sarcinilor de plan, în luna mai brigada înregistrează pînă
*
în prezent un avans de 1000 tone.
le ce apar la nivel de ex­
ploatare. Cred că în ce pri­ ® Multe din cele 45 de brigăzi productive de Ia mina Lonea îşi realizează rit­
Ing. Constantin Moraru, directorul Exploatării mi­ veşte aprovizionarea cen­ mic sarcinile de plan, obţin înd chiar importante sporuri de producţie. Cei 20 de oa­
niere Aninoasa: „Conferinţa Naţională a partidului trala ar mai avea de re­ meni din brigada lui Zaharia Bălăuţă au un spor de producţie la zi de aproape
— eveniment cu adînci rezonanţe în viaţa economi­ zolvat cazurile de insu­ hidraulici, grinzi metalice). tului de partid de la E. M. 500 tone de cărbune. Cu realizări peste sarcinile la zi se află şi brigăzile conduse de
că şi politică a ţării — ne află într-un moment ficienţă a unor materiale — Ceea ce solicităm cen­ Vulcan, sprijinul centralei Ioan Miclea, Ştefan Molnar, Futo Gherasim, Teodor Flutur şi alţii.
deficitare, precum şi dota­ tralei — declară Ionică Da­ trebuie să se concretizeze © Acordînd un loc prioritar omogenizării echipelor, încadrîndu-Ie cu şefi de bri­
cînd eforturile noastre se îndreaptă spre găsirea u-
nor soluţii optime pentru recuperarea rămînerilor rea cu unele utilaje de ma­ rie, inginer şef al E. M. în accelerarea lucrărilor gadă harnici şi pricepuţi, sectorul întîi al E.M. Aninoasa a extras peste prevederile la
în urmă la extracţia cărbunelui. Efectele redresării re productivitate în concor­ Uricani — este să asigu­ de montaj la noul puţ cu zi din luna mai cantitatea de 1 200 tone cărbune. Meritul deosebit revine brigăzii co­
încep să apară. Aceste fapte ne determină ca în danţă deplină cu specificul re la timp toate materiale­ maşină de extracţie multi- munistului Aurel Cristea, care şi-a onorat încă de pe acum angajamentul anual.
cinstea apropiatului eveniment să ne angajăm cu zăcămîntulul de la fiecare le înscrise în planul de a- cablu. Stadiul actual ai lu­ © Mergînd pe linia sistematizării transportului în cadrul sectoarelor de produc­
toată fermitatea la recuperarea restanţei înregis­ exploatare. provizionare. Am în vede­ crărilor nu ne satisface. A- ţie, Ia E.M. Lonea se urgentează lucrările de punere în funcţiune a puţului Lonea I,
trate. Pînă la finele lunii mai, vom recupera 1000 — Consider ca bineveni­ re în primul rînd transpor­ vînd în vedere creşterea orizontul IV. De asemenea, pentru cointeresarea materială a personalului de Ia apro­
de tone de cărbune, iar în luna iunie vom mai re­ tă iniţiativa centralei de a toarele pentru abataje, pre­ continuă a producţiei în vizionare, s-a introdus şi aici sistemul de salarizare în acord.
cupera cel puţin 1 000 de tone. organiza schimburi de ex­ cum şi urgentarea aprovi­ lunile următoare, punerea © Sectorul II al minei Vulcan se numără printre fruntaşii în întrecere. Depă­
Radu Lupaşcu, secretarul comitetului de partid de perienţă cu şefii de briga­ zionării cu benzi de cau­ în funcţiune a noului puţ şirea de 323 tone de cărbune a planului pe luna mai a făcut ca plusul total pe sector
la E. M. Dîlja : „Deşi rezultatele de pînă acum nu dă — mărturiseşte şeful de ciuc pentru modernizarea este imperioasă. să se ridice la aproape 4 800 tone. Autorii acestui succes sînt minerii Vespasian Ca­
ne sînt favorabile, sîntem optimişti, sperăm în re­ brigadă Nicolae Ilie de Ia transportului în subteran. ★ bană, Năstase Brîulung, Csiki Emerie, Ioan Diaconu.
dresarea activităţii noastre. Ne-am întocmit un mi­ aceeaşi exploatare minieră. — Dat fiind faptul că Am consemnat părerile © La aceeaşi mină, sectorul I, condus de inginerul Ion Dăbuîeanu, are pînă
nuţios program de acţiuni în vederea realizării sar­ De ce însă astfel de ac­ mina noastră are o dotare de mai sus din dorinţa de acum la activ o depăşire de 5 854 tone de cărbune. Printre fruntaşi se află brigăzile
cinilor de plan şi a recuperării minusurilor înregis­ ţiuni au demarat tîrziu ? tehnică deosebită, printre a le face cunoscute condu­ conduse de Mihai Dudescu şi Nicu Enache.
trate. Sperăin ca acest program să dea roade astfel De ce centrala nu se orien­ care 2 complexe, 9 combi­ cerii Centralei cărbunelui © Faptul cel mai semnificativ la E.M. Lupeni îl constituie ridicarea sectorului
ca în cinstea Conferinţei Naţionale să avem prima tează mai mult spre valori­ ne şi peste 9 000 do stîlpi Petroşani, şi mai cu seamă, III de Ia restanţe Ia un plus de producţie de 800 de tone. Un salt datorat în cea mai
mie de tone de cărbune recuperată". ficarea cunoştinţelor şi ex­ hidraulici, s<ţ impune cu de a li se da cursul cu­ mare parte minerilor din brigăzile conduse de Ion Onuţ şi Grigore Moldovan, care lu­
Ing. Aure) Brînduş, directorul E. M. Lonea : „Co­ perienţei în muncă a mun- acuitate asigurarea pieselor venit. crează cu randamente de 9,33 tone de cărbune pe post.
lectivul de muncitori, tehnicieni şi ingineri al ex­
ploatării noastre se află angajat cu toată energia
şi priceperea la realizarea sarcinilor ce ne stau în
faţă. In această direcţie am preconizat o serie de
măsuri care să permită redresarea neîntîrziată a si­ Schimbul de experienţă or­ lung de 170 de metri. Avem
ganizat de curînd cu majori­ Şefii de brigadă opinează ferm_:
tuaţiei în care ne aflăm. Ne ocupăm intens de or­ în dotare o combină, iar oa­
ganizarea şi coordonarea muncii în subteran. Cel tatea şefilor de brigăzi de la menii din brigadă sînt cu to­
tîrziu peste o săptămînă vom introduce o combină exploatările miniere din Va­ ţii mineri harnici şi price­
la sectorul III, iar în luna iunie vom mai introduce lea Jiului a oferit cadrul a- puţi. Dacă în lunile trecute
avut
am
una, cu care sperăm să sporim considerabil pro­ firmării unor valoroase me­ O R G A N I Z A R E , D I S C I P L I N A unele necazuri cu
ducţia de cărbune. Vom întîmpina Conferinţa Na­ tode de lucru, folosite în a- zăcămîntul şi defecţiuni la
bataje, a constituit un dialog
ţională a partidului cu planul la zi realizat şi cu o viu, fructuos, asupra modului § combină, luna aceasta mer­
recuperare de cel puţin 2 000 tone de cărbune . în care se desfăşoară proce­ gem foarte bine. Din cele 800
Ing. Dumitru Opriş, director, ing. Ioan Cherecheş, sul de extracţie, a consemnat tone depăşire pe sector, a-
secretarul comitetului de partid de la E. M. Petri­ unele măsuri şi propuneri I N T E R E S proape jumătate revine bri­
la „in prezent preocupările noastre vizează în­ concrete pentru îmbunătăţi­ găzii noastre. Avem de ase­
:
deosebi creşterea vitezelor de avansare în abatajele rea activităţii în subteran. menea un randament foarte
cameră şl implicit a randamentelor, organizarea mal Notăm cîteva opinii ale unor ietul de sarcini ceea ce are pregăteşte locul de muncă 115 la sută dovedeşte price­ găzi am avut prilejul să aflu bun, de peste 9,3 tone pe
bună a muncii, folosirea integrală şi eficientă a şefi de brigadă. de făcut. Din cînd în cînd /nă pentru ortacii care vin. La perea şi hărnicia tuturor mi­ din experienţa altor fronta- post. Rezultatele din această
lună, pe care vrem să le îm­
timpului de lucru în subteran. In cinstea Confe­ Dumitru Costinaş, investi­ întîlnesc şi cu minerii din a- ■rîndul lor, aceştia pregătesc nerilor din cele patru schim­ lişti de la Lupeni, Vulcan, bunătăţim şi mai mult, au
rinţei Naţionale a partidului, colectivul nostru va ţii, E.M. Lonea : „Brigada pe cest schimb pentru a discu­ frontul de lucru pentru cei buri conduse de Petru Sla­ Petrila. Concluziile consfătui­ trei explicaţii. Mai întîi este
raporta realizarea sarcinilor de plan la zi şi recupe­ care o conduc lucrează la ta mai în amănunt ce mai care-i schimbă şi aşa cele vic, Aurel Brăila, Ion Rădu- rii şi m'ai ales cele legate de folosirea integrală a timpu­
rarea integrală a rămînerilor în urma care depăşesc deschiderea de noi cîmpuri trebuie să facem, ' stabilim patru schimburi se ajută re­ ca şi Ion Petrescu, dovedeşte stabilirea unor criterii de sti­ lui de lucru. Pot spune că la
la această dată 2 500 tone de cărbune miniere în galeria transver­ împreună unele măsuri. In ciproc. Eu vin zilnic la mi­ că oamenii muncesc cu dă­ mulare a celor mai bune bri­ noi în abataj cele 6 ore de
Ing. Nicolae Nicorici, director, Miluţă Rugină, se­ sală a puţului orb nr. 8, ori­ luna aprilie am avut un plan nă, la sector, chiar dacă nu ruire şi răspundere. De fapt, găzi, de la fiecare exploatare, lucru se folosesc integral, de
cretarul comitetului de partid, E. M. P ricani : zontul 480. Zilnic, înainte de de înaintare de 72 m şi am sînt în schimbul II sau III, ăsta este lucrul esenţial: ni se par un nou mod efi­ către fiecare om şi schimb.
realizat 80 m, înregistrînd un
nă la importantul eveniment am hoţarît să supli a începe şutul, discut cu or­ cîştig mediu individual de mă interesez de ceea ce le munca pasionată. Bineînţe­ cient de impulsionare a în­ Apoi este aprovizionarea.
mentăm la 5 000 tone de cărbune depăşirea de plan tacii ceea ce avem de făcut, 145 lei pe post. Sîntem hotă- trebuie oamenilor —< materia­ les că este nevoie şi de spri­ trecerii din Valea Jiului. In Personal mă ocup ca fiecare
prin creşterea productivităţii muncii şi^să executăm cum să procedăm pentru a rîţi să muncim bine în con­ le, piese de schimb —, le scot jin, de întrajutorare. Căutăm urma celor stabilite la con­ schimb să aibă cele trebuin­
de la magazie, mă îngrijesc
să lucrăm chibzuit, să ne do­
în plus 1000 ml deschideri şi pregătiri . înainta cît mai mult, stabi­ tinuare, să obţinem rezultate să ajungă la timp la frontu­ zăm raţional eforturile, $ă ne sfătuire se simte un reviri­ cioase, iar maiştrii ne dau tot
în
ment
brigăzi­
activitatea
Ing. Ioan Popescu, director tehnic la E. M. Lu- lim sarcini precise pentru remarcabile". rile de lucru, îneît să nu încadrăm în rigorile progra­ lor. Pentru o producţie cît ajutorul. In sfîrşit, vreau să
peni: „Pînă la finele lunii mai activitatea^ minei va fiecare. Asta pentru schim­ Constantin Trifan, sectorul pierdem timp. Muncim umăr mului de lucru de 6 ore în mai mare de cărbune, acum, spun despre combină. între­
intra în ritmul sarcinilor de plan. începînd din a bul în care lucrez eu. Pentru I, E.M. Uricani : „Cei 16 oa­ » la umăr, la greu şi la uşor, subteran, să respectăm rigu­ preluarea schimburilor se fa­ ţinerea şi revizuirea ei s-a
doua decadă a lui iunie, cînd vom plasa un com­ schimbul pe care-1 înlocuim meni din brigada mea, îm­ obţinem rezultate bune, aşa ros disciplina muncii. Sîntem ce din mers la fiecare briga­ îmbunătăţit mult şi nu am a-
plex mecanizat de tăiere, susţinere şi transport în­ şi pentru cel care ne înlo­ părţiţi cîte patru pe fiecare cum este recordul de înainta­ cîte 4 oameni pe schimb şi dă, adică fără pierderea ce­ vut necazuri. Am ţinut să
tr-un abataj din stratul 13, vom lucra zilnic cu de­ cuieşte îmi fac timp — vin schimb, sînt unul şi unul, îşi re de 190 m pe care brigada nu se admite nici un minut lor 10—15 minute ce surve­ spun aceste trei lucruri pen­
mai devreme şi plec mai tîr­ tru a dovedi că atunci cînd
păşiri de plan". ziu — şi stabilim de aseme­ cunosc sarcinile, se achită mea l-a realizat în luna apri­ irosit. Ne ajută mult şi cole­ nea la predarea şi preluarea
Gheorghe Săcăluş, secretarul comitetului de partid conştiincios de realizarea lor. lie“. gii de la partea mecanică şi ni se asigură condiţii bune
E. M. Vulcan: „ Răspunsul nostru este încadrarea nea toate măsurile necesare Ioan Tabacu, sectorul II cei de la aprovizionare". schimbului". de lucru, cînd există străda­
minei în toţi indicatorii de plan._ Redresarea pro­ realizării sarcinilor de plan. Cum lucrăm ? Ne organizăm E. M. Petrila : ..Faptul că Aurel Cristea, sectorul I, Grigore Moldovan, sectorul nie din partea tuturor, sîn­
ducţiei începînd din aprilie ne • dă posibilitatea sa Pentru schimbul cu care nu cît mai bine munca, Fiecare brigada mea are realizată E.M. Aninoasa : „La schimbul III, E.M. Lupeni : „Eu lucrez tem în stare să ne îndeplinim
recuperăm toate restanţele". mă întîlnesc las înscris în ca- schimb, spre sfîrşitul şutului. norma la zi în proporţie de de experienţă cu şefii de bri­ cu brigada într-un frontal cu cinste sarcinile".