Page 62 - Drumul_socialismului_1972_05
P. 62
4
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 400 © SIMBÄTÄ 20 MAI 1972
LUCRĂRILE CONFERINŢEI PE TARĂ A INGINERILOR SI TEHNICIENILOR I secvenţe internaţionale secvenţe internationale
Bundesratul vest-german a aprobat VIETNAMUL DE SUD
R A P O R T
asupra activităţii desfăşurate de Consiliul Naţional al Inginerilor tratatele încheiate cu U.R.S.S. Puternice atacuri ale
forţelor patriotice
si Polonia
şi Tehnicienilor şi cu privire la sarcinile ce revin intelectualităţii BONN 19. — Trimisul spe ceasta, Bundesratul a renun VIETNAMUL DE SUD 19 trioţii au angajat lupta cu
inamicul şi în alte zone ale
(Agerpres).
Detaşamente
cial Agerpres, Vasile Crişu, ţat la un vot formal in legă ale forţelor — patriotice din Kontum-ului.
tehnice, alături de toţi oamenii muncii, pentru înfăptuirea transmite: Bundesratul, Ca tură cu a tratatele. Camera Vietnamul de sud a,u lansat, Agenţia Reuter, relatează
aprobat,
landurilor
apoi,
mera superioară a Parlamen
tului vest-german, a aprobat, în unanimitate, rezoluţia co vineri dimineaţa, noi atacuri că şi oraşul An Loc a fost
joi unui violent atac
supus
defen
dispozitivului
asupra
programului de construire a societăţii socialiste multilateral dezvol iate de R.F. a Germaniei cu mună. care Bundestag, Ca siv al oraşului Kontum. si lansat de F.N.E. Angaja
înche
19
adoptată
la
tratatele
fusese
mai,
anterior
în
mente au fost semnalate, de
tuat în zona Platourilor înal
U.R.S.S. şi cu R.P. Polonă. mera inferioară a Parlamen te. Acţiunile patrioţilor au asemenea. în alte regiuni ale
tului, cu o majoritate covîr-
tate, adoptat de Congresul al X-lea al Partidului Comunist Român care se află la putere opo şitoare. de artilerie. Potrivit un relată Vietnamului de sud, inclusiv
în
Reprezentanţii
landurilor
de
atac
precedate
fost
la 50 km de Saigon.
ziţia U.C.D.-U.C.S. au anunţat După vot. Ivoschnick a de rilor agenţiei France Presse, In ultimele 48 de ore, re
Lucrările Conferinţei pe ţa o consecinţă a faptului că prinderi. Consiliul nu a luat le care sînt reclamate cu că se abţin de la vot. La clarat că, prin aprobarea in asupra perimetrului oraşului levă agenţia France Presse,
ră a inginerilor şi tehnicie multe comisii nu au reuşit să poziţie faţă de manifestările prioritate de nevoile produc întrebarea vicepreşedintelui tervenită în Bundesrat. s-a Kontum. supus unor atacuri avioane americane „B-52" au
nilor au loc în condiţiile în antreneze în această acţiune birocratice, de atitudinea pa ţiei. Bundesratului, Hans Kosch- terminat procedura de ratifi intrat în acţiune, bombar-
care clasa muncitoare, ţără economiştii, tehnicienii, maiş sivă şi conservatoare a unor Raportul prezintă, de ase nick, dacă vreun land doreş care a tratatelor cu Uniunea permanente în ultimele 51 dind mai ales zonele în ca
nimea, intelectualitatea, între trii,. muncitorii fruntaşi, pe organe tehnice şi nu a ur menea, formele şi mijloacele te să facă apel, în legătură Sovietică şi cu Polonia şi s-a de zile, au căzut aproximativ re presiunea forţelor patrio
gul nostru popor munceşte toţi specialiştii capabili să-şi mărit reducerea duratei de activităţii de perfecţionare a cu tratatele, la Comisia de încheiat „o cale anevoioasă". 5 000 de proiectile de artile tice este deosebit de puter
cu devotament pentru tradu aducă contribuţia la găsirea aplicare în producţie a unor cadrelor, printre care cursu procedură a Bundesratului şi El a arătat că tratatele vor rie. La periferia din partea nică.
: nora-vesi a oraşului, pa- iuwo.
cerea în viaţă a măreţelor şi aplicarea măsurilor prac realizări valoroase. In con rile postuniversitare, docto face posibilă o colaborare de nord-vest a oraşului, pa-
obiective ale Congresului al tice cele mai eficiente. tinuare, raportul se ocupă ratul, publicaţiile de specia Bundestagului. \ nimeni nu a mai strînsă cu U.R.S.S. şi cu
X-lea al partidului şi realiza Lipsurile existente se da de sarcinile ce revin ca litate etc Raportul se ocupă răspuns afirmativ. Prin a- Polonia. Declaraţia M.A.E. al R.D. Vietnam
rea sarcinilor de plan pe torează şi comitetelor sindi pe larg de cerinţele ridicării
1972 ; în viaţa internaţională catelor, organelor sindicale drelor tehnice în acţiunile de privind noile acte agresive ale S.U.A.
se afirmă justeţea politicii teritoriale, care nu au mili autodotare, în domeniul or nivelului politic şi ideologic Declaraţiile primului
externe a ţării noastre ca o tat pentru atragerea în acti ganizării ştiinţifice a pro al cadrelor în lumina pro HANOI 19 (Agerpres). — zonele populate de pe lito
politică realistă, constructivă, vitate a tuturor inginerilor şi ducţiei şi a muncii, interesul gramului elaborat de plena Ministerul Afacerilor Externe ralul provinciilor Thai Binh,
profund internaţionalistă, pu tehnicienilor, nu au combătut pe care îl depun pentru op ra C.C. al P.C.R. din 3-5 secretar al C.C. al P.S.U.G. Nam Ha şi Thanh Hoa. Ca
să în slujba creşterii presti tendinţele de formalism, de timizarea folosirii mijloacelor noiembrie 1971. ăl R.D. Vietnam a dat publi urmare a acestor noi acte
cităţii, vineri, o declaraţie în
giului socialismului în lume, festivism ale unor comisii din tehnice şi a forţei de mun îmbunătăţirea activităţii a tratatelor semnate la Mos care se arată că, în zilele agresive — subliniază decla
promovării păcii şi colaboră întreprinderi sau judeţe. că. Este necesar să se între obşteşti a inginerilor şi teh BERLIN 19 (Agerpres). — raţia — au fost înregistrate
rii între popoare. Concentrîndu-şi atenţia a- prindă acţiuni concrete în nicienilor în cadrul şi sub Luînd cuvîntul la Berlin, la cova şi Varşovia, se vor de 17 şi 18 mai, odată cu numeroase victime omeneşti
După ce evocă realizările supra acţiunilor de speciali sprijinul perfecţionării con îndrumarea sindicatelor — o consfătuire a Secretariatu crea noi premise esenţiale minarea şi blocarea porturi şi au fost provocate grave
obţinute în economia naţio tate pe plan central. Consi ducerii şi planificării, al a- se arată în continuare — face lui C.C. al P.S.U.G. cu pri pentru asigurarea păcii şi lor R. D. Vietnam şi bom daune materiale unor obiec
nală în cincinalul precedent liul Naţional a sprijinit in provizionării tehnico-mate- parte integrantă din măsurile mii secretari ai comitetelor securităţii în Europa. bardarea oraşului Hanoi şi
şi în perioada care s-a scurs suficient comisiile inginerilor riale şi programării produc stabilite de partid privind raionale ale P.S.U.G., Erich Republica Democrată Ger a portului Haifong forţele tive economice, culturale şi
din actualul cincinal, rapor şi tehnicienilor din întreprin ţiei, al raţionalizării fluxuri perfecţionarea relaţiilor de Honecker, prim-secretar al mană este dispusă ca. după S.U.A. au efectuat raiduri de sociale din R.D. Vietnam.
tul prezentat de Constan deri şi instituţii. Neajunsuri lor de fabricaţie şi transport producţie, pe linia dezvoltă C.C. al P.S.U.G., a declarat intrarea în vigoare a acestor bombardament asupra unor Forţele armate şi populaţia
tin Dinculescu, preşedintele se resimt şi în ce priveşte fi intern, organizării locurilor rii democraţiei socialiste, de că, în pofida împotrivirii tratate, să aibă cu guvernul zone populate din provinci din zonele amintite au dat i-
C.N.I.T., arată că în anii con nalizarea manifestărilor orga de muncă ş.a. participare activă la condu forţelor reacţionare imperia R.F. a Germaniei un schimb ile Vinh Pnu. Ha Bac, Quang namicului riposta cuvenită,
strucţiei socialiste s-a format nizate de C.N.I.T. pe plan Organizarea ştiinţifică a cerea treburilor statului a liste, tendinţele spre destin de păreri privind stabilirea Ninh. Nam Ha, Ninh Binh, doborînd 12 avioane.
un puternic detaşament de central. Din analiza activită conducerii şi a producţiei tuturor categoriilor de oa dere continuă să se manifes unor relaţii normale între Thanh Hoa. Nghe An şi Noile acte de încălcare a
cadre tehnice, care numără ţii desfăşurate în ultimii ani presupune un flux raţional meni ai muncii. te în Europa. Un pas însem Republica Democrată Ger Quang Binh, precum şi din suveranităţii şi securităţii
cea 114 000 ingineri şi 150 000 a reieşit că în cadrul sindi al informaţiilor şi deciziilor, Angajarea mai deplină a nat în această direcţie l-a mană şi Republica Federală zona Vinh Linh. In acelaşi, R.D. Vietnam sînt condam
tehnicieni, capabile să rezol catelor sînt create toate con funcţionarea ireproşabilă a cadrelor tehnice la munca constituit adoptarea în Bun- a Germaniei şi să încheie timp, navele de război ame nate cu vigoare de către
ve cu succes problemele pe diţiile pentru creşterea apor programării şi urmăririi ope pentru progresul tehnicii şi destagul vest-german a legi acordurile bazate pe dreptul ricane au atacat cu artileria M.A.E. al R.D. Vietnam.
care le ridică revoluţia ştiin tului activităţii obşteşti la în rative a producţiei. In do lor privind ratificarea trata internaţional necesare pentru
ţifică şi tehnică, organizarea treaga viaţă a întreprinderi meniul folosirii complete a organizării întreprinderilor, aceasta. Este vorba de rela
modernă a producţiei, con lor : rămîne în sarcina comi tuturor capacităţilor de pro pe linie profesională impune telor R.F. a Germaniei cu ţii uzuale între state suve
strucţia economiei socialiste. siilor şi Consiliului Naţional ducţie în raport se sublinia perfecţionarea a formelor or U.R.S.S. şi R.P. Polonă. O- rane, independente, a rele Încheierea lucrărilor
ganizatorice,
de
metodelor
Ataşată profund politicii al Inginerilor şi Tehnicieni ză necesitatea unei mai sus muncă ale C.N.I.T. şi ale co dată cu intrarea în vigoare vat Erich Honecker.
Partidului Comunist Român, lor să le folosească ciU.mai ţinute activităţi a cadrelor misiilor. Se prevede orienta
împreună cti clasa muncitoa din plin pentru a da cadrelor tehnice. rea activităţii pe problemele plenarei C. C. al P. C. Francez
re şi ţărănimea, intelectuali tehnice posibilitatea afirmării esenţiale ale producţiei, con
tatea tehnică participă cu capacităţii lor puse în slujba Reducerea cheltuielilor ma sultarea şi confruntarea de Conferinţa reprezentanţilor P.N.U.D.
competenţă şi înaltă conştiin societăţii. teriale de producţie, valori PARIS 19 (Agerpres). — O rezoluţie a plenarei în
ţă la înfăptuirea politicii par Referindu-se în continuare ficarea superioară a resurse idei, stabilirea de soluţii ADDIS ABEBA 19 (Ager misia economică O.N.U. pen La Paris s-au încheiat lu problema situaţiei din Indo-
pentru
problemele
tidului de continuare în ritm la sarcinile ce revin cadrelor lor constituie un alt do ale întreprinderilor. practice pres). — La Casa Africii din tru Africa, O.I.M. etc. Dele crările plenarei C.C. al P.C. ehina condamnă în mod ho-
susţinut a industrializării ţă tehnice în etapa următoare, meniu în care trebuie să se Addis Abeba se desfăşoară gaţii la această reuniune Francez, cu aprobarea de tărît continuarea primej
rii, de dezvoltare ascendentă raportul relevă că esenţa în facă şi mai mult simţită in Comisiile judeţene ale in lucrările Conferinţei repre examinează modalitatea în către participanţi a raportu dioasei escaladări de către
şi armonioasă a tuturor ra tregii activităţi a poporului tervenţia cadrelor tehnice. ginerilor şi tehnicienilor, din zentanţilor Programului Na care urmează să fie inves lui Biroului Politic al parti S.U.A. a războiului din Viet
murilor economiei naţionale nostru este lichidarea cît mai Ridicarea calităţii produse cadrul organelor teritoriale ţiunilor Unite pentru Dezvol tiţi cei 440 de milioane do dului privind rezultatele re nam şi exprimă deplina so
în condiţiile sporirii continue rapidă a decalajului care des lor şi asimilarea de noi pro ale sindicatelor, trebuie să ferendumului în problema lidaritate a clasei muncitoa
a eficienţei, de făurirea unui parte ţara noastră de ţările duse cu calităţi tehnico-func- îndrume comisiile din între tare (P.N.U.D.). La dezbateri lari alocaţi de P.N.U.D., pe lărgirii Pieţei comune şi si
nivel tot mai înalt de trai şi dezvoltate, asigurînd ridica ţionale superioare constituie prinderi şi să le sprijine în participă reprezentanţi ai exerciţiul financiar 1972— tuaţia politică din ţară, re franceze, a tuturor for
civilizaţie a întregului nostru rea României pe treptele înal o sarcină fundamentală, un activitate ; comisiile judeţe ţărilor africane, precum şi ai 1973. necesităţilor de dezvol prezentat de Gaston Plisson- ţelor iubitoare de pace din
popor. te ale progresului, civiliza factor hotărîtor care condi ne pot deveni colective cu unor organisme specializate tare într-o serie de ţări din nier, membru al Biroului Po Franţa cu lupta dreaptă a
Un număr tot mai mare de ţiei şi bunăstării materiale ţionează dezvoltarea cu suc autoritate tehnică care să ale O.N.U. : U.N.E.S.C.O., Co Africa. litic. popoarelor indochineze.
cadre tehnice, alte categorii şi spirituale. ces a economiei noastre în fie consultate de organele
de specialişti şi de oameni ai Promovarea largă a progre etapa actuală. locale în legătură cu rezol
muncii sînt attrase la activi sului tehnic — se spune în Succesele obţinute în rea varea problemelor pe care le
tatea de creaţîie, de invenţii raport •—, dezvoltarea cercetă lizarea unor produse de înal ridică activitatea economică
şi inovaţii, în scopul perfec rii ştiinţifice pe baza unor tă calitate sînt umbrite de şi tehnică din judeţ. GENEVA. — Luînd cuvin- Washington agenţia France
ţionării tehnicii şi organizării programe prioritare, extinde neajunsuri datorate unor de Consiliul Naţional al Ingi tul în cadrul unei întruniri Presse.
producţiei, la munca pentru rea proceselor tehnologice a- ficienţe de concepţie, neres- nerilor şi Tehnicienilor tre a Camerei de comerţ austro- Cadran a Cadran
perfecţionarea pregătirii ca vansate, introducerea. tehnicii pectării disciplinei tehnolo buie să devină în mai mare elvcţiană, cancelarul fede MOSCOVA. — La 19 mai,
drelor. electronice de calcul în pro gice cu implicaţii negative măsură un for obştesc de ral al Austriei, Bruno în Pia|a Roşie din Moscova,
pavoazată ca în zile dc ma
Krcisky, a declarat : „Con
•Raportul citează în conti ducţie, asimilarea de noi pro în aprovizionarea cu produse dezbatere a problemelor vocarea conferinţei general- întărire în continuare a re tor şi alegerea noilor orga rc sărbătoare, a avut loc
nuare numeroase exemple ca duse în pas cu cerinţele re destinate consumului intern fundamentale ale progresu europene pentru securitate laţiilor bilaterale, relatează ne de conducere. parada festivă a pionierilor,
re ilustrează faptul că. acolo voluţiei ştiinţifice şi tehnice, şi îndeplinirea sarcinilor de lui tehnic şl organizării şti-, şi colaborare constituie o e- agenţiŞL. CTK. în cinstea celei de-a 50-a a-
unde comisiile inginerilor şi perfecţionarea continuă a or export. inţifice a producţiei, de a- tapă importantă pe calea BUDAPESTA. — La Bu niversări a creării organi
tehnicienilor se ocupă de pro ganizării producţiei şi a mun Printre principalele obliga tragere a cadrelor tehnice la spre destinderea internaţio BUDAPESTA. — Jeno dapesta a fost semnat un zaţiei pionierilor sovietici.
blemele majore ale produc cii, creşterea eficienţei între ţii care revin cadrelor teh înfăptuirea exemplară a ho- nală". Kreisky s-a pronun Fock, preşedintele Guvernu protocol privind schimburi La paradă au participat a-
ţiei, atrag în număr mare in gii activităţi economice sînt nice raportul reţine şi pro tăririlor partidului şi guver ţat pentru începerea grabni lui Revoluţionar Muncito- le de mărfuri pe anul 1972 proximativ 30 000 de copii
ginerii şi tehnicienii, econo numai cîteva din direcţiile de blemele îmbunătăţirii condi nului cu privire la perfecţio că a pregătirii ordinii de zi resc-Ţărănesc Ungar, l-a dintre Ungaria şi Ii. F. a din capitala U.R.S.S.
miştii şi alţi specialişti şi, a- activitate în care cadrele teh ţiilor de muncă şi asigurării narea activităţii în întreaga a conferinţei. primit pe Ivan Popov, vice Germaniei şi colaborarea e-
lături de ei, muncitori şi nice pot aduce o contribuţie economie. preşedinte al Consiliului de conomică şi tehnică a celor RAWALPINDI. — La Ra
maiştri, efectele activităţii se substanţială pentru valorifi protecţiei şi securităţii mun In ideea stimulării perfec Miniştri, ministrul construc două ţări. Protocolul preve walpindi s-a anunţat oficial
resimt totdeauna favorabil în carea cît mai deplină a re cii. In diferite întreprinderi ţionării profesionale şi a ac FRAGA. — Gustav II u- ţiilor de maşini al R.P. Bul de o lărgire substanţială a că preşedintele Pakistanu
producţie. surselor naturale ale ţării, industriale şi agricole sînt tivităţii de creaţie în dome sak, secretar general al C.C. garia, care face o vizită o- exporturilor ungureşti de lui, Zulfikar Aii Bhutto, va
capacităţilor de producţie şi încă numeroase probleme ca al P.C. din Cehoslovacia, l-a
Principalul aport al Consi a potenţialului uman din în re îşi aşteaptă rezolvarea: niul tehnic şi ştiinţific rapor primit pe Mieczyslaw Ja- ficială la Budapesta. mărfuri, asupra cărora mai întreprinde, înccpînd dc la
liului Naţional al Inginerilor treaga economie. eliminarea zgomotelor, a vi tul propune să se ia în stu giclski, vicepreşedinte al există restricţii în R.F.G. 29 mai, un turneu de 12 zile
şi Tehnicienilor a constat în braţiilor, combaterea noxe diu posibilitatea instituirii Consiliului de Miniştri, pre PRAGA. — La Bratislava De asemenea, va creşte con prin mai multe ţări din A-
organizarea unei activităţi de Trecînd la aspectele legate lor, asigurarea unui iluminat gradelor tehnice, care să a- şedintele Comisiei de stat a s-a deschis Congresul miş tingentul de mărfuri impor sia şi Africa. Cu această o-
specialitate menite să spriji de contribuţia cadrelor teh igienic, combaterea poluării teste valoarea şi capacitatea planificării a R. P. Polone. cării sindicale revoluţionare tate de Ungaria din R.F.G. cazie. preşedintele Bhutto
ne cadrele tehnice în lucră nice la realizarea programe profesională pe baza pregăti In cursul convorbirii, s-a fă din Slovacia, relatează a- va vizita Turcia, Iranul,
rile pe care le efectuează, în lor de cercetare ştiinţifică, mediului etc., ca şi unele rii şi realizărilor, precum şi cut un schimb de păreri genţia CTK. Pe ordinea de WASHINGTON. — Depar Irakul, Libanul, Mauritania,
întreprinderi şi instituţii, raportul relevă că, în etapa probleme de exploatare : bu instituirea titlului de inginer privind unele probleme ac zi a congresului se află dez tamentul de Stat a anunţat
pentru promovarea progresu actuală, în cercetarea ştiinţi na întreţinere a instalaţiilor emerit, economist emerit şi tuale ale situaţiei interna baterile privind bilanţul ac că Statele Unite şi Republi Abu Dhabi şi Kuweitul.
lui tehnic, stimulînd schim fică, ponderea mare revine de ventilaţie, asigurarea dis tehnician emerit, care să se ca Bangladesh au stabilit Scopul vizitelor sale constă
bul de informaţii şi opinii, cercetării de dezvoltare, rea pozitivelor de siguranţă a confere cadrelor cu mari me ţionale şi s-au discutat po tivităţii sindicatelor slovace, relaţii diplomatice la nivel în explicarea situaţiei din
gîndirea creatoare, ingenio lizată în institutele de cerce maşinilor şi utilajelor, izola rite în înfăptuirea politicii sibilităţile de extindere şi stabilirea sarcinilor de vii de ambasadă, relatează din regiunea indo-pakistaneză.
zitatea şi energia în vederea tări şi proiectări, în labora rea surselor de zgomot etc. partidului de perfecţionare a
soluţionării competente şi e- toarele uzinale. Formarea şi perfecţionarea producţiei socialiste.
ficiente a sarcinilor cuprinse Parte integrantă a procesu pregătirii profesionale este Un capitol al raportului
în planurile tehnice şi de cer lui de introducere a tehnicii o sarcină de mare actualita este consacrat activităţii in Plenara C.C. al P.C. din Austria
cetare ştiinţifică. noi în producţie, o manifes te a inginerilor şi tehnicie ternaţionale a Consiliului Na
tare a creaţiei de masă, o nilor, se arată în raport. CINEMA « RADIO • TELEVIZIUNE •
Cu toate rezultatele bune, ţional al Inginerilor şi Teh
în activitatea comisiilor ingi constituie mişcarea inventa Faptul că aproape jumăta nicienilor. VIENA 19. — Coresponden tele, P.C. din Austria cere
torilor şi inovatorilor. Numai
nerilor şi tehnicienilor se re te din numărul cadrelor cu Dînd expresie sentimente tul Agerpres, Petre Stănces- oprirea imediată, prin lege, DEVA: Astă seară dansăm in ştiri; 16.00 Radiojurnal. Buletin
simt unele lipsuri şi neajun în anul trecut, aportul celor pregătire superioară şi medie lor de recunoştinţă ale in cu, transmite : La Viena a a- a creşterii preţurilor şi chi familie („Patria“); Intrarea li meteo-ruticr; 17,00 Ştiinţa, teh
suri ; multe din ele au fost 30 000 inovatori şi inventatori urmează, conform planurilor telectualităţii tehnice faţă de vut loc, în zilele de 15—18 riilor. limitarea, prin lege. a beră Ia oficiul stării civile („Ar şi nică, rantezie; 17,30 Cintă Ana
:
ia“)
;
Călugăriţa
SIMEKIA
Grigorc
17,45
generate de o viziune îngustă a depăşit 1.7 miliarde lei. întocmite în acest domeniu, partid — se spune în înche mai. o plenară a Comitetului profiturilor marilor comer comisarul („Mureşul“) ; HUNE Bălăci şi soliştilor Kiazim; Pctrcs-
Gică
Recitalul
a rolului acestora. In unele Cu toate rezultatele poziti să se perfecţioneze la locul Central al Partidului Comu cianţi şi interzicerea tuturor DOARA : Micul scâldă tor <„Si- cu şi Kathy Kirby; 18,00 Orele
Aşteptarea
locuri nu s-a înţeles că ele ve obţinute, aplicarea în pro de muncă, prin programe de ierea raportului — ne anga nist din Austria, informează cartelurilor, sporirea salarii derurgistul"); CALAN: Steaua („Con dc serii; 20.00 Tableta de scară dc
structorul“);
20,05
Florescu;
sînt forma de atragere a tu ducţie a soluţiilor date de studiu individual. obligă jăm să întîmpinăm Confe ziarul „Volksstimme". Cu a- lor ca o compensare a scum tinichea („11 Iunie“); TELIUC : Eugen preferate; 20.40 Zece me la
Ştiinţa
lodii
turor cadrelor tehnice la ac cercetarea ştiinţifică, a inven Consiliul Naţional şi comisi rinţa Naţională a partidului cest prilej, a fost discutată petei şi ca o redistribuire a Sunetul muzicii — seriile I-II zi; 20,45 La hanul melodiilor ;
tivitatea desfăşurată de sin ţiilor şi inovaţiilor este încă ile judeţene ale inginerilor şi sărbătorirea a 25 de ani situaţia politică din ţară şi venitului naţional în favoa („Minerul“); PETROŞANI : A- 21,30 Revista şlagărelor; 22,00
in
Noiem
(„7
Ontario
venturi
Buletin
dicate pentru mobilizarea oa restrînsă. şi tehnicienilor să-şi diver de la proclamarea republicii, s-a adoptat o hotărîre conţi- rea oamenilor muncii. Ziarul brie“) ; Vagabondul — seriile I-II Radiojurnal. 22,30 Expres meteorolo
melodii.
gie.
Sport;
menilor muncii la înfăptui In domeniul invenţiilor şi sifice activitatea desfăşurată alături de întregul popor, cu nînd propunerile P. C. din „Volksstimme“ menţionează, („Republica“); LUPEN1: Mirii Emisiune de Lucia Popescu şi
rea obiectivelor economice, inovaţiilor, apar fenomene pe tărîmul perfecţionării entuziasmul şi hotărîrea de Austria pentru stăvilirea în continuare, că — ootrivit anului ii („Cultural“); LONEA: Silvia Velicu; 22,55 Moment
(„Minerul“);
politice, sociale şi culturale de tărăgăneală în executarea pregătirii cadrelor şi să o co a ne consacra toată energia scumpetei — propuneri cara aprecierilor experţilor — a- Decolarea Oliver _ seriile ANI- poetic. Anna Ahmatova; 23,00
I-II
NOASA:
ale vieţii din întreprinderi. prototipurilor, lipsă de in releze cu cea organizată de pentru realizarea cu succes reprezintă singura alternati nul acesta. în Austria, preţu („Muncitoresc“); VULCAN: A- Expres Buletin melodii ştiri; (continuare);
24,00
0,03—6,00
dc
i-am
In problemele organizării teres în generalizare datora întreprinderi şi centrale, a- a politicii Partidului Comu vă la politica patronatului şi tunei moarte condamnat pe toţi Estrada nocturnă.
la
(„Muncitoresc“);
a guvernului, după cum sub
U-
producţiei şi a muncii activi te şi unor cadre tehnice din nist Român de ridicare şi în rile vor fi cu 6—7 la sută R1CANI: Acuzatul nu s-a pre
tatea a fost mai redusă şi ca ministere, centrale şi între doptînd programele şi forme florire a României socialiste. liniază ziarul citat. Intre al mai ridicate decît în 1971. zentat („7 Noiembrie“); BARIlA-
TEN1: Secretul de Ia Santa Vit-
toria („6 August“); ORAŞTIE : 9,00 Telex;
N-am nintat niciodată pentru 9,05 Biblioteca pentru toţi: „Mi-
hai Emincscu“ (III);
artistic:
DUMINICA 21 MAI Film spre cer O ■— fereastră des a tata („Patria“); Ctntccclc mării 9.35 Dc vorbă cu gospodinele;
(„Flacăra“):
Sa-
GEOAGIU-BAI:
chisă
producţie
9,50 Telecnciclopedia;
Vanzetti;
8,15 Gimnastica pentru toţi; Săptămina viitoare studiourilor din R. P. Ungară. cco şl ciocirliei HAŢEG : Dra : 10,35 Revista literară Tv.;
ma
(„Popular“)
8,3c Cravatele roşii; 10,00 Viaţa Cu: M. Davka, L. Nemeth, 1. BRAD: Farmecul ţinuturilor 11.10 Sclecţiuni din spectacolul
satului: 11,15 Să Înţelegem mu Sztankay; 21,50 Ancheta Tv.: sălbatice („Steaua roşie“); ILIA: dc varietăţi „Bucuroşi dc
zica; 12,00 De strajă patriei; Cazul dc la Frata ; 22,35 24 dc Aeroportul — seriile I-II („Lu oaspeţi 2“;
12,30 Emisiune in limba maghia Socialiste România (I). Colum povici; 21.55 Teleglob. Cuba _ lozsvary; 22,15 24 dc ore; 22,30 VINERI 2G MAI mina“) . 11,50 Cunoaşteţi legile 7;
ră; 14,00 Telcsport; 16,50 Fotbal: na; 21,40 Să Înţelegem muzica; reportaj filmat; 22,15 Vedete ale Finala „Cupei cupelor“ la fot 12,05 Telejurnal;
Homâuia — Danemarca (meci 22,30 24 de orc; 22,45 Contraste muzicii uşoare; 22,30 24 de ore. bal: Dinamo Moscova — Glas- 9,00 Telex; 9,05 Mai aveţi o SIMBATA 27 MAI 14.00 Tenis de cimp: România —
retur in preliminariile turneu in lumea capitalului. gow Rangers. Transmisiune dc întrebare ? (reluare) ; 9,45 Meda Iran;
lui olimpic). Transmisiune di MIERCURI 24 MAI la Bruxelles. lion: Grigoraş Dinicu; 10,00 9.00 Telex: 9,05 Biblioteca pen PROGRAMUL I: 6.00 Muzică 16.30 Deschiderea emisiunii dc
rectă de la stadionul „23 Au Curs de limba germană. Lecţia tru toti (reluare). Ion Crean şi actualităţi; 7.00 Radiojurnal; după-amiază. Emisiune in
gust“; 18,50 Rapsodie româneas MARŢI 23 MAI JOI 25 MAI gă (I); 9,30 De vorbă cu gos limba germană;
Sumarul
presei:
că... (Interviziune); 19,20 1001 de 9.00 Telex; 9,05 Teleglob: Cuba a l?-a; 10,30 Film serial pen podinele; 10,05 Teleenciclopedie S.Oir 10.00 Buletin de 9,30 Miori 18.15 Ritm, tinereţe, dans:
10,05
ţa;
ştiri;
Portativ
9,25
(reluare);
şi
(re
’72
seri. Fellx motanul; 19,30 Tele 9,00 Telex; 9,05 Teleşcoală: luare); 9,50 Desen animat; 10,00 9,00 Telex; 9,05 Prietenii lui tru copii: Aii „Omul cămila trei (relua (reluare): 10,50 Ancheta Tv. : 19.00 Rial, ramul — emisiune dc
de
cu
re).
Episodul
jurnal; 20,00 Campionatele eu • Biologie (anul III liceu). Me Aşcbiuţă — emisiune pentru gete"; 10,45 Pagini de umor : Cazul de la Frata (reluare); Tino Rossi : 10,20 Piese instru versuri patriotice;
ropene de haltere. Transmisiu tabolismul; • Literatura româ Curs dc limba franceză. Lecţia a preşcolari; 9,30 România in lu Buster Keaton (III) __ (relua 11,35 Coneert de buzunar. Ţepi mentale; 10,30 Emisiune muzi- 19,20 1001 de seri — „Crăiasa ză
17-a;
cală de la Moscova; 11,00 Bule
10,30 Telecinemateca pen
ne din Constanţa; 20,30 Repor nă. Imaginea societăţii burghe tru copii şi tineret: 12,00 Telejur me (reluare); 10,00 Curs de lim re); 11,35 Universitatea Tv. (re la Bruxelles. Micro-speclacol dc tin de ştiri; 11,05 Ciută Aura pezii“ (VII);
tajul săptăminii: „Unu plus ze In schiţele lui I. L. Cara- nal; 15.30 Teleşcoală: • Biologie ba engleză. Lecţia a 17-a; 10,30 luare); 12,20 Telejurnal; 16,00— varietăţi (reluare); 12,15 Emi Urziceanu; 11.15 Radioclub tu 19.30 Telejurnal;
unu. plus unu, plus unu“; 20.50 gialc; 10,00 Curs de limba rusă. (anul III liceu). Metabolismul Telecinemateca: Curg apele tul 17,00 Teleşcoală: o Economie siune de edueaţie sanitară; 12,30 ristic; 11,35 Corul Radiotclevi- 20.00 Campionatele europene de
Film artistic: „Frumoasa din Lecţia a 16-a; 10,30 Ex-Terra *72. (reluare); • Matematică. In aju buri (reluare); 11,50 Portativ — politică (anul III — liceu). In Telejurnal: 16,30 Deschiderea ziunii; 12,00 La microfon, Cori- haltere — categoria grea.
Cadix". Cu: Luis Mariano, Car Tema: Ingenius (1); 10,55 Că torul candidaţilor la concursul de revista muzicii uşoare Tv. (re dustrializarea socialistă a ţării emisiunii de după-amiază. Emi na Chiriac şi Drăgan Antic: Constanţa;
men Se vili a; 22,25 Telejurnal. minul (reluare); 11,35 Film se admitere: Poliedre. Cilindrul, co luare); 12,35 Telejurnal; 16,30— — baza progresului cconomico- siune in limba germană; 18,15 12,15 P.ccital de operă Elena 20.30 Telecnciclopedia;
Sport. rial: Patru tanchişti şl un eli nul, sfera; 16,30—17,00 Curs de 17.00 Curs de limba germană. social, a ridicării nivelului de Ritm. tinereţe, dans; 18,50 Sâp- 21.15 Teledivertisment: „Ruşinea
ne (XIV) — reluare; 12,30 Te Lecţia a 16-a — reluare; 17,30 trai al poporului nostru; © Fi lâmina In imagini; 19,20 1001 de Cernei: 12.30 Inlilnirc cu melo familiei“ de J. H. Ilanvod;
—
LUNI 22 MAI lejurnal; 16,30—17.00 Curs de limba engleză. Lecţia a 16-a emi Deschiderea emisiunii de după- zică (in ajutorul candidaţilor la seri. Felix motanul; 19,30 Tele dia populară şi interpretul pre 22,45 Microrecilal: Aurclian An-
i7,30
Deschiderea
reluare;
limba franceză. Lecţia a 16-a — jurnal; 20,10 Avanpremieră; drccscu;
reluare; 17,30 Deschiderea emi siunii de după-amiază. O viaţă amiază. Emisiune în limba ma concursul de admitere). Noţiuni ferai; 13.00 Radiojurnal: 13,15
16,30—17.00 Curs de limba ru pentru o idee: Otto Julievici ghiară; 18,30 In intimpinarca de termodinamică. Maşini ter 20,15 Telecnciclopedia; 21,15 Te- 23.00 Telejurnal;
să. Lecţia a 15-a — reluare ; siunii de după-amiază. Cum Schmid (partea a doua); 18,05 Conferinţei Naţionale a P.C.R. mice; 17,30 Deschiderea emisiu lcdivertismcnt. Cind eram co Avanpremieră cotidiană; 13,30 23.10 Steluţa... romanţe interpre
17,35 Deschiderea emisiunii; vorbim; 17,45 Steaua polară. Timp şi anotimp in agricultură: Sensul acţiunii: Perfecţionarea: nii de după-amiază: 17,35 Arta pii odată. In distribuţie: Mar Radiorrcording; 15,00 Buletin de tate dc Arta Florescu.
17,40 La volan — emisiune pen Cabinet de orientare şcolară şl 18,35 Muzica — emisiune de ac 19.00 Dansuri din opere cu so plastică: Expoziţia republicană gareta Pisiaru, lleni. Rădulescu,
tru conducătorii auto; 18,00 Că profesională; 18,15 Interpreţii şi tualitate muzicală; 18,55 Trage liştii şi ansamblul de balet a' de pictură şi sculptură 1972 (II) : Ştefan Bănică. Coca Andrones-
minul; 18.40 Ecranul. Emisiune rolurile lor: Tenorul Cornel rea pronoexpres; 19,05 Oameni Teatrului muzical din Constan 17,50 Stop-cadru ; 18,15 Studioul cu, Nicu Constantin. Maria
de actualitate şi critică cinema Stavru: 18,35 Universitatea Tv.; si fapte; 19,20 1001 de seri. Fe ţa; 19,20 1001 de seri. Felix mo artistului amator. Sărbătoare la Mitraehe, IMihai Folino. Coca
tografică; 18.55 In tnttmpinarca 19,20 1001 de seri. Felix mota lix motanul; 19,30 Telejurnal ; tanul; 19,30 Telejurnal; 20,00 Re Dăişoara; 18,35 Satul contempo Enescu. Emil Popescu. Cornel
Conferinţei Naţionale a Parti nul; 19,30 Telejurnal; 20,00 Sea 20.10 Telecinemateca: Curg a- flector; 21.15 Tinerii despre ei ran; 19,00 Pentru sănătatea dv. Constantinul. Miliai Mercuţft, L O T O
dului Comunist Romftn: 19,15 ră de teatru: „Zestrea“ de Paul pele tulburi. O producţie a stu Înşişi: 21.00 Pagini de umor: Alimentaţia şi atcroscleroza; IMihai Stoenescu şi Puiu Căli-
Avanpremieră; 19,20 1001 de diourilor argenttniene. Cu: Hu- Buster Keaton (III); 21,50 Mai 19,15 Tragerea loto: 19,20 1001 de nescu: 22.20 Vedete ale muzicii
seri. Feltx motanul; 19,30 Tele Everac. In distribuţie: Sanda go del Carril, A. Benetti, R. de! aveţi o întrebare?; 22,30 Iugo-' seri. Felix motanul; 19,30 Te uşoare Aslăzi Harv Belafonie Rezultatele tragerii din 19 mai 1972 :
jurnal: 20,10 Reportaj Tv.; 20,25 Toma, Victor Sebastian Rado- Văile; 21,30 Muzică uşoară in slavia. De la lupta de eliberare lejurnal: 20,00 Drumuri in isto şi Diana Ross; 22,40 Telejurnal; Fxtr. l ; 9, 85. 57, 18, 24. 27, 79, 59 21
Publicitate; 20,30 Film artistic: vici, Mircea Başta, Ioana Cio- terpretată de solişti al Teatru la construirea socialismului. rie. Muzeul de istorie al Repu 22,50 Romanţe şi cîntece lăută Fond de premii : 706 058 Ici.
„Salut Germain" — (episodul mirtan, Nicolae Ifrim, Geta Mâ- lui muzical din Galaţi; 21,45 blicii Socialiste România (II). reşti cu [linca Niţulescu şi Ro-
II); 21,20 Drumuri In istorie. Film documentar; 22,45 24 de Extr a ll-a ; 77, 58, 51. 8, 23, 53, 69.
Muzeul de istoric al Republicii rutză, Nino Anghel, Eftimic Po- Prim plan: Dr. ing. Zoltan Ko- ore. Priviţi măreţe umbre...; 20,20 mica Puceanu. Fond de premii: 676 090 Iei.
Redacţia ţl administraţia ilarului« Deva, itr. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane nr. 1 23 17, 7 X5 85. 1 15 88. —Tiparul« întreprinderea poligrafică Deva.