Page 63 - Drumul_socialismului_1972_05

Proletari din toate tarile, unlfi-văl

! „îndeplinirea marilor sarcini de modernizare !

i a economiei noastre impune ca inginerii, !

\ tehnicienii, toţi specialiştii să se afle în j

| permanenţă acolo unde se hotărăşte soarta j

| perfecţionării şi dezvoltării producţiei, un- ţ

\ de-şi pot valorifica cel mai bine experienţa \

J şi pregătirea tehnico-ştiinţifică.“ j

• (Din cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Conferin- ţ
| ţa pe ţară a inginerilor şi tehnicienilor) )

Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu

moment important în dëzvoltarea

la expoziţia „Autoutilări şi tehnologii

noi realizate in întreprinderile

industriei construcţiilor

in cursul dimineţii de ductivităţii muncii şi a renta­ tăţi de calcul pe lîngă marile număr de uzine, grupuri de
stmbătă, tovarăşul Nicolae bilităţii întreprinderilor. unităţi constructoare de ma­ uzine şi centrale în acţiunea
Ceauşescu, secretar general al Ca şi în alte împrejurări, şini de la Bucureşti, Reşiţa, de modernizare şi lărgire a Succese in abataje
Partidului Comunist Român, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Craiova, Piteşti etc. Secreta­ bazei tehnico-materiale prin
preşedintele Consiliului de ceilalţi conducători de partid rul general al partidului, cei­ valorificarea gîndirii tehnico-
Stat, împreună cu tovarăşa şi de stat au fost întîmpinaţi lalţi oaspeţi sînt informaţi că inginereşti proprii, fapt ce GHELAR. Ilotărîrea unanimă a colectivu­ luni Ia mina Tcliuc, a găsit teren fertil şi
Elena Ceauşescu, au vizitat la sosirea în pavilionul expo­ institutul dispune de specia­ conduce nemijlocit la impor­ lui Exploatării miniere Ghelar este de a în- la Exploatarea minieră Ghelar. Brigăzile
expoziţia „Autoutilări şi teh­ ziţional de un mare număr lişti cu înaltă calificare, de tante realizări tehnice origi- conduse de Nicolae Coman, Nistor Dodu,
nologii noi realizate în în­ de constructori de maşini — laboratoare modern utilate şi .nale, la însuşirea unor noi timpin'a Conferinţa Naţională a partidului Iordache Scînteie, Vasiic Dîngă, Toth Ladis-
şi aniversarea unui sfert de veac dc la pro­
treprinderile industriei con­ directori şi alte cadre de con­ de un atelier de prototipuri, tehnologii, la perfecţionarea clamarea republicii cu rezultate de presti­ lau, de la producţie, de Petru Furdui, Ion
strucţiilor de maşini". ducere din centralele indus­ condiţii care creează posibi­ celor existente. Săcăleanu, Bereschi Atila, de la investiţii,
Secretarul general al parti­ triale ale construcţiei de ma­ litatea de a se efectua cerce­ Marea bogăţie şi diversita­ giu. Toate formele muncii politico-cducative îşi înscriu cu regularitate numele pc grafi­
dului a fost însoţit în aceas­ şini, din unităţi cu statut de tări, de a se elabora tehnolo­ te de maşini, agregate, apa­ folosite, toate măsurile tehnico-economice cul fruntaşilor întrecerii socialiste, înregis-
tă vizită de tovarăşii Manea centrală şi institute de cerce­ gii şi proiecte de execuţie în ratură electrotehnică şi elec­ aplicate converg spre realizarea sarcinilor
Mănescu, Ilie Verdeţ, Maxim tări şi proiectări ale indus­ toate ramurile construcţiilor tronică, întreaga gamă de de producţie lună de lună, Zi de zi, spre o- trînd substanţiale depăşiri ale normelor zil­
Berghianu, Gheorghe Cioară, triei constructoare de maşini, de maşini. Explicîndu-se ca­ scule şi alte dispozitive înfă­ norarea exemplară a angajamentelor asu­ nice.
Florian Dănălache, precum şi alţi specialişti din această racteristicile tehnice şi de ţişate este revelatoare pentru mate. Rezultatelor bune obţinute pc primele — Apropiatul eveniment politic — Confe­
de tovarăşii Ioan Avram, mi­ primă ramură a economiei funcţionalitate ale unor uti­ inventivitatea şi spiritul crea­ patru luni ale anului — realizarea unui spor rinţa Naţională a partidului — ne va găsi
nistrul industriei construcţi­ noastre naţionale — care au laje, se subliniază că în amil tor tehnic, pentru maturitatea dc producţie dc peste 8 600 tone de mine­ cu sarcinile exemplar onorate — aprecia
ilor de maşini, Nicolae Aga- făcut o călduroasă primire 1971 s-au realizat o serie de de concepţie şi concretizării reu — li se adaugă acum altele, care fac
chi, ministrul industriei me­ secretarului general al parti­ maşini-unelte şi utilaje com­ faptice pe care o oglindeşte mtndria acestui harnic colectiv. Iniţiativa tovarăşul Simion Chiriţoiu, secretarul comi­
talurgice, Ion Crăciun, minis­ dului, celorlalţi oaspeţi. plete, precum şi linii de fa­ convingător expoziţia „Auto­ muncitorească „Nici un vagonet de minereu tetului de partid pe exploatare. Minerii noş­
trul industriei uşoare, de Vizita începe în standurile bricaţie care joacă un rol utilări şi tehnologii noi rea­ tri şi-au respectat întotdeauna cuvîntul dat.
membri ai conducerii altor Institutului de cercetări teh­ important în dezvoltarea şi lizate în întreprinderile In­ rebutat", lansată în urmă cu aproape trei
ministere economice şi insti­ nologice pentru construcţii perfecţionarea procesului de dustriei construcţiilor de ma­
tuţii centrale de specialitate. de maşini, institut central pe fabricaţie. La Ministerul In­ şini". Multe din aces­
Amenajată într-unul din ramură care se ocupă de cer­ dustriei Construcţiilor de Ma­
pavilioanele marelui complex cetarea proceselor tehnologi­ şini se preconizează ca, în te instalaţii, utilaje, maşini şi Minusul va fi recuperat integral Aport deosebit
expoziţional din Piaţa Scîn- ce şi proiectarea utilajelor în anul 1975, 25 la sută din vo­ dispozitive sînt prezentate în
teii, expoziţia reuneşte circa domeniul construcţiilor de lumul de investiţii şi utilaje fază de funcţionare. Altele, I PETRILA. încadrarea cu personal corespunzător a tuturor i al cadrelor tehnice
250 maşini-agregat, maşini maşini. Una din principalele din această ramură să fie care nu au putut fi aduse I locurilor de muncă din subteran, introducerea unor tehnolo-
specializate, utilaje specifice măsuri de îmbunătăţire a sis­ realizat în cadrul acţiunii de aici din cauza dimensiunilor j gii noi de extracţie, mai buna organizare a producţiei, hunedorene ;
unor ramuri industriale, in­ temului de conducere în Mi­ autoutilare, faţă de numai uriaşe, fac obiectul unor foto­ La pregătirea „hranei“ fur­ ; sporirea vitezelor de avansare atît în abatajele frontale
stalaţii şi echipamente indus­ nisterul Industriei Construc­ 12,3 la sută cît s-a realizat grafii sugestive, al unor ma­ nalelor din Călan o Importan­ i cît şi în abatajele cameră, creşterea randamentelor în HUNEDOARA. Ingine­
triale, toate rezultate remar­ ţiilor de Maşini este realiza­ în 1971. chete şl panouri. tă contribuţie şi-o aduce şi j galerii — iată preocupările principale ale colectivului mi- rii şi tehnicienii de la
dozatorul Traían Clmpcan.
cabile ale preocupării proiec­ rea sistemului de prelucrare Specialiştii informează pe In standul prezentat de I nei Petrila, în hotărîrea sa unanimă de a recupera inte- ■ C.S. Hunedoara întîmpină
tanţilor şi constructorilor de automată a datelor. Pină în secretarul general al parti­ Grupul de uzine „23 Au­ Foto: N. GHENA I grai minusul de producţie în cinstea Conferinţei Na- i Conferinţa Naţională a par-
maşini din întreaga ţară pen­ prezent, această ramură dis­ dului, pe ceilalţi oaspeţi că j ţionale a partidului. i lidului cu rodnice şi sem-
tru a realiza cu mijloace pro­ pune de două centre proprii acţiunea de autoutilare în a- gust' se ia cunoştinţă de fap­ ; nifieative realizări. Prin­
prii o cît mai largă gamă de da calcul la Bucureşti — în ceastă ramură a fost extinsă. tul că, anul acesta, unită­ tre acestea sc înscrie so­
maşini şi agregate necesare Fapt deosebit de semnifica­ ţile din acest grup şi-au luţionarea tehnologiei de
producţiei curente din între­ Institutul de cercetări tehno­ tiv şi cu repercusiuni favo­ propus să tripleze numărul Temperatura mereu fierbinte a furnalelor fabricare a prafului exo-
prinderi. Sute de panouri, logice pentru construcţii de rabile de largă amplitudine, term pentru turnarea oţe-
machete, fotografii şi scheme maşini, şi la Braşov pe lîngă acţiunea de autoutilare este de maşini, utilaje şi insta­ i lului, experimentarea folo-
tehnice redau, de asemenea, uzina de tractoare. Schema concepută şi se desfăşoară nu laţii fabricate în cadrul ac­ Intr-una din zilele trecute dis­ zeu fierbinte a furnalelor Că- din această ţară a socialismu­ j sirii păcurii la furnale,
ne
Ilie
Andrei
tehnologiile noi introduse sau generală a sistemului infor­ numai pentru nevoile proprii, ţiunii de autodotare faţă de cutam cu tovarăşul Ionel Ho­ lanului. parcă înregistrăm mai nume pe lui. Tovarăşul plăcere despre mo­ i reducerea importului de
auzit: Emil
vorbeşte
le-am
rare
cu
comitetului
dorog,
de
secretarul
în curs de însuşire în indus­ matic al M.I.C.M., prezentă în ci caută să satisfacă necesită­ anul trecut. Se prezintă cu partid de la Uzina „Victoria“ Volner, Dumitru Marin, Victor dul cum s-a conceput şi lansat piese de schimb prin asi-
tria constructoare de maşini, expoziţie, arată că pînă în a- ţile de dotare şi ale altor Călan, despre munca oamenilor Ştefănescu, Gheorghe Cioară, in secţia furnale valoroasa ini­ ; milarca unor piese în va-
vor­
„De
metode de lucru de mare nul 1975 această ramură va uzine. Se conturează tot mai acest prilej unele aparate de de aici, rezultatele lor, despre Gheorghe Mărgău, Laszlo Fran- ţiativă cu muncitorească cum acţio­ j loare de peste 10 000 000
bă
conştiinţa“,
modul
care
stau
de
productivitate care s-au do­ avea 9 centre proprii de cal­ mult un proces de întrepă­ bă cu în propria ci conştiinţă, vor­ cisc, Ioan Maier. „Da, sînt nu­ nează ea, cum a modelat ca­ i Iei. Alte realizări sînt: j
inţe-
cronica
vedit deosebit de eficiente în cul. Celor existente li se vor trundere a preocupărilor şi leglnd astfel să-şi sporească hăr­ me cunoscute, dar din furnaliştUor ractere şi a dimensionat con­ i întocmirea şi aplicarea u- j
a
vie
înfăptuirilor
creşterea producţiei, a pro­ adăuga astfel asemenea uni­ intereselor unui tot mai mare (Continuare In pag. a 4-a) nicia, să dea calitate şi eficien­ noştri ele nu pot lipsi — apre­ vingeri. Auzim alte nume de
ţă întregii lor activităţi. Furna- ciază cu convingere Interlocuto­ oameni — la adresa unora se | nor studii pentru îmbună- :
lişti, turnători, cocsari _ toţi rul, Sigur, la o trecere sumară fac observaţii critice — înregis­ ; tăţirea organizării activită- ţ
oamenii uzinei _ sînt angajaţi în- in revistă a vredniciei oameni­ trăm cifre de plan realizate şi • ţii de deservire ia oţelă- j
tr-o pasionantă dispută in mun­ lor care lucrează la furnale, ar depăşite, notăm procente de e- | rii, perfecţionarea siste- j
ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR ADUNĂRII 6ENERALE că, hotărîţi să-şi onoreze să exem­ fi dc notat şi alte Panait. Ion metal, gaze cărbune, energie de electri­ i niului de zidire a oalelor i
cocs,
consumurile
la
conomii
de
nume
plan,
plar
de
sarcinile
ra­
muncitori:
Gheorghe
Reţinem
superioare.
că,
in­
porteze
in
Frenţoni,
—
ce
apropie
niment politic cinstea se marelui eve­ Biriş. Ion Aron Siminic, insă Ion Bon- să esenţa : hărnicia şi liotărt- j de turnare, organizarea ac- i
pu­
tea,
nu-i
a j tivităţii Ia oţelăria clcclri- ;
a
Conferinţa Naţională a partidu­ tem aminti pc toţi acum, în ci- rea unanimă mult oamenilor de bine, j că corespunzător dotării I
mai
şi
mai
munci
lui — succese remarcabile.
teva rinduri“.
A ACADEMIEI DE ŞTIINŢE SOCIALE $1 POLITICE A R.S.R. tal Urcăm la furnale. Ne de Însoţeşte lul Continuăm greoi, urcăm. că Furna­ de a a intîmpina Conferinţa Na­ I Iizării oxigenului în pro- j
spiralele
încet
me­
să
dc | cuptoarelor, extinderea uti- j
fapte
cu
partidului
ţională
de
semn
plă­
pufăie
muncă dintre cele mai bune.
destoinici
linul
o
Coborim.
fumalişti dintre cel mai — Ilie mădeşte ridicată nouă şarjă. Tempe­ a- noştinţe mai Dăm bineţe unor cu­ i cesul de elaborare a oţelu- I
Călaimlui
ai
să
obligă
ratura
ne
vechi
magistra­
pc
Simbătă s-au încheiat în Andrei —, secretarul comitetu­ jungem cit mal repede sus, la la foniei Ia Călan. Pe chipurile Iui prin folosirea unor I
lui de partid pe secţie. Ne ex­
Capitală lucrările adunării plică „din mers“ funcţionarea ultima cotă, unde macarale u- lor dirze citim hărnicia şi ab­ j lănci modificate, extinde- j
curajul,
„ne­
negaţia,
generale a Academiei de şti­ colosului de metal care plămă­ riaşc aduc hrană proaspătă automat tărlrea... bărbăţia şi atribute ho- i rea fabricării cocsului mă- j
turnindu-i-o
Aceste
sătulului“,
ale
inţe sociale şi politice a Re­ TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU deşte fără contenire fonia atîl în gîtul uriaş. De aici, unde a- muncii le-au dobindit atei, la j runt prin fluidizare şi or- j
publicii Socialiste România. de necesară industriei ţării, ii die o briză domoală, admirăm temperatura mereu fierbinte a j ganizarea turnării calibrate j
operaţiile
fabricaţie,
disecă
de
In lumina sarcinilor rezul- adresează cuvinte de laudă la in voie imensa operă industria­ furnalelor... I a cilindrilor de laminoare, j
t t adresa unor' muncitori, căliţi in lă pc care omul a făurlt-o la
1ate din expunerea tovarăşu­ muncă aici, la temperatura mc- Călan, ca in atîtca alte locuri ' G. DINU
lui Nicolae Ceauşescu „Cu Secretar general al Partidului Comunist Român, preşedinte de onoare
privire la programul P.C.R.
pentru îmbunătăţirea activi­
tăţii ideologice, ridicarea ni­ ai Academiei de ştiinţe sociale şi politice a R.S. România La toate culturile
velului general al cunoaşterii rel Jianu, secretar al Co­
şi educaţiei socialiste a ma­ In zilele de 19 şi 20 mai 1972, s-au desfă­ — Prezidiul Academiei va concentra efor­ mitetului judeţean al U.T.C.,
selor, pentru aşezarea relaţi­ şurat lucrările adunării generale a Acade­ turile cercetătorilor şi colaboratorilor Aca­ Petre Ţîrău, vicepreşedinte
ilor din societatea noastră pe miei de ştiinţe sociale şi politice, în cadrul demiei pentru realizarea celor 66 DE TEME Prima praşilă să fie al Comitetului judeţean de
baza principiilor eticii şi e- cărora, pe baza raportului Prezidiului Aca­ PRIORITARE aprobate de Secretariatul cultură şi educaţie socia­
ehităţii socialiste şi comunis­ demiei, s-a analizat activitatea desfăşurată C.C. al P.C.R., care, prin caracterul lor com­ listă.
te“ şi a Hotărîrii Plenarei în anul 1971 şi obiectivele principale ce re­ plex, multidisciplinar şi interinstituţional, grabnic încheiată Pe scenă, în faţa juriu­
C.C. al P.C.R. din 3-5 noiem­ vin instituţiei noastre în perioada următoa­ vor conduce la sporirea contribuţiei Acade­ lui şi a entuziastului pu­
brie 1971, precum şi a teze­ re. Adunarea generală a fost precedată de miei în soluţionarea unor probleme majore Au trecut mai mult de cru — de teama să nu fie a- blic devean, au evoluat so­
lor expunerii secretarului ge­ sesiunea ştiinţifică cu tema „Făurirea so­ ale vieţii economice şi sociale. trei săptămîni de cînd în co­ coperite plantele — sînt ne­ liştii : Macavei Maria (Su­
neral al partidului nostru cu cietăţii socialiste multilateral dezvoltate", — Promovarea dezbaterilor vii, a schim­ operativele agricole s-a ter­ întemeiate, încercările făcute ceava) ; Teodor Anca (Sa-
privire la ştiinţa conducerii care a prilejuit elaborarea unor studii va­ bului larg dc păreri asupra unor probleme minat însămînţatul porumbu­ în teren dovedind cu priso­ tu Mare) ; Ciocan Ana (Bis-
societăţii, adunarea generală loroase şi o rodnică dezbatere multidiscipli- actuale din diferite domenii ale ştiinţele lui, timp suficient şi favora­ sinţă acest lucru. Interlocu­ triţa-Năsăud) ; Lupşa Oti-
a analizat activitatea desfă­ nară. sociale, în condiţiile stimulării spiritului bil pentru ca culturile să se torul remarca interesul deo­ lia (Sibiu) ; Todea Doina
şurată de Academia de ştiin­ In discuţiile care au avut loc, participan­ creator, al fermităţii ideologice marxist-lc- dezvolte bine, să ajungă în sebit al cooperatorilor şi me­ (Hunedoara) ; Olteanu Ma­
ţe sociale şi politice in anul ţii la sesiune — membri ai Academiei, cer­ niniste şi intransigenţei faţă de concepţiile faza care reclamă mobiliza­ canizatorilor din Archia pen­ ria (Satu Mare) ; Pădura-
1971 şi obiectivele ce îi re­ cetători şi cadre didactice — au abordat in­ idealiste retrograde. rea tuturor forţelor şi a mij­ tru efectuarea în condiţii ire­ ru Olga (Vaslui) ; Munteaş
vin în perioada 1972-1973. tr-un spirit dc exigenţă şl responsabilitate, In cinstea Conferinţei Naţionale a Parti­ loacelor mecanice la prăşit. proşabile a lucrărilor meca­ Ştefan (Arad); Damian Teo­
Pentru ridicarea continuă sarcinile puse de partid în faţa ştiinţelor dului Comunist Român vom imprima lucră­ Contrar oricăror aşteptări op­ nice de întreţinere. dor (Vrancea) ; Cotîrlea Va-
a activităţii de cercetare din soeiale, concentrîndu-se în dezbateri asupra rile ştiinţifice privind : timiste, se constată însă că, Aici, prima praşilă mecani­ sile (Sibiu) ; Mihăilescu E-
domeniul ştiinţelor sociale şi întîmpinării Conferinţei Naţionale a parti­ — Făurirea societăţii socialiste multilate­ deşi gradul de îmburuienare că la cultura porumbului s-a iena (Dîmboviţa) ; Ciortan
politice la nivelul exigenţe­ dului din iulie a.c. cu noi realizări ştiinţifi­ ral dezvoltate ; a lanurilor în numeroase u- terminat, în prealabil făcîn- Eugenia (Vaslui) ; Murşa
lor actuale, a creşterii rolu­ ce şi în opera de educare socialistă a oa­ — Studii despre ştiinţa Conducerii Socie­ nităţi este îngrijorător ridi­ du-se şi întreţinerea cu sapa Mariana (Mureş) ; Jigău Ta-
lui Academiei de , ştiinţe so­ menilor muncii. tăţii Socialiste ; cat, nu se intervine cu prom­ rotativă. O necesitate impe­ tiana (Suceava) ; Dezsi Ve-
ciale şi politice în activitatea In lumina planului de măsuri adoptat d< — Probleme ale creşterii rolului conducă­ ptitudine la efectuarea lucră­ rioasă este ca exemplul a- ronica (Covasna) ; Zărnes-
ideologică şi educativă, a spo­ tor al P.C.R. şi dezvoltării democraţiei so­ rilor de întreţinere, motivîn- minţit să fie urmat şi de că­ cu Consuela (Vîlcea); To-
adunarea generală, activitatea Academiei va
ririi contribuţiei sale la solu­ fi orientată in următoarele direcţii princi­ cialiste ; du-se că „plantele trebuie să tre celelalte cooperative agri­ „Voci tinere“ — ma Ştefana (Vrancea); A-
cole din raza de activitate a
ţionarea problemelor funda­ pale . — Valorificarea critică a moştenirii cul­ mai crească". S.M.A. Deva, inginerii şi pre­ polzan Avram (Alba Iulia);
mentale ale construirii socie­ — Unităţile de cercetare ştiinţifică ale A- turale. In legătură cu aplicarea şedinţii C.A.P. avînd datoria Anani Mihaela (Tulcea) ;
tăţii socialiste multilateral primei praşile mecanice, to­ gala frumuseţii Drăgan Ana (Mureş) ; Mun-
Academia de ştiinţe sociale şi politice va
, dezvoltate şi afirmării mai cademiei dc ştiinţe sociale şi politice, mem­ organiza împreună cu alte instituţii o ex­ varăşul Aurel Chirilă, direc­ de căpetenie să asigure zilnic teanu Drăgan (Hunedoara) ;
la
folosirea
brii Academiei, cercetătorii ştiinţifici şi ca
cultivatoarelor
puternice în dezvoltarea gîn­ torul S.M.A. Deva, ne spunea şi autenticităţii Goldiş Florica (Arad) ; Las-
drele didactice din domeniul ştiinţelor so­ poziţie a cărţii sociale şl politice. că la culturile de cartofi şi întreaga capacitate, cît şi mo­
dirii sociale din ţara noastră, ciale VOR INTIMPINA CONFERINŢA NA­ Folosim acest prilej pentru a vă expri­ sfeclă lucrarea respectivă se bilizarea largă a cooperatori­ cu Elena (Prahova) ; Bu­
a fost dezbătut un amplu ŢIONALA A PARTIDULUI COMUNIST ma, încă o dată, iubite tovarăşe Nicolae va termina în cel mult două lor la prăşitul manual al po­ folclorului toi 'Elena (Vîlcea); Popa
plan de măsuri pe perioada ROMAN DIN IULIE 1972 CU NOI CON­ Ceauşescu, sentimentele noastre dc profun­ zile, iar la porumb, pînă ieri, rumbului. Viorica (Hunedoara) ; Gli-
1972-1973. In cadrul planului TRIBUŢII ŞTIINŢIFICE PUSE IN SLUJBA dă stimă pentru indicaţiile şi sprijinul pe In raza de activitate a naş Gheorghiţa (Argeş);
o importanţă deosebită se a- PROGRESULUI ECONOMIC ŞI SOCIAL AL care ni l-aţi dat în mod constant, pentru s-a lucrat cu cultivatoarele S.M.A. Ilia, pînă ieri, praşila muzical popular Tolca Vasile (Bistriţa-Nă-
cordă măsurilor pentru mo­ ŢĂRII NOASTRE, a afirmării mai puterni­ pe numai 100 hectare din ce­ I mecanică ia cartofi, sfeclă săud) ; Bîcoi Angela (Gorj);
bilizarea colectivelor de cer­ ce. a . ştiinţei şi culturii naţionale. Rezulta­ grija pe care o manifestaţi faţă de dezvol­ le 860 planificate. Rezultate­ şi porumb s-a făcut pe mai Sala „Arta" din Deva a Balea Constanţa (Prahova) ;
tarea ştiinţelor sociale şi politice, faţă de
cetare în vederea întîmpină- le nu sînt cîtuşi de puţin găzduit ieri după-masă de­ Dascălu Adrian (Argeş) ;
tele integrale sau parţiale ale unor cercetări îmbunătăţirea continuă a activităţii ideolo­ mulţumitoare dacă se ţine puţin de 500 hectare din cele butul manifestărilor „Cos-
rii Conferinţei Naţionale a cu finalitate aplicativă vor fi prezentate gice şi educative, îndreptată spre dezvolta­ seama de faptul că secţiile peste 1 400 stabilite. Directo­ Stamulea Steliana (Tulcea) ;
partidului nostru din iulie conducerii superioare pentru a servi activi­ rea conştiinţei socialiste a oamenilor mun­ de mecanizare au în dotare rul unităţii, ing. Valentin teşti ’72" — Festivalul-con- Păunescu Marcel (Gorj);
1972 cu noi realizări ştiinţi­ tăţii dc peţfc.cţionare a conducerii economi­ cii, spre aşezarea relaţiilor din societatea utilaje cu care' pot efectua Cruceru, aprecia ca pozitiv curs de muzică populară Ungureanu Georgeta (Dîm­
fice, puse în slujba progresu­ ei naţionale, â vieţii sociale şi procesului de noastră pe principiile eticii şi echităţii so­ zilnic prăşitul mecanic pe „Voci tinere“, dotat cu boviţa).
lui economic şi social al ţării. exemjilul . C.A.P. Bretea Mu- trofeul „Costeşti".
decizie. v cialiste şi comuniste. circa 200 hectare. Reţinerile reşană, unitate unde mecani­ La spectacol au participat Tinerii concurenţi au do­
La dezbaterile pe marginea — Institutele şi centrele de cercetare, cer­ Conştienţi de inalta răspundere ce Ie re­ manifestate în unele coope­ zatorii Cornel Ungur şi Vi- vedit calităţi vocale incon­
Raportului Prezidiului şi Pla­ cetătorii din ştiinţele sociale, cu deosebire vine, lucrătorii din domeniul ştiinţelor so­ rative agricole, de a nu in­ tovarăşii David Lazăr, se­ testabile şi măiestrie inter­
nului de măsuri ale acade­ cei din domeniul economiei şi sociologiei, eiale şi polilice sînt hotărîţi să muncească troduce cultivatoarele în lu- (Continuare In pag. a 2-a) cretar al Comitetului jude­ pretativă.
miei au luat cuvîntul : acad. îşi vor spori participarea la ACŢIUNILE ce cu abnegaţie şi devotament pentru a tra­ ţean de partid, Aron Col- Azi, la Costeşti, se vor
cer, prim-secretar al Comi­
Alexandru Bîrlădeanu, prof. se desfăşoară sub îndrumarea COMISIEI duce în via|ă sarcinile trasate de conduce­ tetului municipal de partid anunţa cîştigătorii şi va a-
univ. dr. doc. Al. Dima — di­ CENTRALE DE PARTID ŞI DE STAT rea partidului ştiinţelor sociale şl se anga­ instabilă după-amiaza cînd lo­ Deva, Sabin Boticiu, vice­ vea loc gala laureaţilor.
vor
cal
rectorul Institutului de isto­ PENTRU ELABORAREA PROGNOZELOR jează să închine întreaga lor capacitate cre­ ie însoţite cădea averse de ploa­ preşedinte al Comitetului
descărcări
de
elec­
rie şi teorie literară „G. Că- DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIAEA atoare operei de edificare a societăţii socia­ trice. Vinlui va sufla slab din executiv al Consiliului Păşim pe locuri de stră­
linescu", Adrian Dumitriu — A ROMÂNIEI, precum şi Ia vasta activitate liste multilateral dezvoltate în patria noas­ vest. Temperatura minimă va veche şi glorioasă istorie.
directorul Institutului de cer­ de fundamentare a PLANULUI CINCINAL tră. PENTRU 24 ORE fi cuprinsă între 8 şi 12 gra­ popular judeţean, Petru In preajma cetăţilor daci­
preşedintele
Comi­
cetări juridice, prof. univ. dr. de dezvoltare a României pe perioada 1976- ADUNAREA GENERALA A ACADEMIEI Vremea va fi in general fru­ de, iar cea maximă intre 21 fi Stoican, judeţean de cultură ce, fiecare ridicătură de pă-
tetului
1980. DE ŞTIINŢE SOCIALE ŞI POLITICE moasă ţi călduroasă, dar uşor 24 grade.
(Continuare în pag. a 4-a) şi educaţie socialistă, Vio- (Continyara In pao; 0 2-o)
i V l l S r t l I H I I i l i 4T ■ A . ' . » . — J U .