Page 64 - Drumul_socialismului_1972_05

l
,
® BŒœ M B , 53«HggaB»a5CTg'e’ TO*B»reggB3aW TnCTBB SigS8aW»B’nt»flWS^gBg3gPraMBgg»«ggffiCT^
l
* ** ™ *!**8Bn*ran5BESB5B'
2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Mr. 5 401 © DUMINICĂ 21 MA! 1972
ai ^ae^ssxízeu^.wisszziczt¡s!sa¡ssr^TSi^rains¡zs^s!ranms3^mwis^'!z^'r^m^'!¡sr:ura¡iz.''!a
s-r&xi&TBscæzætæsszjgsasaanse

pledoarie

uniuni brăriile este atrasă în mod deosebit de volumul
Atenţia publicului care vizitează în aceste zile li­
„Pentru oamenii acestui pămînt", apărut în Editura tradiţională a basmului a
nemuri­
După
' c — Trebuie să aşteptaţi. Să bune de la G.S.H., în anul autoperfecţionării. Unii ur­ Cartea Românească, aparţinînd acad. Zaharla Stan- toarelor ecranizarea ale lui suferit nişte contaminări
povestiri
dăm nişte telefoane. Tovară­ trecut fiind declarată secţie mează cursurile de ridicare a cu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din R.S.R. Vo­ Fennimore Cooper şi Karl progresiste din punct de
şul Postolache nu stă o cli­ fruntaşă pe combinat. Prin pregătirii profesionale, alţii lumul reuneşte articole şi cuvîntări, interviuri, con­ May, cineaştii din R.D.G. au vedere estetic. Azi publicul
pă locului. Are atitea tre­ complexul de măsuri stabi­ frecventează cursurile serale fesiuni publicate în perioada 1961-1971. Toate expri­ apelat la romanul „Osceola“ ştie că obiectiv nu pot e-
buri... 11 caută atita lume... lite şi riguros aplicate, prin ale unor şcoli de maiştri şi mă mesajul angajant al marelui scriitor de a-şl pune al lui Walter Puschel (mai xlsta antinomii „pure". Ce­
Aşteptăm. Colosul siderur­ strădania generală a colec­ licee, iar în paralel mun­ creaţia în slujba poporului din rîndul căruia s-a ri­ ea ce este, însă, acceptat
gic hunedorean pulsează la tivului, prin munca politică cesc, ştiind că munca este dicat. puţin cunoscut la noi). Kon- fără rezerve e satisfacerea
Petzold,
rad
regizorul
înaltă tensiune. Ii simţim a- susţinută şi competentă, sec­ izvorul tuturor satisfacţiilor, ★ „ . „ „Osceolel“, a ales acest ro­ permanentă a setei de drep­
proape răsuflarea de uriaş. ţia aglomerator II a depăşit loan Danciu, Florea Iordan, La capitolul monografii notăm „Cezar Petrescu , tate. Dacă urmărim foarte
Interlocutoarea formează gră­ planul pe anul 1911 cu 97 000 Gheorghe Tăune sînt doar alcătuită de Ion Bălu şl apărută în Editura „Alba­ man pentru că, alături de atent filmul, vom observa
sa
spectaculozitatea
eviden­
bită numere de telefon. In tone de aglomerat, in condi­ trei dintre tinerii muncitori tros". că spiritul nostru justiţiar
tă, posedă şi o idee îndea­
birou, oameni intră şi ies. ţiile cind fabrica trebuia să de la aglomerator II care ★ juns de conturată, anume este mulţumit cam din zece
Majoritatea' întreabă de se­ intre în reparaţii capitale. aici au crescut, au învăţat Facem, de asemenea, cunoştinţă cu o operă pres­ aceea că, indiferent de cu­ în zece minute.
cretarul de partid loan Pos­ Aceleaşi atribute au condus meserie, se afirmă an de an tigioasă aparţinînd literaturii universale. Este vor­
tolache. Au multiple proble­ la eliminarea în totalitate a prin pricepere şi hărnicie în (Urmare din pag. 1) ba de „Bîlclul deşertăciunilor”, al lui William Thac­ loarea pielii, toţi oamenii Cît despre protagonistul
me de rezolvat. avariilor la benzi şi deci a muncă. keray, apărută la Editura „Mlnerva“. acestei planete au dreptul Alinului, acesta este Indi­
la viaţă şl la libertate so­
anul
a-
noastre
imaginaţiei
După scurt timp, ne aflăm staţionărilor fabricii, la evi­ Este, evident, meritul ' co­ mînt, flecare copac freamătă cială. dolescente, Indianul de ne­
faţă in faţă cu un bărbat tarea accidentelor de muncă, lectivului, al organizaţiei de într-un fel aparte, creînd In linii mari povestirea
la pulsul ritmic, normal, al partid, care-i cresc şi educă vizitatorului o stare de înăl­ învins, indianul îndrăgit
jxitrivit de statură, bine le­ Spectacole urmăreşte respectarea ca­ pentru curajul şi extraordi­
agregatelor. ţare sufletească, de mîndrie
gat, cu ochi albaştri, iscodi­ cu grijă pe muncitori, care noanelor consacrate ale ge­ nara sa îndemînare.
Continuăm discuţia cu mais­ le imprimă calităţile omului patriotică. Puntea care se Penfru | Azi, atenţia publicului
tori. Era el, loan Postolache, nului, adică stabileşte din­ . Indienii nu sînt războinici
trul Postolache. Notăm ele­ nou, cu o înaltă conştiinţă naşte între noi şi cel care Î hunedorean este atrasă de
maistru la secţia aglomera- mente noi care dau coeziune socialistă. Iar în acest an­ au fost, au muncit şi au a- I Festivalul „Costeşti ’12", tru început antiteza absolut prin vocaţie. Dragostea lor
lor II a Combinatului side­ şi forţă colectivului de la grenaj, maistrul loan Posto­ părat cu viaţa aceste locuri j amplă manifestare cultu- necesară în cadrul căreia de pace, eforturile lor pen­
rurgic Hunedoara. A venit cel buni şi cei răi se cioc­ tru stabilirea unei convie­
aglomerator II. Aflăm că din lache este doar o piesă, dar se stabileşte aici mai trai­ I ral-educativă hunedoreană.
aici în urmă cu 18 ani, dar nesc violent, Dacă există o ţuiri paşnice cu albii ne
1963, cînd a fost pusă în una de mare importanţă nică ca oriunde. In această j Tot azi, ansamblul „Rap­
se consideră hunedorean sa­ Un nume se impune tot eroare de construcţie supă­ ascut considerabil indigna­
funcţiune, fabrica a înregis­ pentru bunul mers al activi­ atmosferă de legendară is­ sodia română“ prezintă la
dea. De Moldova lui natală trat bune rezultate, prelun- tăţii secţiei, omniprezent torie a avut loc un impre-' mai mult în rîndul inter­ Haţeg un spectacol de mu­ rătoare, -aceea este fără rea atunci cînd drepturile
nu mai spune multe lucruri. sionant recital de poezie preţilor de muzică uşoară zică populară. Din pro­ doar şi poate disocierea ca­ lor strămoşeşti sînt ştirbi­
oriunde este necesară persoa­
Hunedoara este totul pentru na lui. De aceea este atit patriotică „Sub flamuri de românească — Aura Urzl- gram amintim evoluţia Io­ racterologică netă. Gustul te de către „purtătorii civi­
el şi familia lui, ea pentru de greu de găsit la birou, partid biruitoare", au rulat ceanu, aplaudată cu ace­ nelei Prodan, cîştigătoa- publicului cinefil a evoluat lizaţiei albe". Şi acum, du­
atlţia alţii care şi-au făcut pentru că — aşa cum spu­ secvenţe din filmele „Da­ eaşi căldură în ţară şi pes­ rea ultimei ediţii a „Ste­ prea mult ca să mai poată pă cîteva secole de la de­
un rost aici, în cetatea fier­ nea chiar el — treaba nu se cii“ şi „Columna", filme do­ te hotare. Electrecordul no lei fără nume“, Ellsabeta crede în existenţa unor barcarea lui Cortez, ne mai
binte a oţelului. face din birou, ci acolo lin­ cumentare, s-au prezentat oferă o aşteptată întîlnire Ticuţa ş.a. contrarii categorice. Cu al­ încearcă un sentiment de
cîntece şi jocuri populare cu această distinsă cîntă- te cuvinte pînă şi convenţia jenă că albii au fost ace­
încercăm să intrăm în a- gă maşini, în clocotul mun­ reaţă prin intermediul dis­ ia care au semănat ura în
mănunte de ordin afectiv, al cii, alături de oameni, alătu- româneşti, .jocuri de artifi­
cii. cului ce cuprinde melodiile brazdele paşnice ale „Lumii
împlinirilor, dar interlocuto­ rînd umărul de umărul lor. Recitalul a fost prezen­ „Doinei, Ionelule“, „Cîntec Noi”.
rul eschivează cu dibăcie. Multe alte lucruri bune tat de cîştigătoril concursu­ de dragoste", „Parafrază
Cu tot cadrul de film de
„La Oţelu Roşu mi-am lu­ s-ar putea spune despre co­ lui de poezie patriotică la pe teme populare româ­ aventuri, gîndul ne duce la
at zborul spre viaţă, acolo lectivul secţiei aglomerator care au participat reprezen­ neşti". situaţia indienilor, la situa­
m-am format ca muncitor şi 11 de la Combinatul siderur­ tanţi ai oraşelor şi munici­ ţia celorlalte popoare de
mai apoi ca maistru oţelar. gic Hunedoara, despre rezul­ piilor judeţului. ic culoare, victime ale acele­
In 1954 am venit la Hune­ tatele obţinute in muncă, Dacă şcoala românească
gindu-i-se termenul de intra­ despre munca politico-educa­ PROGRAMUL MANIFES­ de muzică de operă este iaşi uri care a devastat
doara. Un an la oţelărie, 10 templele incaşe.
re in reparaţii capitale. Anul tivă ce se desfăşoară aici, TĂRILOR DE AZI astăzi recunoscută în în­
la furnale, iar din 1965 la Din distribuţie reţinem cu
trecut, reparaţiile capitale au treaga lume, meritul este
aglomerator. Am rămas aici. despre creşterea şi perfecţio­ © Costeşti, orele 9,30 —
fost efectuate pentru prima şl al tenorilor Ion Dacian uşurinţă numele lui Gojko
M-am contopit cu Hunedoa­ narea cadrelor, despre apor­ reîntîlnire cu istoria ;
dată de către oamenii din şi Ludovic Spiess. Discu­ Mitic, Katl Bus şi Iurle
ra, cu combinatul. Asta-i tul la obţinerea de către Evocarea unor momen­ Darie, profesionali ca întot­
secţie, ajutaţi de direcţia me­ rile, semnate de ei, cu­
tot". C.S.H. a primului loc pe ţa­ deauna.
canică pe combinat, şi au te din trecutul de luptă al prind arii din operetele :
6 Modestia nu-i permite să fost de cea mai bună cali­ ră pe anul 1911 în întrece­ meleagurilor hunedorene. „Vînzătortil de păsări", In ultimă instanţă filmul
sjmnă mai multe despre el. tate — încă o dovadă a pri­ rea dintre întreprinderile in­ .Vorbeşte academicianul Con­ „Prinţesa circului”, „Con­ e plăcut. Dar nu trebuie
In vorba-i domoală, revine ceperii şi hărniciei lor, a în­ dustriale. Insă interlocutorul stantin Dalooviciu ; tesa Marltza", „Farmecul uitat (şl in special ti"orii
frecvent la plural. „împreu­ ţelegerii şi întrajutorării. a conchis lapidar: „Ne fa­ Spectacol de evocare: unui vals", „Văduva vese­ spectatori nu trebuie să ui­
nă cu comuniştii din secţie, — cem datoria de comunişti, de „Getusa" — Prezintă Tea­ lă", „Ţara surisului" (Ion te !) că dincolo de pitores­
cu toţi muncitorii, reuşim re­ Altfel nici nu se poate trul de stat Petroşani; cul aventurii este realita­
— aprecia interlocutorul. oameni. Asta ne învaţă par­ Dacian), cîntece napolitane
zultate buna... In comitetul
tidul". ,© Gala Laureaţilor şl a (Ludovic SpleSs). tea, care ne interesează în
de partid ne consultăm, a- Secţia aglomerator II este o
La comitetul de partid al participanţilor la festivalul Scenă din film primul rînd.
adevărată întreprindere; se ;
nalizăm ceea ce am făcut şi concurs de muzică populară
C.S.H. ni se spusese că nu
ceea ce trebuie să facem, lu­ întinde pe o suprafaţă apre­ „Voci tinere" ;
vom afla prea multe lucruri
ăm măsuri... O dată pe săp- ciabilă, are multe maşini, u-
de la maistrul loan Posto­ Simpozion „Civilizaţia
tămînă — marţea —. ne în­ tilaje, instalaţii, are mulţi lache pentru că aşa e felul daeiică pe teritoriul judeţu­
trunim în şedinţe operative oameni. Dacă nu există cola­ lui — om ponderat, liniştit, lui Hunedoara ;
lărgite — cu toţi conducăto­ borare, strădaniile singulare
puţin wrbăreţ, dar deosebit © Vizitarea cetăţilor da­
rii formaţiilor de lucru, re­
nu rodesc. La noi toţi mun­ de capabil şi de energic, Şi cice „Costeşti" şi „Blidaru";
prezentanţi ai organizaţiilor cesc. Maiştrii, şefii de echi­ că de aceea comuniştii îl a- & Spec tacol susţinut de :
de partid, de sindicat şi pă nu sînt simpli dirijori. leg secretar de partid de fanfarele E. M. Glhelar şi
U.T.C, —, in cadrul cărora mulţi ani la rinei.
Deviza tuturor este : „Hai să Grupului şcolar profesional (Urmare din pag. 1) scurt lucrările de întreţinere
măsurăm realizările, stabi­
facem!“. In acest spirit ac­ Nici n-am insistat să aflăm Lupeni, ansamblurile folclo­ a culturilor, numai astfel
lim reţete pentru succesele rice ale Clubului sindicate­
ţionează deopotrivă şeful mai multe despre loan Pos­ fiind posibilă obţinerea unor
viitoare... Decadal, facem
secţiei — ing. Dumitru Bo- tolache. Discuţia cu el a de­ lor şi Llceuluţ pedagogic salon Popovici au prăşit pe­ recolte sporite la hectar.
acelaşi lucru cu toţi şefii de din Deva, căminului cultu­
bîrnea, şefii de echipă loan curs între nu mai ştim cîte ste 80 la sută din suprafaţa Un aport mai substanţial Angajamentele—traduse în viată
echipe, cu organele de con­ ral din Baia de Criş, Insti­ cultivată cu porumb. Culti­ din partea mecanizatorilor la
Danciu, loan Dinuţă, Grigo- convorbiri telefonice. Era
ducere politică şi adminis­ tutului de mine Petroşani,, vatoarele au fost introduse Întreţinerea culturilor este Cetii{enil rtln satele comunei Baru
re Borontiş, loan Moldovan, căutat, consultat, i se solicita un magazin universal cu bufet,
trativă... Nu ţinem şedinţe taraful căminului cultural în lanuri şi la cooperativele necesar şl în unităţile din ca­ muncesc cu mulţii sîrguLtiţA pe un bloc cu 12 apartamente, dis­
muncitorii Florea Iordan, ajutorul, prezenţa. Nici nu şantlerelo muncii patriotice pen­
lungi, obO'Sitoare, nu-i plicti­ din Vaţa de Jos şl al Casei agricole din Burjuc, Gurasa- drul consiliului intercoopera- pensar veterinar, un nou local
Augustin Gruiţă, Gheorghe ne-a spus că este secretar de de cultură Orăştie, formaţi­ tru mai buna gospodilrire şi În­ pentru poştă, un parcaj mo­
sim pe oameni cu lucruri da, Brlznlc, Veţel şl altele. tist Slmeria. Dacă la cultu­ frumuseţare a comunei. Comu­ dern pentru autobuze, s-a in­
Radu, Matei Knuff, Gheor­ partid. Ştiam însă că este. ile de căluşari din Beriu, niştii şi deputaţii _ gospodarii
neinteresante; ne ocupăm La C.A.P. Ilia, Boz, Leşnic şi rile de cartofi şi sfeclă sar­ trodus apa potabilă la şcoala
ghe lonescu, mulţi alţii. Orăştloara de Jos, Orăştloa- de frunte al satelor — sînt me­ din Pelros, s-a canalizat plrîul
strict de problemele hotări- Acum mai ştim că este un Brănlşca, praşlla mecanică la cinile ce le-au revenit nu au reu în primele rinduri la toate Mtincel, s-au construit trei di­
toare pentru realizarea sar­ Oamenii de aici se află in­ adevărat comunist de ome­ ra de Sus şi echipa de flu­ porumb s-a început de-abia fost îndeplinite nici în pro­ acţiunile întreprinse pentru ri­ guri in Llvadla — 185 ml, în
tr-o permanentă întrecere, cu nie, un om înaintat al epo­ ieraşi a căminului cultural ieri, ceea ce impune folosirea porţie de 50 la sută, este de dicarea gradului edilitar-gospo- l’etros — 130 ml şl Baru — 50
cinilor de plan". din Ccateşti-Deal; dâresc al comunei. Datorită ml, precum şi trotuare pe o
alţii şi cu ei înşişi, nu se cii noastre. cu randament maxim a mij­ aşteptat ca, acum, la prăşitul muncii depuse, în prima etapă
Secţia aglomerator II este @ Jocuri sportive ; lungime de 500 ml in satele Ll-
mulţumesc cu ceea ce au loacelor existente pentru a porumbului, mecanizatorii să a întrecerii patriotice care s-a vadia, Valea Lupului şl Baru.
cotată ca una dintre cele mai realizat, urcă viguroşi căile DUMITRU GHEONEA © Serbare cîmpenească. termina într-un timp cît mal depună eforturi pentru a-şi încheiat la 1 Mai, volumul de Aceste realizări nu se opreso
îndeplini exemplar obligaţiile lucrări stabilit a fost depăşit aici. In perioada următoare vom
cu aproape 100 000 lei. Au fost
riul
co 1® sînt încredinţate. De­ reparate străzi şi trotuare pe canaliza construit Baru, un Ia Livadia
peste
fi
pod
va
marajul este însă destul de 1 840 mp, s-au reparat şi între­ Strei, vom ridica un dispensar
DEVA. La Liceul peda­ ţinut 12 km de drumuri, au uman, iar şcoala generală va fi
doar
detaşîndu-se
gogic din Deva a avut loc anemic, Rapoltu Mare, unde fost plantaţi 1 700 pomi, s-au extinsă cu două săli de clasă,
G.A.P.
ca­
152
podeţe
o întîlnire intre viitorii s-au prăşit mecanic peste 70 construit cetăţenilor, In faţa plantat două ateliere-şcoală şi so va
s-a
selor
pen­
absolvenţi, educatori şi e- de hectare. Restanţe serioase gard viu pe 100 mi, s-au făcut construi copii. o nouă grădiniţa subliniem
să
Vrem
tru
ducatoare, şi tovarăşul Cor­ la prăşitul mecanic al cultu­ lucrări de Îndiguiri pe 500 ml că în cinstea Conferinţei Naţio­
şi multe alte lucrări.
partidului
tonte
nel Stoica, inspector genc- rilor se constată şl în raza In ultimii ani, faţa satelor din nale ă vor fi mobilizate forţele
comunei
pen­
de activitate a S.M.A. Orăştie comuna noastră s-a schimbat tru a ne îndeplini cu cinste an­
şl Geoaglu, pînă ieri lucra­ mult. Au fost construite nu mai gajamentele asumate in întrece­
Q Angajamentul comuniş­ toare mărturie a înţelegerii găseşte puteri nebănuite pen­ — Uitaţi-vă! Complexul co­ rea fiind declanşată doar la puţin de 15 obiective social-cul- rea patriotică.
turale. Intre acestea, se numără
covîrşi-
majoritatea
Infîinire cu tilor, al tuturor cetăţenilor de către sătenilor noştri că tru a face treabă. Este iniţia­ mercial cu etaj este gata. Pe­ C.A.P. Mărtineşti, Aurel Vlai-
a
toare
din cele două comune : lucră­
ste drum, la cîteva sute de
torul a numeroase acţiuni, cu
rile edilitar-gospodăreşti ce înainte de toate noi, cei ca­ care se mîndreşte întreaga metri, vom construi o şcoa­ cu, Pricaz, Jeledlnţi şl Orăş- ¡nălţăm un nou lăcaş de cultură
tioara
de
Sus.
Numeroase
viitorii aveau termen de finalizare la re trăim şl muncim aici, a- comună. lă nouă, ou 8 săli de clasă, semne de întrebare se ridică Construirea noului lăcaş de fecţionate prin muncă patrio­
23 August vor fi încheiate in vem datoria să acţionăm cu — Şl să ştiţi că nu ne lă­ ceva mai încolo se află în cultură din comună, căminul tică, transportarea a 1 000 tone
cinstea Conferinţei Naţionale toate forţele şi priceperea săm pînă cînd nu facem co­ construcţie un restaurant cu şi în ceea ce priveşte prăşi­ cultural, se află în stadiu de balast şi alte lucrări necalifica­
porumbului,
din
a partidului! pentru a ne face satele mai muna ca o floare — ne de­ grădină de vară. In cîţiva tul manual al (sub 50 de finisare. Aici s-au şi terminat ten- te. La amenajarea a terenului s-au
exterioare,
cuielile
interioare
curţii
faţa
unde
căminului
realizările
şi
frumoase. clară mîndru pensionarul ani, centrul comunei noastre hectare) oglindesc o mobili­ iar in curînd so va trece la zu- făcut pînă acum lucrări in va­
educatori Valoarea lucrărilor efectua­ Traían Micluţa. Oamenii noş­ va fi ca al unul orăşel — zare nesatisfăcătoare a coo­ montarea pardoselilor, Încăperilor, loare de peste 11 ooo lei. Intre
grăvitul
tuturor
turnarea
care
cel
o
adus
şi-au
te prin muncă patriotică, pî­ tri sînt harnici, ne ascultă, subliniază cu satisfacţie şi peratorilor la întreţinerea mozaicului în holuri, a scărilor ţie de seamă se numără contribu­
depu­
nă la 1 Mai, trece de 1 250 000 vin la muncă mal cu trage­ mîndrie secretarul comitetu­ culturilor. In scopul ieşirii şi amenajarea curţii. tatul Gheorghe Bolea, iar din
lei, ceea ce înseamnă mai re de inimă ca orieînd. lui comunal de partid. La executarea acestor lucrări,
ral al Inspectoratului şco­ din impas, organizaţiile de cetăţenii comunei au contribuit comitetul de cetăţeni Ionel Ho-
lar judeţean. Cu acest pri­ m mult de 75 la sută din pla­ Alături de cei peste 700 de Munca obştească depusă în partid de la sate, consiliile cu 110 000 bucăţi cărămizi con­ deanu, Dănilă Lazăr şl alţii.
lej, invitatul a înfăţişat nul anual, plan ale cărui pre­ comunişti din comună, care — această primăvară pe şantie­ populare şi conducerile C.A.P.
celor 180 de viitori învă­ Cu ocazia adunărilor popu­ vederi vor fi depăşite sub­ aşa cum sublinia Gheorghe rele înfrumuseţării şi bunei au datoria să intervină cu TANASE MEDARU
ţători şi educatori condi­ lare ce au avut loc în satele stanţial. Toma, secretarul comitetului gospodăriri în toate satele a- măsuri prompte şi energice locţiitorul secretarului comitetului comunal de partid
judeţului, a sesiunilor consi­ — Cum a reuşit să fie ma­ comunal de partid — s-au an­ parţinătoare comunei vine să
ţiile deosebite pe care par­ liilor populare comunale din terializat acest adevărat şu­ gajat să finalizeze lucrările pentru ca prima praşilă să AVRAM MURG
tidul şi statul nostru le iarna şi primăvara acestui voi de propuneri făcute de edilitar-gospodăreşti în cin­ întărească afirmaţiile secre­ fie grabnic încheiată la toate primarul comunei Baru,
Valoarea
tarului.
e-
lucrărilor
pun la îndemina tinere­ an, cetăţenii au făcut propu­ săteni ? — îl întrebăm pe pri­ stea Conferinţei Naţionale a fectuate de cetăţeni, pînă la culturile.
tului studios, principalele neri, au venit cu idei şi so­ mar. partidului şi care sînt cel mal 1 Mai a.c., prin muncă pa­
probleme înspre care va luţii în vederea efectuării u- — Aţi spus foarte bine şu­ de preţ sprijin în toate ac­ triotică, se rkJLcă la 1 493 190
trebui să se îndrepte de nor lucrări de larg interes voi. Aşa a fost. In adunările ţiunile, alţi deputaţi, ca lei. Reparaţii de drumuri, semnează foile de parcurs PERMISE SUSPENDATE
acum înainte atenţia ab­ obştesc, de înfrumuseţare ne­ străzi şi trotuare, îndiguiri, la eliberarea acestora, fă­ PENTRU ALCOOL
solvenţilor pe linia moder­ contenită a satelor. Tuturor taluzări de maluri, plantări ră să se mai intereseze de Este binecunoscută ur­
nizării procesului instruc- acestor propuneri, idei şi so­ Io comyraele Baia de Criş şi Crişcior de pomi, construiri de tro­ starea tehnică a maşinilor. marea consumului do alco­
tiv-educativ, a legării lui luţii, cetăţenii au alăturat an­ tuare sînt cîteva dintre prin­ Aşa a plecat autocamionul ol la conducătorii auto.
tot mai strînse de prac­ gajamentul lor nestrămutat cipalele lucrări. cu nr. de înmatriculare 21- Chiar atunci cînd se con­
tică. S-a relevat, în ace­ de a participa nemijlocit la alegătorilor pe circumscripţii Gheorghe Trifon, loan Bociu, — Pînă la Conferinţa Na­ HD-1385, condus de Mărcuţ sumă puţin, alcoolul influ­
laşi timp, îndatorirea lor treabă, de a munci efectiv electorale, în care deputaţii Sabin Rusu, Mlhai Ileş, loan ţională a partidului — con­ Avram, deşi avea defecţiuni enţează sistemul nervos. U-
de prim ordin, de a se in­ pentru finalizarea lor. au prezentat dări de seamă Bădău, Traian Giurgiu, Nico- tinuă Ioachim Indrieş — vom REVIZORUL CUNOŞTEA, tehnice, tot la direcţie, nii devin mai vioi, mai im­
— De la copiii de şcoală despre activitatea lor, în adu­ lae Rîb, Gheorghe Hiriza se construi un pod peste Valea
tegra cu toată fiinţa în DAR... CONSECINŢELE VITEZEI pulsivi, animaţi de un fals
pînă la pensionari — iată nările populare pe sate, în numără printre animatorii a- Bu'cureşci, vom amenaja o
viaţa satului în care vor participarea la acţiunile de sesiunile consiliului popular cestei întreceri pentru fru­ bază sportivă şi un ştrand Revizorul tehnic este cel Zi de sîmbătă, cînd fie­ curaj, alţii, dimpotrivă, sînt
fi repartizaţi, la care vor muncă patriotică din această comunal, cu alte ocazii, să­ mos. pentru copii, se va repara care avizează prin semnă­ care simte nevoia unei moleşiţi, reacţionează cu în-
tîrziere. In orice caz, alcoo­
trebui să ia parte în anii primăvară, precizează Ghera- tenii noştri au făcut mereu In celelalte sate ale comu­ drumul Crişcior-Valea Arsu­ tura lui plecarea în cursă destinderi în aer liber. Por­
sim Trifa, primarul comunei propuneri pentru mai buna nei, situaţia la zl a lucrări­ lui, vom amenaja o zonă de a autovehiculelor. Pentru a nim încet la drum, aşa lul modifică reflexele.
ce vor urma. Baia de Criş. Nu exagerez cu gospodărire a satelor, con­ lor edilitar-gospodăreşti se agrement pe dealul Vîrtop, ieşi în drumul public, un cum se cuvine pentru o Aceasta este cauza pentru
nimic afirmînd că nici în doi struirea de obiective de inte­ prezintă astfel : La Baldovin vom devia cursul Crlşulut .autovehicul este bun numai plimbare. Şoselele sînt aglo­ care se interzice cu desă­
Prof. BUCURA ŢlRLEA ani nu s-a muncit atît cît în res obştesc, înfrumuseţare şi se lucrează la fundaţia unei Alb, redînd circuitului agri­ atunci cînd îndeplineşte merate, dar circulaţia se vârşire conducerea autove­
Liceul pedagogic Deva lunile ce s-au scurs din acest altele. Noi le-am înregistrat noi şcoli, pentru a cărei con­ col o mare suprafaţă de pă­ condiţiile tehnice prevăzu­ desfăşoară normal, majori­ hiculelor pc drumurile pu­
an ! Este cea mai convingă­ pe toate, le-am analizat în struire s-au procurat deja mînt. Acesta este angajamen­ te de regulamentul circu­ tatea participanţilor la tra­ blice de către persoane ca­
sesiune, le-am triat şi am tre­ materialele; Lunca — un pod tul celor peste 800 de comu­ laţiei. Acelaşi regulament fic cunoscîndu-şi îndatori­ re se află sub influenţa al­
cut la înfăptuirea celor mal din beton ; Căraci — ultimul nişti din comuna noastră, al obligă deţinătorii de auto­ rile. Doar cîte unul se a- coolului, fiind orieînd ex­
urgente, urmînd ca marea sat neelectrificat — va fi elec­ tuturor sătenilor. vehicule să nu plece la venturează, porneşte în puşi accidentelor. Sînt însă
majoritate să fie rezolvate pe trificat in lunile ce urmează : In fruntea acţiunilor sînt drum atunci cînd maşinile „slalom" printre ceilalţi şi, destul de numeroşi cei care
parcurs. Ţebea — se va construi un mereu comuniştii şi deputa­ nu corespund pentru sigu­ dacă prinde drumul liber, nesocotesc această prevede­
Cum Baia de Criş se pre­ cămin cultural ; Rişca, Lun­ ţii, cel mal harnici gospodari ranţa circulaţiei, enumerînd autovehiculul ţîşneşte cu
găteşte asiduu şi pentru co­ ca, G&răstău — se vor îm- ai satelor, ca Millton Botlcl, totodată defecţiunile tehni- toată viteza. Dar lată o re a legii — în ultimele zi­
memorarea a 100 de ani de prejmui şcolile generale; Rlş- Anastasiu Ciocan, Aurel Bo­ ee care pot afecta traficul curbă destul de periculoa­ le au fost depistaţi Henţ
la moartea marelui revoluţio­ cullţa — reparaţii la cămi­ căniţi, Silviu Marcu, Letiţla rutier. să. Ce să facă? Frînarea nu Beniamin Remus — şofer
nar şi patriot Avram lancu, nul cultural. Pe toate dru­ Pleşa, Rafila Stînga, loan Recent, autobasculanta 31- ajută prea mult şi autove­ la I.J.E, Coop., pe autoca­
toate acţiunile de muncă ob­ murile satelor s-a aşternut Şortan, Mihai Şchiopu, Petru HD-3331, aparţinînd auto- hiculul părăseşte partea ca­ mionul 21-I-ID-1769, Ivan
ştească au primit un plus de piatră, s-au săpat şanţurile Lazăr, Petru Dineş şl alţii. coloanei Mintia, condusă dc rosabilă croindu-şi drum, Traian din Brad, posesorul
răspundere şi Interes. Pe stră­ de scurgere a apei, au fost •Ar în răsturnare, printre stînci. autoturismului l-HD-3153,
zile principale. 1 Mai şl 7 'No­ reparate şl aliniate gardurile, In aceste zile, hărnicia să­ către şoferul Dusa Iosif. In accidentul care a avut Buftea Ilie din Deva, cu
iembrie, se amenajează tro­ s-au văruit faţadele caselor, tenilor cunoaşte cote înalte deşi prezenta defecţiuni la loc, un pasager a suferit autovehiculul 21-HD-635 şi
tuare, strada 1 Mai se cana­ pomii... de afirmare. Perioada pre­ direcţie — cunoscute de re­ leziuni grave iar autove­ alţii.
lizează, strada Gării se va mergătoare Conferinţei Na­ vizorul tehnic Nechita I. — hiculul trebuie remorcat.
asfalta, centrul comunei se „În următorii an!, ţionale a partidului este cin­ a fost lăsată să plece în De reţinut este faptul că
modernizează, au fost plan­ stită prin munca neobosită, cursă. Revizorul susţine că Acesta a fost autoturis­ fiecare a fost oprit pentru
taţi pomi, s-au sădit flori... va plină de dăruire şi abnegaţie, astfel de defecţiuni nu sînt mul l-HD-4409, condus de altă abatere de la regulile
Am trecut împreună cu u- pentru transpunerea în via­ prea grave (!). Micu Ilie, din Hunedoara, de circulaţie, dar generată
nul dintre cei mai destoinici ca un orăşel,..“ ţă a politicii partidului de La autocoloana Ilia, au­ în data de 0 mai 1972. Să de consumul de alcool. A-
deputaţi din comună, pensio­ ridicare pe noi culmi de ci­ tovehiculelor li se permite nu fi ştiut conducătorul au­ cum, după ce au plătit şi
narul Traian Micluţa, pe cî­ In centrul comunei Criş- vilizaţie şi prosperitate a sa­ plecarea fără să fie verifi­ to câ plimbarea are mai amenda cuvenită, permisele
Secţia mobila a 1.1.L. nrad. Pentru priceperea şi hărnicia Iui, cate la ieşirea din garaj. mult farmec cînd se face
şlefuitorul mecanic Viorcl Tot a fost cleelarat fruntaş in produc­ teva străzi. La 78 de ani, du­ cior stăm de vorbă cu Ioa- tului românesc de azi. lor aşteaptă trecerea tim­
ţie pe anul 1971 şi evidenţiat lună de lună in acest an. Iatft-1 In pă ce a muncit ca salariat chim Indrieş, secretarul co­ Şeful coloanei, Avram loan, respectînd viteza legală ? pului de suspendare.
timpul lucrului. Foto: V. 0X0111 ■ aproape 50, Traian Micluţa mitetului comunal de partid. GH. I. NEGREA