Page 65 - Drumul_socialismului_1972_05

raMBBBBHggHaMHa BsnajsaæaïKEHSBsasarorîSBE^^
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 401 © DUMINICĂ 21 MAI 1972

**r Q Veriflcaţi-vă perspicacitatea 1 CC reprezintă fotografia ?

W\MA^ Mctodă nouă do elaborare a gată in, proteine, făină de

im­
oţelului alge poate■ jiica un rol actu­
lichidarea
portant
in
alei penurii de proteine.
Da Combinatul metalurgic
Dispozitiv de
„Leriin" (Polonia) s-a per­
fectat o nouă metodă care ar
demarare-oprire
putea modifica radical pro­
cesul de elaborare a oţelu­
* A f\ lui. Noua metodă, aproba­ O firmă din Japonia a re­
tă de oapienli de ştiinţă, es­ alizat un dispozitiv electro­
IN INTIMPINAREA CONFERINŢEI NAŢIONALE te extrem de simplă, fontei motoarele demarare-oprire pentru
nic
con-
înnobilarea
de
automobil,
stind
in
ca­
lichide Martin cu ajutorul re reduce timpul de funcţio­
gazelor, nemaifiind nevoie nare in gol a motorului. Dis­
' A UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA să se recurgă la procesul fontă. pozitivul mini-computer, compus apa­
din
din-
este
de
elaborat
cuptoarele
tr-un
un
Piesele turnate sînt cu mult
rat pentru determinarea mo­
mai ieftine şi de calitate
mentului de încetare a de­
mult mai şi bună. Metoda timpu­ plasării automobilului şi. un
va
reducerea
permite
Cărţile sa Omul zilelor noastre să lui de topire. conjunctor-disjunctor Graţie al acestui
ac­
celeratorului.
oglindească în mod fie mai pregnant înfăţişat Locuinţe din elemente dispozitiv, se atunci cind auto­ un
modulare
opreşte
mobilul
pentru
timp
la
adevărat viaţa 4 în creaţia literară' In. Franţa se experimen­ scurt alte cazuri, intersecţii sau
motorul
în
se
»
tează un fel de elemente de
deconectează automat şi
Recitesc cu mare satisfacţie poeziile lui Eminescu, construcţii care permit ame­
Mă ataşez scriitorilor şi cărţilor care oglindesc în romanele şi nuvelele lui Rebreanu ori Sadoveanu. najarea diferenţiată a clădiri­ porneşte la fel de automat
mod adevărat viaţa, oamenii, frumuseţile locurilor Ele ne înfăţişează transpusă artistic o epocă sau lor in unităţi de locuit, bi­ cînd circulaţia este reluată. Dezlegarea — in ediţia viitoare a „Caleidoscopului". Fotografia
noastre. Mă gîndesc mai cu seamă la prezentarea alta. Masele se mişcă vertiginos, reprezintă o forţă rouri, magazine, garaje etc. apărută în numărul trecut reproducea un fragment dlntr-o frun-
faptelor oamenilor, a împrejurărilor în care au fost să- socială, iar indivizii sînt înfăţişaţi cu frămîntările şi Succese alo biologiei ză de ficus. Foto: V. ONOIU
vîrşite. Privind lucrurile în perspectivă apare mişcă­ aspiraţiile, cu căderile şl cu ridicările care îi propul­ De o parte şi de alta a unei
tor ca după ani, cînd eroii cărţilor de astăzi — mun­ sează înainte. Creaţii de rezistenţă au scris şi Marin osaturi fixe sînt instalate moleculare
citori, ţărani, intelectuali — vor reciti alături de ne­ Preda, Ion Lăncrănjan ş.a. toate echipamentele comune Lift pentru vapoare
poţi şi strănepoţi faptele relatate acum, aceştia să Aş dori însă ca literatura de astăzi să oglindească (conducte de apă, reţea elec­ In U.R.S.S. s-a demon­ Enciclopedica
poată spune cu mîndrie : Uite, la înălţarea acestui o- mai mult prezentul, omul zilelor noastre. Faptele sînt strat experimental că acizii La sud de Hamburg (R.F.G.)
raş sau obiectiv industrial am lucrat şl eu. Printre trăite şi mai bine cunoscute de scriitorii care, bine­ trică etc.), iar localurile pot nucleici dispun de proprie­ începe să se înalţe cel mai
oamenii descrişi eram şi eu. In această atmosferă de înţeles, fac o temeinică documentare. Sînt mai fi dispuse in funcţie de des­ tatea de a se reface după mare lift dublu pentru vase Potrivit inscripţiei desci­
muncă ne-am format, am învăţat să ne stimăm, să proaspete şi în mintea celui care le transpune pe plan tinaţie. Faţada sau volumul distrugere, conglomerindu-se fluviale din Europa. înalt de frate pe o a doua Tabula
colaborăm, să ne ajutăm. Pe şantiere sau în aceste artistic şi în a celor care le săvîrşese şi ulterior le imobilelor sînt modificabile molecular. Procesul de auto- Traiana, descoperită pe ma­
uzine ne-am cunoscut mai bine unul pe altul. Şi, citesc. Pentru că cititorul de astăzi este în acelaşi după dorinţă. asamblare se desfăşoară la 55 m, el va fi terminat in lul iugoslav, cu prilejul con­
pornind de la cele relatate în carte, cîte nu s-ar mai timp un participant activ la tumultuoasa viaţă socia­ temperaturi obişnuite fără să anul 1975. Avînd lungimea strucţiei barajului de la Por­
putea completa cu amănunte deloc inutile, toate a- lă, economică, culturală şi politică dar şi erou al li­ fie nevoie de intervenţia ex­ de 115 km, canalul va face
vînd darul să recreeze atmosfera zilelor de astăzi. teraturii naţionale. Făină din alge perimentatorului, ori să se legătura directă între portul ţile de Fier, Dunărea a fost
deviată în anul 101 pe o al­
Dar, pentru aceasta, scriitorul actual trebuie să De aceea, recomand scriitorilor să efectueze docu­ adauge vreo substanţă. Mo­ Hamburg şl sistemul canalu- bie nouă, după un plan al
cunoască foarte bine oamenii şi viaţa. Poate n-ar fi mentarea numai la faţa locului, în industrie, agricul­ La Roma s-a procedat la vestitului arhitect Apollodor
rău dacă s-ar apropia mai mult şi de oamenii din tură sau alte sectoare. Mă uit ia colegii mei de mun­ degustarea unor produse de lecula refăcută işi păstrează rilor de navigaţie din inte­ din Damasc. Documentul ar­
transporturi, căci prea puţin i-am văzut prin cărţi. că. Vezi cum în ateliere intră cîte o locomotivă de panificaţie realizate din făi­ aproape integral proprietăţi­ riorul Germaniei. Liftul pro­ heologic elucidează definitiv
Avem şoferi de cursă lungă. Aştept un roman sau o te întrebi : „Din asta mai poate ieşi ceva ?" Şi oa­ nă preparată din alge. Spe­ le. Autoasamblarea molecu­ iectat va putea ridica vase­ modul ingenios în care ro­
nuvelă măcar care să înfăţişeze viaţa unui asemenea menii noştri o demontează cu răbdare, înlocuiesc cialiştii au apreciat drept lelor a fost detectată in nu­ le, într-un interval de 3 mi­ manii au reuşit să ridice pi­
om, ce simte el cînd se află singur la volan. Şi-apoi. ceea ce nu mai corespunde şi cînd a ieşit din nou pe lonii podului, peste care au
însoţindu-i, s-ar putea scrie reportaje de călătorie poarta fabricii e ca şi nouă. Autorii acestor meta­ excelente proprietăţile gusta­ cleul celular, in viruşi şi in nute, la o diferenţă de nivel trecut cohortele imperiale,
foarte frumoase. morfoze sînt nişte oameni destoinici, devotaţi, inte­ tive ale acestor produse. Bo- alte structuri biologice. de 38 m. spre a pătrunde în Dacia.
ligenţi, îndrăzneţi. Datorită unul canal, lung de
VIOREL CRIŞAN IONEL ŢULIGA
lăcătuş mecanic, autobaza Deva recepţioner C.T.C. 3 km, ale cărui urme au fost
apropierea
recunoscute
în
Roboţii: prieteni sau duşman i ? localităţilor Kladovo şi Slp,
nivelul apelor fluviului a fost
diminuat în albia naturală,
ani
In
15
Ce-i drept, secolul XX nu este general au făcut progrese remar­ in cu moderne slnt urmă. Calculatoare­ uşurînd şi urgentînd munca
Dacă
dispozitivele
automate
le
capabile
par­
să
.lipsit de epitete: a fost numit se­
Un dialog permanent şî fructuos între scriitor şi cititor colul atomului şl al spaţiului, se­ cabile, s-au dezvoltat Intr-un cal­ curgă informaţie jumătate do 3 secundă pietrarilor care edificau pi­
de
intr-o
mijloacele
tehnico
cioarele podului. Echipe spe­
o
conţinind
ritm
cul
miliar­
colul electricităţii şi al .polimeri-3 ■
lor, secolul automobilului şi al a- ' inimaginabil. Deşi secolul maşini­ de de cuvinte şl să aleagă dintre ciale au retezat, totodată,
vlonului şi, în sfîrşit, în ultima lor electronico nu a început pro- acestea ce este necesar pentru un vîrfurile numeroaselor stînci,
In calitate de slujitor al raport dintre creatorul şi dienţă la cît mai mulţi Iar pentru cei mici, ca­ vreme, secolul roboţilor. Atesta prlu-zis decit cu 15-20 de ani în anumit moment.
cărţii şi de cititor de litera­ consumatorul de artă, în cititori. re sînt la început de drum din urmă este dc fapt -adevăra­ urmă, asistăm deja la apariţia Maşinile au învăţat să CITEAS­ care periclitau navigaţia ga­
dispozitiv
tură, sînt convinsă că actua­ sensul instituirii unul dia­ Publicul de astăzi aş­ în viaţă şi în ale lecturii, tul simbol al tehnicii nVoderhc. CĂ. Şi iată rum : un poligrafice lerelor.
utilizat
in
sistemele
la Conferinţă Naţională a log permanent şi fructuos teaptă, în acelaşi timp, e necesar să se scrie DE LA CAPCANA VlNA- • este capabil să introducă in or­ ★
Uniunii Scriitorilor va dez­ dintre cititor şi scriitor. cărţi autentice şi sincere cărţi pentru ei, mai bine TORULUI LA CREIERUL SERIAL dinator orice text imprimat, scris In 1852, Alecsandri publi­
bate aspecte, idei cu o Un dialog generator de i- în care oamenii, indiferent ilustrate, care să cînte ELECTRONIC la maşină şi chiar dc mină cu o că cjelebra „Mioriţa". De a-
ee
semne
pe
400
atinge
2
viteză
distinctă însemnătatepentru dei care să stea la baza de vîrste şl preocupări, să zilele fericite pe care a- secundă. Acum se studiază posi­ tunci, cercetătorii de folclor
destinele creaţiei literare creării unor opere de ridi­ se regăsească, cărţi pă­ Istoricii afirmă că primul dispo­ bilitatea dc a Împinge această li­ au descoperit nu mai puţin
piuă
mită
5 româneşti. Cred că o pro­ cată ţinută artistică. trunse de înalte principii ceştia le trăiesc astăzi, dar zitiv automat a roţi. apărut cu mult celei de-a patra generaţii a a- , chiar mai mult. ia 00 000 caractere şi de 1 000 de variante ale aces­
In
fond
primei
înaintea
ce
marilor
cestora,
blemă de seamă care îşi Viaţa unei cărţi pulsea­ etico-cetăţeneşti, o litera­ să reflecte şi Îndatoririle este un automat 7 Definiţia ştiin­ integrate, aceea a compuse din circuite Maşinile au învăţat să SCRIE. tei emoţionante balade româ­
G.C.I.,
mii
cu
al
unor
• va găsi locpl în cadrul ză numai prin cititorii ei. tură strîns legată de via­ pe care le aşteaptă cei ţifică cca mal generală este ur­ dc elemenfe şi ale căror dimen­ „Tocul“ poate laser marcheze pe dispo­ neşti, răspîndite practic pe
să
zitive
hir-
ţa de azi a poporului nos- niari de la ei. mătoarea: „Dispozitiv care-şi în­ siuni nu depăşesc pe acelea aic tia fotografică pină la 100 000 sem­ teritoriul întregii ţări.
discuţiilor ce vor fi pur­ De aceea, dorim cărţi de deplineşte funcţia fără să necesi­ unui cub minuscul. Ordinatorul
stru, de munca şi viaţa te bitervenţia omului“. Capcana „se comprimă“ pc zi ce trece şi, ne pc secundă. ★
.Maşinile
Învăţat
tate va fi şl aceea a re­ calitate, inspirate din co­ celor mai de seamă fii ai Prof. VALERIA ŞUVAINA primitivă pentru animale răspun­ probabil peste 20 sau 30 ani, cl BEASCĂ, fie sintetizînd să un VOR­ Podul de la Cernavodă,
an
dis­
definiţii.
acestei
creie­
rivalizeze
actualizării noţiunii de tidian, care să aibă au­ săi — comuniştii. Biblioteca municipală Deva dea perfect aşeza intr-un loc, Vi- va putea să cantitate de cu clemen­ curs pe baza clementelor înmaga­ inaugurat în 1895, a fost con­
se
o
nătorul
avind
rul,
o
„memoria“
depărta, iar capcana îşi îndepli­ te comparabilă cu acesta. zinate in pe baza lor, fie com- siderat pînă în anul 1920 cel
cuvintelor
punîndu-1
în­
nea misiunea. Totuşi, nu se poa­ încă de pc acum, viteza de cal­ registrate pe bandă magnetică. mai lung din lume. Cu cei
te spune despre aceasta că a fost cul a ordinatoarelor a devenit Lexicul unei maşini americane 4 088 m lungime ai săi, el
r precursoarea început automatelor. cu apariţia inaccesibilă de imaginaţiei : pe zeci de . temului poate „Periphonics“, conceput a rămas totuşi, pînă astăzi,
Epoca
care
sis­
vorbi,
aparţinlnd
a
odată
lor
operaţii
milioane
secundă;
Reflecţii pe  apărut primul Colocviul maşinilor de cu lucru s-a şi, trecut lui o dc vite­ la maşinile de găsească de informaţiile reuşeşte in 1970, conţine 2 000 cuvinte. ASCULTE, cel mai întins din Europa şi
cu
G.C.I.
pro­
funcţiona
vor
ză
remarcabilă,
mai
ori
sute
repede.
babil
învaţă
Maşinile
să
de pe Dunăre, deşi în ulti­
ora
actuală,
Watt
La
al
bule
regulatorul
maşina
sarcină ceva mai dificilă.
noastre
mele două decenii, numai în
zilele
la
din
automatele
nece­
să-şi
moment
Pentru
marpea număr (serie nouă) al şi la atelierele şl uzinele care sare in „memoria“ sa dc 200 ori rele început ştiu să se In se va însă, ajunge ordinatoa­ la sectorul danubian românesc
să
dar
GINDEASCA,
nu
funcţionează fără personal.
mal repede decit putea s-o facă
că
cert
este
şi
el a primit încă 3 fraţi (la
numeroase
fază.
această
ţări
Vadu Oii, Giurgiu şi cel de
au
facă
experienţe
unei
maşini
onor revistei „I ransilvania“ artelor in vederea creării Massachusetts, ca­ o peste barajul Porţile de Fier).
t.a
pabile
Institutul
să
gindească.
~k
tehnologic
din
specialişti,
echipă
a
Minslty,
profesorul de Marvin L. condusă de Muzeul Marinei Române
Acţiunea pe care o sus­ reuşit să construiască un robot din Constanţa prezintă o sea­
emisiuni IV, rie nouă, revista „Transil­ lente". ţine de mai mult timp a generală“ corespunde cu intelectuală vorba, între altele, de o bom­
Reapărută la Sibiu, în se­
tinerelor
ta­
desăvîrşirea
de
exponate
mă
Este
noi.
cărui
„dezvoltare
aproxi­
Centrul judeţean de îndru­
fondată
vania“,
de
către
de
ani.
patru
Robotul
Gheorghe Bariţ la 1868 ca Primul număr în care mare a creaţiei populare, maţie intelectului unui este copil capabil bardă (tun cu încărcare pc
Televiziunea română a inaugu- organ al Asociaţiunii tran­ semnează o serie de perso­ urmărind iniţierea unei să prindă o minge care este a- gura ţevii, considerată prin­
l in această primăvară două e- nalităţi remarcabile ale cul­ mase tot mai largi de oa­ runcată în direcţia lui sau să se tre primele arme de foc din
lsiuni pe care le considerăm, silvane, îmbogăţeşte peisa­ turii şi literaturii noastre : meni ai muncii din locali­ joace cu cuburile. Europa, datînd din sec. 14-
dorită integrării lor în prezen- jul revuisticii noastre con­ conf. univ. dr. Ionel Achim,
1 zilelor noastre, dintre cele temporane cu un titlu de tăţile hunedorene în tai­ (După „Novoe Vremea") 15, descoperită în zona de li­
ai necesare şl apropiate tele- Romul Munteanu, Ion Vlad, nele muzicii, picturii ori toral a Mangaliei, mai mul­
rectatorilor. veche şi generoasă tradiţie Nicolae Balotă, Radu Stan­ creaţiei literare se dove­ {Va urma) te ghiulele de fontă utiliza­
Astfel, intr-una din duminici naţională şl culturală. Seria
n urmărit emisiunea „Barzi şi nouă a revistei „Transilva­ ca, Ion Dodu Bălan, Mircea deşte extrem de instructi­ te pe navele din Ţările
psozi", care îşi propune să va- Tomuş, Iosif Pervain, o sea­ vă şi educativă. Colocviul Române, o grenadă cu fitil
rifice, prin mijloacele oferite de nia" apare nu numai pen­ mă de creatori de proză şi Elicoptere pentru
icul ecran, comorile folclorice tru a continua pur şi sim­ poezie este o confirmare a artelor a fost găzduit de folosită de marinarii militari
e neamului nostru păstrate in plu o tradiţie, ci pentru a data aceasta de satul Poia­ în războiul din 1877, o lu­
itenticitate prin dragostea faţă ideii de bază „de a uni pro­ na (Balşa). Cu acest pri­ mari înălfşms netă şi alte instrumente de
: artă a acelor anonimi popu- se înscrie pe orbita actua­ gramul cu acţiunea, de a
ri, din diverse vetre de ţară. lităţii, pentru a se manifes­ exprima unul prin celălalt". lej s-au făcut expuneri ce Elicoptcrul-macara „Lama“, con­ navigaţie din aceeaşi perioa­
sporterli televiziunii au poposit, ta în prezent şi a fi actuală abordau influenţa folcloru­ struit în Franţa, este mult apre­ dă. In rîndul unicatelor se
:ntru prima realizare din „Barzi Alăturînd salutul nostru lui in literatura cultă (Cle­ ciat datorită posibilităţilor sale înscriu pavilionul corăbiei
rapsozi", pe meleagurile hu- — se mărturiseşte progra­ şi cuvenitele urări de suc­ neobişnuite de a ridica la înăl­
•dorene purtătoare ale celui mai matic în înseşi paginile re­ ces la cele inserate în pri­ mente Constandin), muzică ţimi mari greutăţi relativ mari. „Mariţa" (din anul 1834),
itentic folclor, şl anume în sa- vistei, După cum în acelaşi (V'asile Bota), artă plasti­ Sarcina totală utilă a elicopteru­ lentila originală a farului de
:1 Muncelu Mare din Poiana mele pagini ale revistei, aş­ că (Ioan Şeu). Expunerile lui este de 1 205 kg, în timp ce la Sf. Gheorghe din 1865.
uscâi. Cimpoierul Covan Cosma. program se aminteşte că : teptăm ca „Transilvania" să greutatea aparatului gol se ridi­
interpretat pentru întreaga ţa- „Paginile noii publicaţii nu însemne o contribuţie reală au fost ilustrate cu exem­ că la numai 995 kg. In prezent, Printre noile exponate se a-
i cintece şi melodii la un strâ- t se pregăteşte depăşirea recordu­ flă. de asemenea, o serie de
>chi instrument muzical popular vor servi numai pentru va­ la îmbogăţirea literelor ro­ plificări concludente. In lui mondial de altitudine pentru
cimpoiul. Ineditul peisajelor lorificarea la scară naţiona­ mâneşti, să răspundă aştep­ elicoptere, care este deţinut încă plachete comemorative repre-
jnedorene filmate s-a unit cu lă a operelor literar-artisti- tărilor cititorilor ei, să va­ cadrul colocviului au mai din 1958 de un elicopter „Alouet- zentînd inaugurarea podului
iterpretarea lui Cosma, vibran- fost prezentate obiecte de te-2“ cu înălţimea de 10 984 m. do la Cernavodă etc.
şl curată, care a plăcut tele- ce ale creatorilor din aceas­ lorifice plenar efortul crea­
jectatorllor. tă parte a ţării, dar mai a- tor al talentelor meleaguri­ artă populară, confecţiona­
In altă după-amiază, am urmă- les ca modalitatea cea mai lor transilvane.
t pe micul ecran emisiunea eficientă pentru creşterea şi te de meşterul popular
aucuroşi de oaspeţi?“, de o Red. Aurel Petrişor. Explozii dirijate în consfrucfii
iadă valoare artistică şi socia- i-î: .'■'¿ïr'w; V .' " ‘ --'T ''v'-Ţi':
cu profunde rezonanţe în vla- „ „ <• •* ' 4V ■ .. .. ...
i constructorilor socialismului, In sudul Uzbekistanuiui se con­ apariţia unei albii de circa 500 m
u ne putem reţine bucuria ce struieşte un canal pentru irigaţii, gata sil fie umplută cu apă. A-
e-a prilejuit-o această vlziona- Zoo Chizid-Hunedoara. Citeva orc petrecute aici reconfortează. lung de 55 lvm. In acest scop se dlncimea albiei, profilul ramblcu-
> S-o rezumăm, pe scurt... Era impresii dsntr-o expon tie Foto: N. CHIRICA recurge la explozie, cvitindu-se
orba de patru intîlnlri. In Ar- folosirea maşinilor de săpat. Fie­ rilor corespund cu precizie ce­
usat, vestitul cor „Madrigal" s-a care explozie dirijată conduce la lor stabilite prin proiect.
dilnlt cu corul sătenilor, nu mai
uţin celebru. Interpretările ce- Cum se poate vizita o expozi­ „Gesturi“ şi desenul in tuş „Ra­
,r două formaţii, Intr-o splen- ţie de artă plastica ce-şi ţine uşi­ ţiunea se opune violenţei“. Pic­ nic, concretizarea lipsită de echi­
idă dumbravă maramureşană, e- le închise ? Iată prima Întrebare tura se impune prin surprinderea voc a ideii poetice pe planul e-
au... gemene I Voci de aur, de-o pe oare ml-am pus-o — deloc sugestivă a complexităţii gestului fectulul Vvizual. Elena Bianu pre­
arte şl de alta 1 potrivită cu scopul propus de a- cotidian, surprins intr-o ambian­ zintă un interesant colaj, intitu­
I>e o scenă din Insula Mare a ceste rinduri — in legătură cu ţă rurală formulată limpede din lat „Compoziţie cu flori“. Dintre
răllel — in faţa celor pricepuţi expoziţia organizată, in sala mică pinzcle lui Victor Sylvester se re­
preci­
vedere
ă smulgă pămîntului aurul po- a Casei de cultură din Hunedoa­ punct in de dinamismul cromatic, „Raţiu­ marcă net poezia gravă a figurii
să
formei.
umbului — dansează o balerină. ra, de către Comitetul pentru cul­ nea se opune violenţei“ foloseş­ de femeie din „Aşteptare“. Tiron
,a Sibiu, în sala de muzică a tură şl educaţie socialistă al mu­ te puterea de convingere a ex- Budiu prezintă o siguranţă dem­
luzeului Bruckenthal, un audi- nicipiului Hunedoara, cenaclul nă de reţinut în peisajele expu­
niu — format din oameni căro- Deva şi filiala Petroşani ale U- se („Versantul însorit“, „Cetatea
a statul le înfrumuseţează bă- niunii artiştilor plastici. Da, ori- Devei“, „Peisaj In roşu“). Tabloul Sutele de spectatori Imiicdorcni priza —, pe planul dăruirii şi cel Prin oraş, autocarele şi maşi- 1 5) şi aşa mai departe, pină au
şi
■ineţele — a plutit cu smerenie de mari dimensiuni al lui Ion n-au ce regreta după oboseala pe al ţehniciţăţţi şi tacticii de' joc- nile turiştilor români, Împodobi­ „făcut cunoştinţă" cu o echipă
drum-fulger
încordarea
unui
e apele muzicii. Lutierii din Re- cit s-ar părea de bizar, un act Carnet plastic Cirjoi, „Pensionari mineri“, cap­ traseul Deva _ Belgrad şi retur, Dar, împotriva cursului jocului, te cu stcguleţe tricolore, erau sa­ pc care o ştiau doar după nume.
hin au dăruit unul oaspete de de cultură a fost handicapat de tează atenţia prin emanarea cal­ in 24 de ore ! Scopul lor — vi­ exact in repriza cind jucătorii lutate prieteneşte, entuziast de „A gdn Dumitraclie 7“ — ne-a fă­
eamă, violonistului Ion Voicu, o chiar lnstituţla-gazdă. Duminică, mului izvorit din conştiinţa mun­ zionarea celui de al treilea meci noştri coordonau desfăşurarea me­ trecători. Prin semne, in cuvinte cut plăcere, dar nc-a şi întristat
ioară — produs al muncii lor 7 mai, cînd afluenţa publicului cii desăvirşite. Realismul „Moti­ România-Ungaria — era mai pre­ ciului, partenerii maghiari au des­ devenite internaţionale, înţele­ această intTebare. Unde e Dumi-
Unice. In miinile artistului, vl- era cea mai intensă, sala de ex­ vului folcloric“ de Ion Pirvan sus de orice. Din punct de ve­ chis scorul. Ceea ce nu s-a tn- geam simpatia lor faţă de echipa trache ? Şi noi am fi vrut să fie
ara s-a nimbat cu culorile ar- poziţie avea uşile Închise pînă la poziţiei cromatice alb-negru pen­ completează paleta expoziţiei cu timplat — pentru că înttmplare a noastră. La stadion, totul avea să acolo, pe gazon... După meci,
Inedită,
pro­
trimlţtnd
satisfacţia
spectacolului,
el acesta fiind, de fapt, sensul orele 10,45, deşi afişul anunţa vi­ tru concretizarea unei idei ob­ o notă pictural fascinant al ia zugra­ dere este al deplină, ea răsplăteşte tot fost ! _ cind fotbaliştii unguri se transforme în aplauze, minute compasiunea belgrădenilor nc-a
le
cedeul
inal al muncii lutlerllor. zibil că vizitatorii pot admira o- sedante. Lucia Niţă prezintă pic­ vilor naivi. efortul. ŞI dacă rezultatul final al proluaseră iniţiativa. Atunci, noi in şir, la apariţia pe gazon a ju­ înconjurat, ne-a înduioşat. Echi­
Toate aceste întîlniri văzute pe perelo expuse începînd cu orele tura „Giganţii Hunedoarei“ — o triplei intîlnlri (5-4) nu le-a răs­ n-am avut şansa lor, ca din cele cătorilor români, in încurajarea pa României Ic-a oferit o repriză
oicul ecran ne-au amintit de in­ 9. Explicaţia ani primit-o prompt: lucrare peisagistică excelent pro­ Fără Îndoială, confruntarea două-trei ocazii deosebit de lim­ susţinută a echipei noastre. ric fotbal marc şi belgrădenii c-
zelul
sînt
ii nirea de anul trecut a mese- simbâtă seara fusese organizată porţională, care sintetizează in ca­ creaţiilor artiştilor plastici mem­ plătit legate de explicaţiile care de­ pezi (Neagu, Domidc) să mar­ In deschidere am asistat la me­ rau deplin sntisfăcuţl de specta­
multe,
factori
iaşilor romoşeni. In centrul Ro- o seară cultural-educativă in sala drul aceleiaşi compoziţii mişcările bri ai cenaclului devean şl filialei căm golul împotriva cursului jo­ ciul tic campionat dhitre Partizan colul celor două echipe, care au
spectatorului-su-
nosului, s-au revăzut — după o de expoziţie (7 1). istorici pc plaiurile Hunedoarei, din Petroşani ale U.A.P. cu pu­ păşesc dar condiţia pe cea a jucăto­ cului. Belgrad (locul 6, cu internaţiona­ jucat ca mari valori — cum slnt
porter,
şi
ndelungată perioadă de timp — Din fericire expoziţia contraba­ iar Horia Pop, citeva excelente blicul hunedorean evidenţiază rului şi nu e cazul să improvi­ Aşa cum se prevedea, acest lul Paunovici în formaţie) şi Var- do fapt !
,ărbaţi şi femei de virste dife- lansează cu prisosinţă impresia portrete. Reţine atenţia tabloul de clar preocupările grupului de ar­ zăm argumente. Pentru că dacă meci a suscitat un deosebit in­ dar Skopljie (locul 12). A cişti- Au ciştigat jucătorii maghiari
■ite, dar ale căror profesii aco­ neplăcută provocată de organiza­ mari dimensiuni al lui Aurel Flo- tişti, Îndreptate către tematica şansa a ocolit reprezentativa ro- teres bi rindurile publicului bel- gat echipa locală, favorita publi­ în momentul cind scăpaseră dc
peră aproape toată gama de me- re, trccînd in revistă roadele u- rea, care conferă unui subiect majoră a zilelor noastre. Plasti­ mănă pe stadionul clubului „Par­ grădean. Ln dimineaţa zilei me­ cului, la capătul unui Joc foarte emoţia, dc spaima eliminării (lo­
;erli pe care o cunoaştem. nei arte mature, deosebit de inte­ istoric gravitatea reformulăril mo­ cienii îşi formulează mesajul In tizan“ din Belgrad — şansa (sau ciului, in Belgrad se resimţea din frumos, dinamic, atletic — după vitura de cap a lui Neagu i-a în­
Toate aceste întilniri ale oa- derne. Metaloplastia lui Ernest deplină concordanţă cu suflul multe „semne" atmosfera de ma­ ce la pauză a fost 0-0. In chici gheţat), au ciştigat atunci cind —
factorul
fiind
nenllor cu oamenii, le-am numi resante, practicate competent de Kovaes, intitulată „Ritmul mun­ înnoitor emanat de documentele neşansa) echipa noastră de care drep­ a re meci. ziarele de dimineaţă şi minute s-a hotărft soarta meciu­ singura dată — mecanismul apă­
frustrat
tecesare. întotdeauna ele s-au către plasticienii deveni. Nota cii“, găseşte echivalenţe simboli­ de partid consacrate educaţiei es­ după-amiază publicau ample re­ lui: Biecovici a deschis scorul in rării noastre s-a dereglat. Este
oetrecut sub un soare arzător do predominantă a expoziţiei este ce de structură verticală pentru tetice a publicului. Scopul expo­ tul de a juca in turneul „celor portaje din cele două tabere. In minutul 82, Srebrov a egalat iu meritul lor. Nu trebuie să ne În­
amiază sufletească, valorile uma­ tendinţa incontestabilă a artişti­ noţiunea coeziunii muncii. „Schimb ziţiei — în pofida notei distonan­ patru mari“ ai fotbalului conti­ cotidianul „Novosti“ erau prezen­ minutul 86, iar Biecovici a adus tristăm. Din turneul final lipsesc
ne s-au sudat mai bine in tru­ lor de a promova o artă compe­ de noapte“ de Iosif Tcllmann es­ te a organizării — a fost atins, nental — nu trebuie să neglijăm tate aspecte de la ultimele pre­ victoria în minutul 87. Autorul nume mari: Anglia, Italia, Iugo­
puri. Multe dintre ele s-au rea­ titivă, racordabilă la contextul te o pînză dc excepţie, remar- realizîndu-se acea comunicare ne­ că un altfel de joc al tricolori­ gătiri ale echipei noastre. Repor­ celor două goluri, extrema stin-' slavia, Spania, Portugalia etc. E-
noastră
are
lizat, altele sînt rivnite. Dar, prestigios al activităţii creatoare cindu-se printr-un echilibru co- lor in meciul de la Bucureşti ar tajul era însoţit de o fotografie gă, a lăsat o impresie bună prin cliipa palmares mai ia ora aceasta
decit
prestigios
un
chipul tuturor întîlnirilor necesa­ din ţara noastră. O viziune pro­ loristic exemplar. Iosif Mâtyâs mijlocită şl caldă care îi e pro­ fi exclus partida atit dc Îndră­ cu Dobrin in prim-plan. Un fel combativitatea sa. După acest adversara sa din cele trei me­
re ne este adine întipărit in su­ gresistă, modernă din punctul de este prezent cu un ciclu de gra­ prie fenomenului artistic produs gită dc spectatorii belgrădeni. de avanpremieră la marele joc meci, la apariţia jucătorilor ro­ ciuri ale echilibrului perfect pină
flet şi ne simţim legaţi de ele cu vedere al conţinutului şi al for­ fică dc inspiraţie argheziană, in­ de socielalca noastră plină de a- Concis, calificarea am pierdut-o ce l-a făcut piteşteanul pe sta­ mâni, tot prin semne şi prin cu­ in minutul 268...
cele mai înalte doruri. mei este numitorul comun al în­ la Bucureşti ! La Belgrad trebuia dionul J.N.A. O adevărată pre­ vinte, b: fel şi fel de limbi, spec­
tregii expoziţii. titulat „Cîntare omului“. Se reţi­ vînt. să recuperăm. Şi jucătorii noştri mieră ne-a oferit Dobrin ! A tatorii români „explicau“ „cine
MARIN NEGOIŢA Mircea Bitcă expune pinza ne la acest ciclu lirismul puter- AL, COVACI au făcut-o exemplar — într-o re­ muncit enorm 1 este Dobrin“ (nr. 9), Dumitru nr. N. STANCIU