Page 67 - Drumul_socialismului_1972_05
P. 67
Proletari din toate fărlle, unifi-vă!
ţ „Inginerii, tehnicienii, toţi specialiştii trebuie \
\
să îie înflăcăraţi promotori ai tehnicii noi, 1
ţ să se situeze în primele rînduri ale luptei i
\
\ pentru modernizarea producţiei şi a prooe- !
i
Í suiui de fabricaţie, pentru dezvoltarea miş- j
\ t
\ carii de inovaţii şi raţionalizări, pentru afir- ţ
marea noului în producţie, în tehnică, împo- j
\
triva rutinei şi conservatorismului, a prac- \
\
\ tioiior şi metodelor de muncă perimate.“
t
(Din cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU \
ţ
la Conferinţa pe ţară a inginerilor şi tehnicienilor) ţ
t
Ieri, au Început în Capitală
Î N C H E I E R E A l u c r ă r i l o r
LUCRĂRILE CONFERINŢEI
C O N F E R I N Ţ E I P E Ţ A R Ă NATIONALE A SCRIITORILOR
In sala mică a Palatului adoptată următoarea ordine
România
A INGINERILOR Şl TEHNICIENILOR Republicii Socialiste dimineaţa, de zi : Raportul de activitate
al Consiliului Uniunii scriito
au
luni
început,
perioada
pe
rilor
noiembrie
lucrările
Conferinţei
le a scriitorilor. naţiona 1968—mai 1972 ; Raportul de
Eveniment de o deosebită activitate al Comisiei de cen
importanţă în viaţa literară zori, pe aceeaşi perioadă ;
a ţării, precedat de un larg
Discuţii : Aprobarea activită
IIVTELtCTIfALITATEA TEMUIH ROM» teri fructuoase, desfăşura şi constructiv schimb de pă ţii Uniunii scriitorilor şi a
După trei zile de dezba
Comisiei de cenzori, aproba
reri în presă şi în publicaţi
te sub semnul cuvîntării De curînd, schimbul condus de comunistul Vasile Buhaciuc ile de specialitate, conferinţa rea Statutului Uniunii scri
a raportat extragerea peste prevederi a 400 tone minereu de fier. — for amplu, reprezentativ — itorilor ; Alegerea Consiliului
rostite de tovarăşul Nicolae Sînt realizări cu care sectorul IV de la E.M. Teliuo se poate min- va dezbate intr-un spirit de Uniunii scriitorilor, a Birou
dri.
Foto: V. ONOIU
SE AltJEMi SĂ CONIIÎIBUlf MEI ACTIV întreaga sa viziune, consti înaltă răspundere probleme lui şi a conducerii operative
Ceauşescu
—
care,
prin
şi
a
scriitorilor
Uniunii
a
ale creaţiei scriitoriceşti şi va
tuie o valoroasă şi ştiinţi analiza cele mai eficace căi Comisiei de cenzori.
pentru a transpune, în Conferinţa a adus un pios
fică direcţionare a activi opere literare, într-o ex omagiu scriitorilor decedaţi
IE PROORESUE ECONOMIEI SOCIAIISII tăţii româneşti, un teh ţinută artistică, viaţa şi mun în perioada care a trecut de
intelectualităţii
aleasă
presie
originală,
de
la ultima adunare generală a
nice
pro
gram de sarcini însufleţi- ca eroică a constructorilor scriitorilor din 1968.
români, maghiari, germani şi Intrîndu-se în ordinea de
toare de mare răspundere de alte naţionalităţi ai noii zi, Zaharia Stancu, preşedin
Scrisoarea Conferinţei pe fără a inginerilor ce stau în faţa cadrelor orînduiri sociale, măreţul pro tele uniunii, a prezentat Ra
tehnico-inginereşti — con gram propus de partid pri portul de activitate al Consi
liului
scriitorilor
Uniunii
pe
vind făurirea societăţii socia
şi tehnicienilor adresată ferinţa pe ţară a ingineri Zece mii de siderurgişti în fluxul liste multilateral dezvoltate perioada noiembrie 1968—mai
lor şi tehnicienilor şi-a în patria noastră. 1972.
încheiat duminică la amia perfecţionării profesionale Alături de scriitori, la lu In continuare, scriitorul Ni
COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ză lucrările. crările conferinţei iau parte colae Tăutu a prezentat ra
Ne-am obişnuit ca atunci oţelari şi laminatori, coc- numeroşi invitaţi : reprezen portul Comisiei de cenzori.
In prima parte a şedin cind vorbim despre rezulta sari şi lăcătuşi, meca tanţi ai instituţiilor centrale
apoi,
ROMÂN, TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU ţei de duminică, conferin tele deosebite ale ţinui co nici şi manevranţi. La a- şi organizaţiilor de masă, le Au urmat, asupra dezbateri
rapoarte
generale
ţa a ascultat sinteza prin lectiv de muncă să facem ceste cursuri, tineri şi virst- membri ai conducerii celor lor prezentate. Au luat cu
legătura între activitatea nici devin pentru citeva ore lalte uniuni de creaţie, alţi
cipalelor concluzii reieşite vîntul scriitorii : Constantin
Conferinţa pe ţară a inginerilor şi teh dicarea continuă a nivelului de pregătire practică şi învăţătură, să pe zi sau pe săptămînă e- oameni de artă şi cultură.
nicienilor, ale cărei lucrări s-au desfăşurat profesională şi de cultură ştiinţifică şi teh din dezbaterile celor 12 descoperim relaţiile fireşti levi, învaţă să producă mai Lucrările conferinţei au Chiriţă, Alecu Ivan Ghilia.
în zilele de 19-21 mai a.c., exprimă adeziu nică a tuturor oamenilor muncii, pentru in secţii şi comisii. La aceste care există între munca fă bine şi mai mult, să •slăpi- fost deschise de Zaharia Mircea Radu Iacoban, Hajdu
nea totală şi ataşamentul neţărmurit al pu troducerea permanentă şi operativă în pro dezbateri' au luat cuvîntul cută cu pasiune şi preocu nească cu siguranţă utila Stancu, preşedintele Uniunii Gyozo, Ilie Păunescu, Ion
ternicului detaşament al intelectualităţii teh ducţie a unor tehnologii moderne, pentru 192 delegaţi şi invitaţi, ca pările pentru continua per jele şi instalaţiile pe care scriitorilor. Negoiţescu, Radu Cârneci,
nice din România faţă de politica ştiinţifică creşterea substanţială a ponderii produse fecţionare profesională. La le deservesc, deprind cu Participanţii au ales în u- Ion Gheorghe, Virgil Teodo-
Anton
marxist-Ieninistă a partidului şi se angajea lor cu un grad de prelucrare superioară, în re s-au referit pe larg la Combinatul siderurgic Hu noştinţe noi prin care pot nanimltate un prezidiu for rescu, Alexandru, Breitenhofer,
Alexandru
Ioan
ză solemn în faţa Comitetului Central, a scopul reducerii decalajului faţă de ţările activitatea desfăşurată de nedoara sînt nenumărate e- participa mai activ la ridi mat din membri ai Biroului
dumneavoastră, stimate tovarăşe NICOLAE dezvoltate industrial. cadrele tehnice, de comi lemente care subliniază re carea eficienţei economice. Uniunii scriitorilor şi ai Co Dima, Sasz Janos, Aurel Mi-
hale, Romulus Vulpescu, Dan
CEAUŞESCU, de a-şi consacra întreaga e- Conferinţa îşi exprimă convingerea că mi siile inginerilor şi tehni laţia directă între străda La cursurile de calificare şi mitetului de partid, scriitori Zamfirescu, Letay Lajos, Le-
Cen
Comitetului
nergie şi capacitate creatoare înfăptuirii nisterele, institutele de cercetări şi proiec cienilor şi C.N.I.T. pentru niile depuse pentru cunoaş reciclare a cadrelor parti membri ai Partidului Comunist onid Dimov, Corneliu Leu,
al
tral
grandiosului program adoptat de Congresul tări, toate instituţiile interesate, vor exami terea cit mai temeinică a cipă in acest an de invăţă- Român, alte personalităţi ale Liviu Bratoloveanu.
âl X-lea al Partidului Comunist Român, de na cu răspundere problemele ridicate în ca introducerea în producţie a meseriei şi performanţele mint aproape 10 000 de sa vieţii noastre literare. Lucrările conferinţei con
făurire a societăţii socialiste multilateral dez drul dezbaterilor conferinţei noastre, pro tehnicii şi tehnologiilor industriale ale siderurgişli- lariaţi din toate secţiile tinuă. t
voltate în patria noastră. punerile făcute de participanţi şi, în spiri înaintate, perfecţionarea lor. combinatului. După alegerea organelor de (AgerpresRL
Intelectualitatea tehnică împreună cu cla tul indicaţiilor conducerii partidului, cu par pregătirii profesionale, sti In ^prezent, ca dealtfel Există in această cifră, lucru ale conferinţei, a fost
sa muncitoare, clasă conducătoare în socie ticiparea activă a specialiştilor, vor găsi ce in fiecare an, în secţii îşi dincolo de semnificaţia ei
tatea noastră, cu toţi oamenii muncii a adus le mai raţionale soluţii pentru rezolvarea a- mularea creaţiei tehnice de desfăşoară activitatea ne statistică, un alt element e-
o contribuţie importantă la rezolvarea pro cestora. masă, au împărtăşit din ex numărate cursuri, cu tema MIRCEA NEAGU Noi obiective sociale la Lupeni
blemelor complexe puse de dezvoltarea şi Desfăşurarea activităţii obşteşti a ingi perienţa lor, au analizat tici bine stabilite, care sînt
modernizarea economiei naţionale, la înfăp nerilor şi tehnicienilor, in cadrul şi sub în lipsurile care mai persistă urmate de mii de jurnalişti. (Continuare în pag. a 2-a)
tuirea programului general de edificare a drumarea sindicatelor, aşa cum prevede Sta LUPENI. Din contul con- se extinde reţeaua de dis
tribuţie a apei potabile.
socialismului în România. tutul Consiliului Naţional al Inginerilor şi în munca inginerilor şi Tronsonul Valea de Peşii—Uricani I stituit în baza Legii 20 din In cartierul Tudor Vla-
Reunind reprezentanţi ai intelectualităţii Tehnicienilor adoptat de conferinţă, asigură tehnicienilor, făcînd zeci şi j 1972, aşa-numitul cont ci- dimirescu a început ame
tehnice din toate ramurile economiei na condiţiile cele mai propice pentru o parti sute de propuneri pentru a fosi pus sub presiune ; vie, cetăţenii oraşului Lu- najarea unui complex de
peni au hotărît să reali-
i
ţionale, români, maghiari, germani şi de cipare activă a fiecărui cadru tehnic la în îmbunătăţirea activităţii pe I zeze mai multe construcţii joacă pentru copii, cu lo
alte naţionalităţi, conferinţa a analizat în- făptuirea sarcinilor actuale puse de partid multiple planuri. Pe bună URICANI. Deşi în Iacul portantă a locuitorilor aces j şi amenajări de care ei a- curi şi aparatură de joacă,
tr-un spirit de exigenţă şi de mare răspun în domeniul economic, ştiinţific, social şi de acumulare de Ia Valea tui oraş al Văii Jiului. veau mare nevoie. La unc- terenuri de sport, locuri
dere sarcinile ce revin inginerilor, tehnicie cultural. dreptate, se poate aprecia de Peşti nu s-a adunat în Mai sînt de făcut cite j Ie dintre ele lucrările nu de odihnă pentru părinţii
nilor, economiştilor şi altor specialişti, în Asigurăm Comitetul Central al Partidu că vibranta chemare a se că apă, primul tronson al va lucrări de remedieri şi i început şi se află în sta care supraveghează Jocul
in curînd apa va circula şi
lumina programului stabilit de cel de-al X- lui Comunist Român, pe dumneavoastră, mult cretarului general al parti conductei magistrale de a- pe tronsonul Uricani-Lu- diu avansat. Astfel, a în copiilor etc., în suprafaţă
lea Congres ai partidului, de hotărîrile Co stimate tovarăşe NICOLAE CEAUŞESCU, că dului, adresată intelectua limcntare cu apă potabilă ceput construcţia unui drum totală de circa 9 000 mp.
mitetului Central al Partidului Comunist intelectualitatea tehnică din ţara noastră, a fost pus sub presiune. peni iar locuitorii de aici asfaltat care va lega ora Lucrările au fost date in
De la o sursă provizorie,
Român şi a sarcinilor reieşite din expune însufleţită de ideile socialismului şi de dra lităţii tehnice româneşti, apa pleacă pc conductă şi vor cunoaşte o îmbunătă şul de staţia de plecare a „patronarea" minei şi a pre-
rea făcută de dumneavoastră. gostea neţărmurită faţă de partid şi popor, de a-şi pune în valoare pe alimentează oraşul Uricani, ţire a alimentării cu apă i telcscaunului spre vîrful paraţiei Lupeni şi sec
Conferinţa a adoptat o rezoluţie prin care este hotărîtă să întîmpine Conferinţa Na deplin experienţa şi capa rezolvînd o problemă im potabilă. Straja. Tot în zona aceasta torului I.G.L. Lupeni.
întreaga intelectualitate tehnică se angajea ţională a Partidului Comunist Român şi cea citatea ei creatoare în
ză cu fermitate de a-şi înzeci eforturile pen de-a 25-a aniversare a proclamării Republi slujba dezvoltării şi mo
tru valorificarea superioară a tuturor resur cii Populare Române, cu noi şi importante
selor materiale şi umane ale societăţii, pen realizări, să participe şi mai activ la pro dernizării producţiei, pro
tru folosirea raţională a capacităţilor de gresul tehnic şi ştiinţific al economiei noas movării progresului tehnic,
producţie şi a forţei de muncă, reducerea tre socialiste. Ia înfăptuirea politicii inter creşterii eficienţei econo
consumurilor de materii prime şi materia ne şl externe a Partidului Comunist Român, mice, a găsit un puternic întilnirea tineretului cu istoria - grandioasă manifestare
le, îmbunătăţirea organizării şi conducerii pentru ridicarea şi înflorirea continuă a pa ecou în rîndul tuturor ce
producţiei, creşterea productivităţii muncii, triei — Republica Socialistă România. lor prezenţi la conferinţă.
ridicarea calităţii producţiei, a rentabilităţi
întregii activităţi economice, punerea în CONFERINŢA PE TARA PETRE NEDELCU patriotică, prestigioasă acţiune educativă
funcţiune Ia timp şi Ia parametrii proiec A INGINERILOR ŞI TEHNICIENILOR DAN CONSTANTIN
taţi a noilor obiective economice. Intelectua DIN REPUBLICA SOCIALISTA (Continuare în pag. a 2-a)
litatea tehnică va milita neobosit pentru ri- ROMANŢA
de amploare, devenită tradi cunoştinţă faţă de trecut, şi noştinţă şi deosebită satisfac
ţională. organizată de Comi afirmarea angajantă a pre ţie prezenţa la sărbătoarea ti
tetul judeţean Hunedoara al zentului, a hotărîrii şi voin nereţii a tovarăşilor Ioachim
U.T.C. ţei tinerei generaţii de a păşi Moga, membru al C. C. al
Cadrele tehnice Cercetarea, concepţia de mii de tineri hunedoreni cu îndrăzneală şi cutezanţă P.C.R., prim-secretar Hunedoa
Sîmbătă
al
zeci
duminică,
şi
Co
mitetului
judeţean
pe drumul biruitor al vremu
au fost în pelerinaj, adueîn- rilor noi, prezente şi viitoare. ra al P.C.R., preşedintele Co
du-şi piosul lor omagiu glo Duminică, orele 10. In a- mitetului executiv al Consi
hunedorene — angajate ferm şi organizarea le vom riosului trecut al cu isto deschiderea festivă a mani liului popular judeţean, a a-
corduri de trompete are loc
neamului,
tineretului
întilnirea
ria a prilejuit, odată cu ma festărilor „Costeşti ’72". Miile
la înfăptuirea obiectivelor axa pe valorificarea nifestarea prinosului de re de tineri salută cu vie recu (Continuare în pag. a 3-a)
de perfecţionare superioară a resurselor
Impulsionarea activităţii cre
lor
conţinut
sărace
în
mai
a economiei! atoare a 'inginerilor şi teh etc. vine să ilustreze că tot
nicienilor din ţara noastră, în ce s-a subliniat la Confe
Magistrala cuvîntare a to tului nostru îşi au originea lumina sarcinilor expuse în rinţa pe ţară a inginerilor
varăşului Nicolae Ceauşescu în înseşi cerinţele obiective cuvîntarea rostită la Confe
rostită la Conferinţa pe ţa fundamentale ale făuririi so rinţa pe ţară a inginerilor şi şi tehnicienilor trebuie să fie
ră a inginerilor şi tehnicie cietăţii socialiste multilate tehnicienilor de către tova sîmbureie activităţii noastre,
nilor reprezintă pentru în ral dezvoltate pe pămîntul răşul Nicolae Ceauşescu, re să fie ghidul nostru de că-
treaga intelectualitate tehni românesc. Creşterea rapidă prezintă pentru noi toţi o ne pătîi în întreaga muncă de
că din România un amplu a avuţiei şi venitului naţio cesitate vitală, o majoră o- Din nou, pentru a patra oa
o
ce
program de mobilizare a ca nal — unica sursă de ridi bligaţie de a ne aduce în concepţie îndrumarul desfăşurăm, ră, la Costeşti, în vecinătatea
eforturilor
să
fie
pacităţii creative din tehni carea ţării noastre la nivelul tregul aport la realizările şi cetăţilor dacice ale Munţilor
ca românească la înfăptui statelor cu economia cea înfăptuirile actualei etape a noastre cotidiene pentru ri Orăştiei — ţinut cu nestinse
rea marilor obiective de per mai avansată din lume — construcţiei socialiste. Sîntem dicarea parametrilor calita şi vibrante rezonanţe în ini
fecţionare a economiei naţio impune cu necesitate strin aşadar chemaţi ca, alături de tivi ai producţiei Ia cote su ma şi sufletul poporului ro
nale trasate de Congresul gentă valorificarea superioa clasa muncitoare, să facem perioare. Cred că în acest mân — au trepidat şi răsunat
al X-lea al P.C.R., o vibran ră a resurselor materiale şi totul pentru traducerea în spirit esenţial este ca acum ecourile grandioasei mani
tă şi înflăcărată chemare a- umane ale ţării. Aceasta pre efortul tehnic şi ingineresc festări cultural-educative „In-
tllnire cu istoria“ — acţiune
dresată de secretarul gene supune în primul rînd creş viaţă a politicii partidului, Festivitatea de deschidere a măreţei sărbători a tineretului „Costeşti ’72“.
ral al partidului tuturor ca terea productivităţii muncii pentru aplicarea fermă a din cadrul centralei noastre
drelor tehnice şi economice sociale, realizarea unor pro programului de ridicare a să se îndrepte spre noi pro
duse cu înalt grad de pre cedee de înlocuire a susţine
de a-şi consacra întreaga e- bunăstării celor ce muncesc. ratura minimă va fi cuprinsă
lucrare, în care să se regă În pagina a l-a între 6 şi 10 grade, iar cea ma
nergie sporirii continue a sească efectiv un cît mai Faptul că principalele pre rii cu lemn pentru toate ex ximă intre 19 şi 23 grade.
producţiei materiale şi creş mic consum de materii pri ocupări ale noastre sînt în ploatările miniere din jude-
terii eficienţei economice, me şl materiale şi o cît mai dreptate spre transpunerea N1COLAE GRIBINCEA Ştiri şi reportaje de fa manifestă PENTRU URMĂTOARELE
ridicării nivelului de civi ridicată valoare de întrebu în practică a unor dezidera inginer la Centrala PENTRU 24 ORE DOUA ZILE
inţare. Atingerea acestui o- Vreme călduroasă, cu cerul Vromc in general frumoasă
lizaţie fi bunăstare al între te majore cum sînt: extinde minereurilor neferoase rile prilejuite de a IV-a ediţie a schimbător, mai ales după-a- şi călduroasă, cu cerul varia
biectiv, singurul capabil să Deva
vor
de
slabe
gului nostru popor. rea mecanizării în subteran, rniaza cind local ploaie. cădea ploaie. Izolat, potrivit din nord-
bil.
averse
Vin-
averse
de
slabe
Vlnt
Orientările date de con creşterea productivităţii mun Miluirii cu istoria „Costeşti ’72“ tul va sufla slab pină la po vest. Temperatura — staţio
ducătorul partidului şi sta- (Continuare în pag, a 2-a) cii, valorificarea zăcăminte (Continuar* En pag, a 2-a} trivit din nord-vest. Tempe- nară.