Page 68 - Drumul_socialismului_1972_05

fWPW

ÎNCHEIEREA LUCRURILOR CONFERINŢEI Pi IARĂ Consfătuire cu colectivele

de redacţie ale
A INGINERILOR Şl TEHNICIENILOR gazetelor satirice

(Urmate din pag. 1) de cercetări pentru mecani­ tiv şi calitativ superioare ale HAŢEG. Recent, biroul Comitetului orăşenesc de
zarea agriculturii, prof. ing. cincinalului, dezvoltării ac­ t şi la comună! partid Haţeg a organizat — în cadrul cabinetului
ION CURIEVICI, decan al tuale şl în perspectivă a e- pentru ştiinţele sociale — o consfătuire eu colectivele
Conferinţa a aprobat, în u- Facultăţii de chimie indus­ conomlel naţionale. Delegaţii de redacţie ale gazetelor satirice.
nanlmitate, Statutul Consiliu­ trială din Iaşi, dr. ing. TRA- şl Invitaţii au aplaudat înde­ Cu două luni laritate) se poate afla, fără re să arate ce şi-au propus In consfătuire s-a dezbătut activitatea gazetelor
lui Naţional al Inginerilor IAN MOCUŢA, de la Insti­ lung. In sala Ateneului' preajma începerii prea multe explicaţii, evolu­ locuitorii satelor în urma satirice, atît a celor cu o prezenţă mai îndelungată
şi Tehnicienilor din Republi­ tutul de cercetări şi proiec­ Român au răsunat urale şl agricole de primăvară, mun­ ţia activităţii cooperativelor. Conferinţei pe ţară a secreta­ cît şi a celor nou create (în ultimul timp au fost în­
ca Socialistă România care tări de foraj din: Cîmpina, şi ovaţii la adresai C.C. al ca politică în unităţile agri­ Au mai fost, de asemenea, rilor comitetelor de partid şi fiinţate asemenea gazete şl la întreprinderea de in­
defineşte cu claritate rolul şl ION MILCULESCU, tehnici­ P.C.R., a secretarului său cole şi satele comunei Băcia confecţionate panouri consa­ a preşedinţilor consiliilor dustrie locală, unitate« de exploatare a lemnului şi
atribuţiile acestei organizaţii an la Centrala termoelectri­ general, expresie pregnantă a se rezuma doar ia activitatea crate popularizării fruntaşilor. populare comunale sau în autobază) privind asigurarea operativităţii, obiectivi­
obşteşti, creînd un cadru fa­ că din Cralova ; secretar ; dragostei pentru conducătorul orală desfăşurată de cadrele Gît priveşte gazetele de pe­ răspunsul la chemarea celor tătii şi a principialităţii în combaterea prin armele
vorabil sporirii aportului tu­ ing. ION IŞTOC. Preşedin­ iubit al partidului şi statu­ din comună, de la C.A.P., de rete, doar cea de la C.A.P. din comuna Unirea, judeţul criticii şi satirei a lacunelor din comportarea oame­
turor inginerilor şl tehni­ te al Colegiului pentru pro­ lui nostru, a hotărîril ferme unii agitatori şi deputaţi pen­ Totia reţine atenţia (la C.A.P. Ialomiţa, obiectivele ce se nilor, în modalităţile de transmitere a mesajului eti­
cienilor în toate domeniile blemele eticii profesionale al a intelectualităţii tehnice ro­ tru impulsionarea pregătirii Petrenl articolele au un ca­ vor realiza prin contribuţia cii şi echităţii noastre socialiste. S-au stabilit, cu acest
vieţii economice şi sociale a C.N.I.T. a fost ales prof. ing. mâneşti de a înfăptui sar­ campaniei, a acţiunilor de racter general, iar la C.A.P. cetăţenilor în bani şi muncă. prilej, unele măsuri şi orientări pentru creşterea efi­
ţării. Participanţii au adop­ CONSTANTIN DINCULES- cinile desprinse din cuvînta- îmbunătăţiri funciare şi de Tîmpa spaţiile afectate erau Sînt, de asemenea, stări de cienţei acestor gazete cît şi a emisiunii audio-vizua-
tat, de asemenea, Rezoluţia CU. Ca preşedinte al Comi­ rea rostită de tovarăşul contractări şi achiziţii. Agi­ goale...). La această gazetă de lucruri care pot fi eficient le „Reflectorul haţegan*.
Conferinţei pe ţară a ingine­ siei de cenzori a fost ales e- Nicolae Ceauşescu, de a-şi taţia vizuală era inexistentă, perete au publicat, de pildă, combătute prin gazetele de Colectivele de redacţie ale gazetelor satirice din
rilor şi tehnicienilor, docu­ conomistul TRISTAN IO- spori aportul la munca rod­ activitatea gazetelor de pe­ articole cu exemple concrete perete sau la „reflectoare", oraşul Haţeg şi-au anunţat participarea la concursul
ment care stabileşte orien­ NESCU. nică şi avîntată a întregu­ rete aproape la fel, acţiunile tovarăşii Salvina Muntean, ştiut fiind că în mediul rural, axat pe ldeea „Prin tot ceea ce publicăm, să servim
tările fundamentale ale ac­ lui popor, pentru îndeplini­ cu caracter educativ-sporadi- preşedinta C.A.P., şi tovarăşul unde oamenii se cunosc, cri­ educaţiei socialiste a maselor“ — organizat de sec­
tivităţii C.N.I.T., a comisiilor nic Intr-o atmosferă de puter­ a rea obiectivelor stabilite de ce. inginer Ciprian Mihălţan. In tica sau evidenţierea făcută ţia de propagandă a Comitetului Judeţean dc partid
conferinţa
entuziasm,
sale şi a cadrelor noastre hotărît să adreseze o scrisoa­ Congresul al X-lea al P.C.R. — Le-am tot spus, i-am tot articolul despre importanţa în scris este pusă la inimă. şi ziarul „Drumul socialismului“ în întimpinaren
tehnico-inginereştl. re Comitetului Central al instruit pe secretarii organi­ lucrărilor de îmbunătăţiri fun­ Tot ce se întreprinde pe li­ Conferinţei Naţionale a partidului şl a celei de a 25-a
Trerfndu-se la ultimul Partidului Comunist Român, zaţiilor de bază ce trebuie să ciare era evidenţiată activi­ nia agitaţiei vizuale să aibă aniversări a republicii — angajîndu-se să ocupe un
punct al ordinii de zi a con­ tovarăşului Nicolae Ceauşescu, ■¿r facă, dar nu fac — arăta, a- tatea desfăşurată de coope­ loc fruntaş pe Judeţ.
ferinţei, s-au ales prin vot După încheierea lucrărilor, tunci, tovarăşul Traian Cris- ratorii Iosif Lazăr, Dumitru însă un caracter militant, con­
in care se exprimă adeziu­ toiu, secretarul comitetului de Lazăr şi Petru Lazăr şi cri­
secret Consiliul Naţional al participanţii la conferinţă au partid şi primarul comunei. ticaţi pentru întîrzlerl Vasl- cret, operativ i
inginerilor şi Tehnicienilor, nea totală a intelectualităţii vizitat Expoziţia „Autoutllări Am amînat şl plenara comi­ le Ciocan şi Cornel Spinean.
din care fac parte 187 de tehnice româneşti la politica şi tehnologii noi realizate tetului comunal de partid în — Ceea ce s-a făcut aici în
membri şi 22 membri suple­ internă şi externă a parti­ în întreprinderile industriei care ne-am propus să anali­ domeniul agitaţiei vizuale —
anţi, Colegiul pentru pro­ dului, angajamentul el so­ construcţiilor de maşini“, a- zăm activitatea politico=edu- graficul de producţie, lozin­
blemele eticii profesionale al lemn de a-şi consacra întrea­ menajată într-unul din pa­ cativă pînă se pun lucrurile Gbnfjerinţa Naţională^ a partidului moment important în dezvoltarea
ga energie şi capacitate cre­ cile de la intrarea în incintă,
C.N.I.T., precum şl Comisia vilioanele marelui complex ia punct, ca să avem ce ana­ gazeta de perete — se dato-
de cenzori. Preşedinte al atoare realizării programului expoziţional din Piaţa Scîn- liza... reşte în mare măsură tovară­
Consiliului Naţional al Ingi­ de făurire a societăţii socia­ teii. Cu acest prilej s-a făcut Cu întîrziere, destul de şului Ioan Dara, secretarul
nerilor şi Tehnicienilor a fost liste multilateral dezvoltate un rodnic şi util schimb de greoi, dar lucrurile au înce­ organizaţiei de bază, un co­
ales prof. dr. ing. OLIVIU în patria noastră. Scrisoarea, experienţă în domeniul do­ put să se mai pună la punct operator foarte activ, arăta
RUSU ; vicepreşedinţi : acad. citită de la tribuna conferin­ cumentării şl generalizării în privinţa agitaţiei vizuale tovarăşul Ioan Raţiu, instruc­
ţei, a fost aprobată cu ova­
ŞTEFAN BALAN, acad. RE- iniţiativelor valoroase, al gîn- şi, în parte, a gazetelor de tor al Comitetului judeţean
ţii şi urale, cu aplauze pre­
MUS RADULEŢ, dr. ing. lungite. Delegaţii şi invitaţii dlrii tehnice proprii, de na­ perete. de partid.
Intr-adevăr
Ioan
La C.A.P. au fost confecţio­
tovarăşul
IANCU DRAGAN, director au scandat minute în şir tură să asigure creşterea po­ nate şi expuse (C.A.P. Pe- Dara este exemplu de muncă
la Institutul de cercetări „Ceauşeseu — JP.C.R." I, tenţialului industriei noastre, treni, C.A.P. Totia) grafice şl mal activ decît alţi secre­
metalurgice din Bucureşti, „Ceauşescu — P.C.R.l". ridicarea continuă a produc­ din care rezultă cu claritate tari de organizaţii de bază
ELENA BUZESCU, inginer- Conferinţa s-a încheiat în- tivităţii muncii, afirmarea tot planurile de producţie pe a- din cooperativele agricole ale Iese mii de siderurgişti în fluxul
şef la Fabrica de confecţii tr-o atmosferă însufleţitoare mai competitivă a .produse­ cest an, cu toate comparti­ comunei şi pe linie politică.
vizuală
poate
şl
Agitaţia
şl tricotaje din Bucureşti, exprimînd angajarea totală a lor româneşti de înaltă teh­ mentele lor principale: cul­ trebuie să fie pusă la punct
tura mare şi producţiile glo­
Ing. RACZ ATILA, director intelectualităţii noastre tehni­ nicitate pe piaţa internă şi bale şi la hectar, efectivele si la comune ! La Băcia s-a perfecţionării profesionale
tehnic la Combinatul minier ce de a contribui mai efi­ externă, sarcini de bază tra­ şl producţia din zootehnie, făcut un pas în această direc­
Bălan, dr. ing. DRAGOŞ cient, cu toate forţele, la sate de conducerea partidu­ activitatea economico-finan- ţie, care, ni s=a spus, va fi (Urmare din pag. 1) tineri îşi însuşesc tainele tul de subingineri sau la
ciară etc. Din indicatorii pre­
completat
cu
o
preocupare
TOMA, director la Institutul realizarea sarcinilor cantita­ lui şl statului. zentaţi membrii cooperatori permanentă. Desigur, la Bă­ adinei, dar frumoase, ale liceele de cultură generală.
îşi fac o imagine cuprinză­ cia şi în alte comune, mijloa­ senţial, care subliniază preg­ meseriei de siderurgist. Cei Dar, indiferent de forma de
toare asupra sarcinilor eco­ cele pentru realizarea unei a- nant setea de cunoaştere a mai mulţi dintre aceştia invăţămînt la care partici­
nomice ce stau în faţa uni­ gitaţii vizuale corespunzătoa­ unor oameni care fac parte sint fiii celor care au sta­ pă, siderurgiştii hunedoreni
tăţii. Comparînd acestea cu re sînt mai modeste decît în dintr-un colectiv fruntaş, bilit performanţele care dovedesc aceeaşi pasiune
adus
pentru
Cadrele tehnice hunedorene — şi cu contribuţia fiecăruia (e- întreprinderi. Totuşi, se pot distins „Ordinul a Muncii" clasa le-au Steagul pentru şi a diplo­ pentru continua lor perfec­
doua
oară
treia
rezultatele
obţinute
globale
cu
roşu
oară
îmbogăţirea
In
videnţele privind participarea confecţiona şi aici lozinci mi­ I. 000 de fiecare lună, de peste ma de întreprindere frun­ ţionare, pentru profesionale
cunoştinţelor
litante, concrete, care să în­
pro­
muncitori,
6
angajate ferm la înfăptuirea obiectivelor fiecărui cooperator la muncă demne, precum şl panouri ca­ fesii diferite, participă la taşă pe ţară. trebuie amintit, chiar şi de cultură generală.
se ţin şi se afişează cu regu­
Mai
seminariile care au loc, li­ dacă foarte pe scurt, despre Aproape 10 000 de side­
nele chiar acolo, in secţii­ cursurile de calificare, rurgişti hunedoreni mun­
de perfecţionare a economiei ! le in care lucrează. perfecţionare şi specializa­ cesc şi învaţă să producă
La alte cursuri, cele de mai mult şi mai bine. Iar
re a cadrelor cu şi fără
perfecţionare, care se des­ faptul că, in perioada care
(Urmare din pag. 1) şl creativităţii tuturor ingi­ ai tehnologiilor moderne, făşoară sub formă de expu­ scoatere din producţie. In a trecut din acest an, toate
nerilor, tehnicienilor şi eco­ să-şi aducă întreaga lor con­ neri şi seminarii, participă acest an, primii 110 absol­ secţiile, uzinele şi fabrici­
determine ca economia româ­ nomiştilor,. pentru exclude­ tribuţie la diversificarea pro­ 800 de maiştri şi tehnicieni venţi au şi primit carnetele
siderurgic
nească să devină realmente rea din gîndirea şi practica ducţiei, să vină cu soluţii şi peste 280 de cadre cu le Combinatului îndeplinit şi
Hunedoara
au
o economie avansată, este tehnică şi economică a ru­ raţionale de reducere a con­ pregătire superioară. Şi tot de calificare, iar peste 550
de
plan,
sarcina de căpetenie în acest tinei şi conservatorismului. sumurilor specifice de metal, la acest capitol, al perfec­ frecventează diverse cursuri depăşit sarcinile de seamă
succese
dobindind
cincinal şi următoarele pen­ Pentru intelectualitatea teh­ cocs, lemn, combustibil şi e- ţionării, trebuie amintit ale meseriilor pe care le-au
tru clasa muncitoare, pentru nică hunedoreană, care nu­ nergie, asigurînd astfel în faptul că un important nu­ solicitat. in perfecţionarea calitativă
producţiei
de
intelectualitatea tehnică, pen­ mără în rîndurile sale peste întreaga activitate industria­ măr de cadre cu studii su­ Alţi siderurgişti se pregă­ a creşterea eficienţei metal şi
econo­
tru întregul nostru popor, 8 000 maiştri şi tehnicieni, lă şi de construcţii din ju-
„îndeplinirea marilor sarcini £5,00 ingineri. mai bine de . deţ reducerea .substanţială a perioare din cadrul combi­ tesc la şcoala tehnică de mice, vine să confirme rela­
de modernizare a economiei— 1 000 economişti şi alţi spe­ cheltuielilor materiale de natului sint înscrise la maiştri sau la şcoala teh­ ţia firească, necesară, din­
subliniază tovarăşul Nicolae cialişti, cuvîntarea programa­ producţie. cursurile postuniversitare şi nică postliceală, la institu- tre muncă şi învăţătură.
Ceauşescu — impune ca in­ tică a tovarăşului Nicolae Prin întreaga lor activitate, doctorantură ale Institutu­
ginerii, tehnicienii, toţi spe­ Ceauşescu constituie un pri­ prip munca de concepţie şi
cialiştii să se afle în perma­ lui central de perfecţiona­ Realizări peste plan
lej de matură şi responsabi­ cercetare, prin talentul orga­
nenţă. acolo unde se hotă­ lă reflecţie asupra obligaţiu­ nizatoric şi ingeniozitatea re a cadrelor,
răşte soarta perfecţionării şi nilor majore ce-i revin în tehnică şi ştiinţifică, cadrele Cum este şi firesc, o a-
BIRCEA.
şi
dezvoltării producţiei, unde-şi acest cincinal, un factor de tehnice din judeţul nostru, tenţie deosebită se acordă tehnicienii de Inginerii I.M.C. ste 300 000 Iei, iar prin
la
pot valorifica cel mai bine plenară angajare la înfăptui­ animate de dorinţa de a da şi pregătirii viitoarelor ca­ Iîîrcea înscriu în buchetul mecanizarea încărcării că­
experienţa şi pregătirea teh- rea sarcinilor de perfecţio­ viaţă indicaţiilor de inesti­ dre care vor constitui de fapte pe care îl con­ rămizilor dialiţ în vagoa­
ne, o reducere a cheltuie­
nico-ştiinţifică". nare şi creştere economică mabilă valoare ale tovarăşu­ sacră apropiatei Conferin­ lilor de producţie cu 96 000
Jaloanele efortului gîndi- puse de programul partidu­ lui Nicolae Ceauşescu, se schimbul de miine. In afa­ ţe Naţionale a partidului Iei. De asemenea, s-au în­
rii tehnico-economice roma­ lui în faţa judeţului Hune­ vor angaja cu deplina lor ra elevilor de la grupul realizări deosebite însoţi­ tocmit şi pus în aplicare
neşti sint, în această lumi­ doara. Cadrele tehnice şi e- competenţă, dăruire şi res­ şcolar profesional, la cursu­ te de înalte efecte eco­ Studii proprii privind me­
nă, trasate cu deosebită cla­ conomice din muierii şi si­ ponsabilitate în vastul proces rile serale învaţă in nomice. Prin stabilirea canizarea operaţiilor de
ritate. Se cere din partea ca­ derurgie sint chemate ca în de dezvoltare şi perfecţiona­ capacităţii maxime de pro­ încărcare-descărcare, fapt
drelor tehnice o angajare acest cadru să se mobilizeze re a economiei româneşti, îşi prezent peste 650 de mun­ ducţie şi a gradului de u- ce va duce la economisi­
plenară a potenţialului lor pentru a asigura în timpul vor aduce întreaga contribu­ citori, iar la cursuri­ tilizarc a acestora s-a pre= rea a 36 000 Iei din su­
pentru utilizarea cu maxi­ cel mai scurt o folosire in­ ţie. alături de clasa munci­ le ucenicie la locul de văzut obţinerea unei pro­ mele prevăzute la acest
mum de randament a capa­ tensivă a maşinilor, utilaje­ toare, ia progresul şi prospe­ Maşini de mare tonaj transportă calcarul de la cariera Crăciu- muncă mai mult de 500 de ducţii suplimentare de pe- capitol.
cităţilor de producţie, a for- lor şi agregatelor, să deter­ ritatea patriei socialiste. neştl la staţia de concasaxe. Foto: V. ONOIU
.ţei de muncă şi a timpului mine o substanţială creşte­
de lucru, pentru moderniza­ re a productivităţii muncii ■■iMwwywuKtfwmw»»m.* jj i ru-c—...n>r XiWMBiimiawiBawwMBnBBsan ţm———»si——a——
i
rea tehnologiilor, perfecţio­ prin întronarea la toate locu­
narea calitativă a produse­ rile de muncă a unei rigu­ DIVIZIA NAŢIONALĂ B
lor, organizarea superioară a roase organizări, a ordinii şi
producţiei şi a muncii, dez­ disciplinei. In fiecare între­ SERIA A II-A
voltarea acţiunii de autodo- prindere din judeţ, maistrul, REZULTATE : C.F.R. Arad — Chimia Făgăraş 5-2 ;
tare şi autoutilare, a mişcă­ tehnicianul, inginerul sau e- C.S.M. Sibiu — Gloria Bistriţa 3-0 ; C.F.R. Timişoara — DIVIZIA NAŢIONALA C
rii de invenţii şi inovaţii, conomistul trebuie să se a- Minerul Anina 1-1 ; Electroputere Craiova — C.S.M. Re­
pentru afirmarea iniţiativei firme ca autentici promotori şiţa 5-2 : Olimpia Oradea — Gaz metan Mediaş 1-0 ; Cor- SERIA A VIII-A SERIA A IX-A
vinul Hunedoara — Vulturii Textila Lugoj 2-1 •; Olimpia REZULTATE : Aurul Brad — Minerul Ghelar 5-2 ; Elec­ REZULTATE : Metalul Copşa Mică — Unirea Alba lu-
Satu Mare — Politehnica Timişoara 2 -i ; Minerul Baia tromotor Timişoara — Minerul Bocşa 3-0 ; Mureşul Deva lia 0-0 ; Victoria Călan — C.F.R. Simeria 3-0 ; Text:la
Mare — Metalurgistul Cugir 1-1. — U.M. Timişoara 4-0 ; C.F.R. Caransebeş — Vagonul A- Sebeş — C.F.R. Sighişoara 2-0 ; U.P.A. Sibiu — Chimia o-
clasamentul rad 1-2 ; Minerul Moldova Nouă — Furnirul Deta 3-0 ; raş Victoria 0-1 ; Vitrometan Mediaş — Independenţa Sibiu
Cercetarea, concepţia şi 1. C.S.M. Reşiţa 25 15 5 5 8 9 38-20 35 Progresul Timişoara — Victoria Caransebeş 1-1 ; Gloria A- 1-1 ; Constructorul Hunedoara — Minerul Teliuc 1-0 ; Mi-
25
6
11
28
42-27
2. Minerul Baia Mare
rad — Metalul Oţelu Roşu 4-0.
naur Zlatna — A.S.A. Sibiu 2-1.
27
3. C.F.R. Arad
i 4. C.F.R. Timişoara 25 11 8 6 8 33-31 26 1. Vagonul Arad clasamentul 22 12 5 5 31-21 29 1. Independenţa Sibiu CLASAMENTUL 21 14 3 4 53-14 31
9
31-22
25
5. C.S.M. Sibiu 25 11 4 10 27-28 26 2. Mureşul Deva 22 12 4 6 48-20 28 2. Victoria Călan 22 11 3 8 40-24 25
organizarea le vom axa pe valo­ 6. Olimpia Satu Mare 25 11 9 3 11 19-22 25 3. Electromotor Timiş. 22 10 4 3 8 8 36-28 24 3. Metalul Copşa Mică 22 11 3 3 8 8 32-30 25
11
25
99
10
30-34
7. Minerul Anina
25
4. U.M. Timişoara
25
5 10
4. Unirea Alba Iulia
30-24
20-22
25
11
22
8. Politehnica Tim.
25
24
33-27
6 10
22
9
22
9
6. Metalul O. Roşu
9. Chimia Făgăraş 25 11 2 12 42-39 24 5. Minerul Moldova N. * 22 9 6 7 7 29-24 24 5. U.P.A. Sibiu 21 10 5 8 8 33-31 23
24
6
38-38
24-25
3
6. Chimia oraş Victoria
23
10. Corvinul Hunedoara 25 10 4 11 27-28 24 7. Progresul Timişoara 92 8 6 8 33-31 22 7. C.F.R. Simeria 22 10 2 10 38-33 22
24
8. Aurul Brad
4 11
9
rificarea superioară a resurselor 11. Electroputere Craiova 25 10 3 12 26-32 23 10. Furnirul Deta 22 9 9 4 3 10 27-33 22 8. Minerul Teliuc 22 8 8 6 5 8 25-26 21
22
20-25
12. Metalurgistul Cugir
5 11
25
9
0. Gloria Arad
23
29-27
2°
21
9. Vitrometan Mediaş
9
22
29-36
13. Gloria Bistriţa
24-30
25
22
10
14. Gaz rpetan Mediaş 25 10 3 12 18-26 23 11. Minerul Ghelar 21 9 9 3 10 19-25 21 10. Minaur Zlatna 22 9 7 2 11 9 29-28 20
30-38
2 10
20
6
11. C.F.R. Sighişoara
21-29
22
20
15. Olimpia Oradea 25 10 2 13 29-32 22 12. Minerul Bocşa 22 8 3 11 32=42 19 12. Constructorul Hunedoara 7
(Urmare din pag. 1) ţii astfel ca lucrările de pre­ 25 8 5 12 20-36 21 22 5 10 19-31 19
gătire şi deschidere să înre­ 16. Vulturii Textila L. 13. C.F.R. Caransebeş 21 5 5 11 27-32 15 13. Textila Sebeş 22 7 3 12 22-44 17
gistreze o reducere, numai în ETAPA VIITOARE: Politehnica Timişoara — Minerul 14. Victoria Caransebeş 22 3 6 13 2Ü-48 12 14. A.S.A. Sibiu 22 5 3 14 28-40 13
ţul nostru, să vizeze puntea acest an, de circa 12 milioa­ Baia Mare ; Gaz metan Mediaş — Electroputere Craiova ; ETAPA VIITOARE : Minerul Moldova Nouă — C.F.R. ETAPA VIITOARE : Chimia oraş Victoria — Minaur
de lansare spre obţinerea li­ ne lei. Peste această sumă Vulturii Textila Lugoj — C.F.R. Arad ; Olimpia Oradea — Caransebeş ; Vagonul Arad — Minerul Ghelar ; Aurul Brad Zlatna ; Unirea Alba Iulia — Vitrometan Mediaş ; U.P.A.
Olimpia Satu Mare; Gloria Bistriţa — Chimia Făgăraş ;
nei producţii mai mari decit intelectualitatea tehnică şi C.S.M. Reşiţa — Minerul Anina ; Corvlnul Hunedoara — — Electromotor Timişoara ; Victoria Caransebeş — Meta­ Sibiu — A.S.A. Sibiu ; C.F.R. Simeria — Constructorul
lul Oţelu Roşu ; Minerul Bocşa — Gloria Arad ; Furnirul
rea realizată pînă acum. Cred economică din centrală vizea­ Hunedoara ; Textila Sebeş — Metalul Copşa Mică ; Inde­
de asemenea că este necesar ză realizarea unor creşteri de C.S.M. Sibiu ; Metalurgistul Cugir — C.F.R. Timişoara. Deta — Mureşul Deva ; Progresul Timişoara — U.M. Ti­ pendenţa Sibiu — Victoria Călan ; C.F.R. Sighişoara —Mi­
să avem în vedere punerea economicitate prin creşterea mişoara. nerul Teliuc.
în prpducţie a noi zăcăminte calităţii produselor, prin per­
şi valorificarea mai bună a fecţionarea activităţii la sec­ SERIA VALEA MUREŞULUI
celor existente, extinderea toarele de preparare etc. Campionatul judeţean REZULTATE : Preparatorul Teliuc — Victoria Dobra
metodelor de mare producti­ Am subliniat numai cîteva 3-0 ; Constructorul Hunedoara — Dacia Deva 5-1 ; Minerul
vitate în exploatare, uşurarea probleme care ne preocupă SERIA VALEA JIULUI Ghelar — I.G.C.L. Hunedoara 0-0 ; Victoria Călan — Aurul
efortului fizic al muncitori­ şi care îşi vor găsi un puter­ REZULTATE: Preparatorul Lupenl — Energia Paro- Certej 3-3 : Minerul Teliuc — Dacia Orăştie 1-3 ; C.F.R. Si-
lor mineri, îmbunătăţirea nic impuls spre perfecţiona­ şeni 3-2 ; Utilajul Petroşani — Preparatorul Petrila 2-3 ; meria — Energia Deva 4-3 ; Prefabricate Cristur — Voinţa
tehnologiilor de extracţie în re ca urmare a logicii fer­ Streiul Baru — Parîngul Lonea 1-2 ; Minerul Uricani — Ilia 2-0. Rezultatele concursului nr. 21 din 21 mai 1972:
subteran, prepararea eficien­ me pe care partidul nostru o Constructorul Lupeni 3-0 ; Minerul Lupeni ■ Minerul A- CLASAMENTUL
tă a minereurilor extrase şi conturează pregnant, pe care ninoasa 0-4 ; Gloria Haţeg — Minerul Vulcan 3 -1. 1. Dacia Orăştie 24 21 1 2 90-13 43 i. România (ol.) — Danemarca (ol.) 2-3 2
de bună seamă desfăşurarea însăşi raţiunea de progres o CLASAMENTUL 2. I.G.C.L. Hunedoara 24 16 3 5 68-19 35 2. Dunărea — Sportul studenţesc 0-0 X
tuturor activităţilor produc­ pune în faţa acelei forţe in­ 1. Parîngul Lonea 20 15 2 3 69-17 32 3. Aurul Certej- 24 14 3 7 72-35 31 3. C.F.R. Paşcani — Metalul Bucureşti
tive în condiţii de eficienţă telectuale — atlt de convin­ 2. Minerul Vulcan 20 12 5 3 53-21 29 4. Prefabricate Cristur 24 14 1 9 54-33 .29 2-1 1
sporită şi cu respectarea nor­ gător ilustrată de tovarăşul 3. Preparatorul Petrila 20 12 4 4 57-29 28 5, Energia Deva 24 13 3 8 46-33 29 4. Electroputere Cv. — C.S.M. Reşiţa 5-2 1
melor de tehnica securităţii Nicolae Ceauşescu — care se 4. Minerul Uricani 20 11 3 6 45-23 25 6. Voinţa Ilia 24 11 5 8 49-40 27 i 5. Olimpia Satu Mare — Politehnica Tim. 2-1 1
muncii. află în cadrul fiecărei uni­ 5. Gloria Haţeg 20 10 1 9 43-43 21 7. C.F.R. Simeria 24 12 1 11 61-60 25 6. Atalanta — Milan camp. italian 0-1 2
Inginerii şi tehnicienii noş­ tăţi economice indiferent de 6. Energia Paroşeni 20 9 2 9 46-45 20 8. Victoria Dobra 24 10 4 10 38-36 24 7. Cagliari — Sampdorla 3-1 1
tri, în deplină unanimitate, ponderea şi de natura pro­ 7. Minerul Anlnoasa 20 8 2 10 46-40 18 9. Dacia Deva 24 11 1 12 46-67 23 „
îşi vor axa problemele de ducţiei pe care o desfăşoară 8. Utilajul Petroşani 20 8 2 10 30-43 18 10. Victoria Călan 24 9 3 12 52-41 21 8. Cantanzaro — Verona i) 0-0 X
cercetare, de organizare şi în economia naţională. A- 9. Preparatorul Lupeni 20 8 2 10 30-53 18 11. Preparatorul Teliuc 24 8 1 15 33-53 17 9. Florentina — Juventus » LI X
concepţie pentru a atrage în ceasta îndeamnă la angaja­ 10. Streiul Baru 20 6 1 13 34-55 13 12. Constructorul Hunedoara 24 7 1 16 30-69 15 10. Internazionale — Mantova M 2-0 1
circuitul economic zăcămin­ ment, la o nouă valorificare 11. Constructorul Lupeni 20 5 0 15 28-59 10 13. Minerul Ghelar 24 5 1 18 23-83 11 11. Lanerossi — Varese „ 0-4 2
tele care pot să satisfacă mai a forţei intelectuale de ca­ 12. Minerul Lupeni 20 3 2 Í5 24-72 8 14. Minerul Teliuc 24 2 0 22 18-99 4 12. Napoli — Bologna 0-0
deplin cerinţele progresului re dispunem şi noi, la o no­ ETAPA VIITOARE : Gloria Haţeg —- Preparatorul Lu- ETAPA VIITOARE : Prefabricate Cristur — Prepara­ ♦» X
general al ţării. De aceea, uă contribuţie a fiecăruia peni : Minerul Vulcan — Minerul Lupeni : Mineriţi Ani- torul Teliuc : Voinţa Ilia — C.F.R. Simeria : Energia De­ 13. Torino — Roma » 2d) 1
soluţiile ce le vom elabora dintre lucrătorii de la C.M.N. noasa — Minerul Uricani ; Constructorul Lupeni — Sţreiul va — Minerul Teliuc : Dacia Orăştie — Victoria Călan ;
se vor concentra asupra re­ Deva la ridicarea pe trepte Baru : Parîngul Lonea — Utilajul Petroşani ; Preparatorul Aurul Certei — Minerul Ghelar : I.G.C.L. Hunedoara — Fond de premii : 354 225 Iei.
ducerii cheltuielilor materia­ superioare a activităţii pro­ Petrila — Energia Paroşeni. Constructorul Hunedoara ; Dacia Deva — Victoria Dobra.
le de producţie şi de' investi- ductive.