Page 69 - Drumul_socialismului_1972_05

DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 402 ® MARŢI 23 MAI 1972 3

Intilnirea

eu istoria—grandioase

manifestare patriotica,

prestigioasa acţiune V O C I T I N E R E “

educativă Laureaţii festivalului-concurs de muzică populară

(Urmare din pag. 1) meroase, sS fie atît de Im­ _i Premiul I şi Marele Tro­ © Premiul special al ju­ doara — Ana Drăgan (Mu­ ferul de îndrumare a creaţiei
populare şi a mişcării artis­
portante, să fie atît de grăi­ feu „Costeşti", oferit de Co­ riului — Florica Goldiş (A- reş) ;
cademicianului Constantin toare. Norocul nostru, al nos­ mitetul judeţean Hunedoara rad); © Premiul Consiliului ju­ tice de masă al judeţului
Daicoviciu, membru al Consi­ tru al tuturor, a făcut ca al U.T.C., a fost acordat so­ © Premiul Comitetului de deţean Hunedoara al Organi­ Hunedoara — Ana Ciocan
liului de Stat. Sînt prezenţi tocmai în această zonă a listului Drăgan Muntean'- cultură şi educaţie socialistă zaţiei pionierilor — Eugenia (Bistriţa-Năsăud); Mariana
de asemenea tovarăşii Aurel Munţilor Orăştiei să se gă­ (Hunedoara); al judeţului Hunedoara — A- Ciortan (Vaslui); Murşa (Mureş) ; Vasile Cotîr-
Bulgărea, Lazăr David şi Şte­ sească cea mai formidabilă © Premiul II şî Trofeul driâna Dascălu (Argeş) ; © Menţiuni oferite de Co­ lca (Sibiu) ; Veronica Dezsi
fan Almăşan, secretari al Co­ concentrare, concentrarea cea „Costeştl" — Elena Mihăiles- mitetul judeţean Hunedoara (Covasna) ;
mitetului judeţean de partid, mai mare a vestigiilor civili­ cu (Dîmboviţa) ; © Premiul pentru autenti­ al U.T.C. — Teodor Damian © Menţiuni oferite de Con­
Gheorghe Călinescu şi Nico- zaţiei dacice pe care răbdarea © Premiul III şi Trofeul citate oferit de Centrul de (Vrancea) ; Gheorghiţa Gll- siliul sindicatelor al judeţu­
îndrumare a creaţiei populare
lae Andronache, şefi de sec­ şi munca arheologilor le-au „Costeşti" — Vaslie Ţolca şi a mişcării artistice de nartl (Argeş) ; Consuela Zăr- lui Hunedoara — Avram A-
ţie la Comitetul judeţean de scos la iveală şi care se află (Bistriţa-Năsăud) ; nescu (Vîlcea) ; Constanţa polzan (Alba) ; Otilia Lupşa
partid, Emil Pleşa, Aron Popa, astăzi în cele mai mari şi mai ^ Premiul III — Adriana masă al Judeţului Hunedoara Balea (Prahova) ; Viorica Po­ (Sibiu) ; Angela Bîcoi (Gorj);
Aurel Nistor, Adolf Druker, Importante muzee ale ţării Dascălu (Argeş) ; — Maria Olteanu (Satu Mare); pa (Hunedoara); Mihaeia A- © Menţiune oferită de An­
membri ai biroului Comitetu­ noastre, începînd cu muzeul Cuvîntul academicianului @ Premiul de popularitate © Premiul Consiliului sin­ nani (Tulcea); samblul folcloric „Haţegana“
— Steliana Stamulea (Tulcea).
lui judeţean de partid, Petru recent Inaugurat, Muzeul — Tatlana Jigău (Suceava) ; dicatelor al judeţului Hune­ © Menţiuni oferite de Cen-
Stoican, membru supleant al de istorie al Republicii So­
biroului Comitetului judeţean cialiste România — adevărat Constantin Daicoviciu - emoţionantă
de partid, preşedintele Comi­ muzeu naţional de istorie. A-
tetului judeţean pentru cul­ cum o jumătate de veac, sau
tură şl educaţie socialistă, chiar mai puţin de o Jumă­ lecţie de patriotism
Sabin Botlciu şl Petru Bota, tate de veac, despre civiliza­
vicepreşedinţi ai Comitetului ţia daco-geţilor se spunea că
executiv al Consiliului popu­ este o civilizaţie a lemnului. Ne-am întîlnit aici, şl v-aţi adunat cu toţii însufleţiţi, în
lar judeţean. Astăzi, datorită în primul marea zi a „Intîlnirii cu istoria".
Au fost prezenţi prof. doc­ rînd acestui ţinut al Munţi­ Ingăduiţi-ml să vă spun că de 52 de ani, de cînd mun­
tor docent ion Rusu, şef de lor Orăştiei, ştim că nu este cesc la aceste cetăţi, nu am vă zut o asemenea prezenţă, ca a
secţie la Academia de ştiin­ aşa. Ştim că civilizaţia stră­ dumneavoastră, aici, la umbra fortificaţiilor lui Decebal şi
ţe sociale şi politice — filia- moşilor noştri a fost o avan­ ale lui Burebista. Eu, de asemenea, ca şi dumneavoastră,
ia Cluj, şi prof. dr. Hadrian sată civilizaţie a flerului, una mă simt copleşit ; gîndul mi se înalţă şi inima îmi bate
Daicoviciu, de la Universita­ din cele mai înaintate ale vre­ mai puternic decît orlcînd !
tea „Babeş-Bolyai“ Cluj. murilor de atunci, adică de Şi cum ar putea să fie altfel ? Doar aici, în acest ţinut
acum două mii de ani.
După ce a adresat un cald muntos, păduros, frumos, îneîntător s-a petrecut marea
cuvînt de bun venit oaspeţi­ Tocmai de aceea, noi tre­ naştere a poporului român, acum aproape 2 000 de ani.
lor, tovarăşul Viorel Faur, buie să privim aceste vesti­ Pe trunchiul sănătos al dacilor, romanitatea s-a altoit şl
prim-secretar al Comitetului gii ca pe o foarte preţioasă a dat naştere poporului pe care azi cu toţii îl numim :
judeţean al U.T.C., subliniind moştenire. Să nu ne conside­ român.
semnificaţiile acestei manifes­ răm, atunci cind păşim pe n- Dar, oare numai amintirea să fie rodul acestei întîlniri
tări, a spus: ceste meleaguri, numai nişte de ziua istoriei ? Cred că nu ! Cred că această întîlnlre,
vizitatori. Să nu ne conside­
„Crescut şi modelat în spi­ cred că această amintire a vremurilor trecute, glorioase şi
ritul glorioaselor tradiţii de răm numai spectatori. Să ne de mare însemnătate, ne mai îndeamnă la altceva... Ne mai
muncă şi luptă revoluţionară considerăm adevăraţii moşte­ îndeamnă să cultivăm şi să adîncim la un grad cît se poa­ DBAGAN MUNTEANU ELENA MIHAILESCU ADRIANA DASCALU VASILE ŢOLCA
ale poporului român, tinere­ nitori ai acestei civilizaţii. Să te de înalt şl de conştient patriotismul nostru, dragostea
tul nostru preţuieşte şi cin­ fim vrednici de această moş­ noastră de ţară, conştiinţa că sîntem cetăţeni ai României Răscolitoarele sunete de Gala laureaţilor, evoluţiile ne-a declarat dirijorul Gheor­ nele folclorice ale ţării pre­
glasul
zentate
soliştilor.
prin
steşte cu adîncă veneraţie tenire, ocrotind in primul socialiste. dube, fluiere şi tulnice se ri­ celorlalţi solişti participanţi ghe Ionescu, specialist al Cen­ S-a renunţat, şi aceasta e un s
faptele înaintaşilor, care, pen­ rînd monumentele, nestrieîn- In această zi, ca în fiecare dintre zilele noastre de azi, sipeau treptat în văzduhul au dat naştere unui specta­ trului de îndrumare a crea­
du-le, avîndu-le întotdeauna lucru lăudabil, la cîntece ar-
tru Idealurile nobile de inde­ grija. Să ne dovedim demni se împlineşte marele comandament educaţional al partidu­ senin al splendidei duminici col de cea mai înaltă ţinută ţiei populare şi a mişcării ar­ hivehiculate, uzate, reperto­
pendenţă şi libertate, au mers de această moştenire". lui. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus răspicat că edu­ de mai. Numai falnicii codri artistică. Pe scenă evoluau tistice de masă Bucureşti, pre­
pînă la sacrificiul suprem. A- carea tineretului este garanţia cea mai hotărîtoare pentru şi rîul de munte le mai repe­ rînd pe rînd, acompaniaţi de şedintele juriului concursului riul fiind selectat cu grijă.
ceste locuri poartă şi azi re­ In bogata sa alocuţiune de­ fericirea şi înălţarea unei ţări şi a unui neam ! Acest lu­ tau în adieri de frunze şl orchestrele ansamblului artis­ „Voci tinere" : „Am mal par­ Festivalul, impunîndu-se ca
zonanţa paşilor lui Burebista spre formarea limbii române, cru îl facem noi şi astăzi, la această întîlnlre pe vatra stră­ clipocit de unde, purtîndu-le tic „Haţegana" şi Teatrului ticipat la precedentele două o acţiune tradiţională, ar fi
şi Decebal. Am venit aici să prof. dr. docent Ion Rusu a bună. departe ca pe o solie a ma­ de estradă din Deva, tineri ediţii ale festivalului. Constat recomandabil ca în viitor să
explicat în faţa numerosului Ce este acest patriotism pe care îl rostim de atîtea ori? rii întîlniri cu istoria de la veniţi din toate colţurile ţă­ cu mare satisfacţie o reală se meargă şl mai departe, ex-
ne reamintim încă o dată cu auditoriu fenomenul creării rii. Din Satu Mare şi Tulcea,
veneraţie şi cu fală, cu pio­ limbii noastre pe baza ele­ Este el numai o simplă şl nobilă simţire de iubire de pa­ Costeşti... Arad ori Suceava, Dîmboviţa creştere a valorii interpreta­ tinzîndu-se concursul şi pen­
şenie şi cu justificată mîndrie trie ? Nu e numai atît! Este, esenţial, mai mult decît o Iu­ Pe scena însorită, în faţa sau Covasna, laolaltă au adus tive a participanţilor şl a tru soliştii instrumentişti. De­
că sîntem nepoţii şi străne­ mentului daco-roman, prin bire a hotarelor, a locurilor pe care te-ai născut şi unde miilor de spectatori aşezaţi tot ce are mai frumos cînte- concursului în sine. Ceea ce spre Drăgan Munteanu: e ex­
poţii acelora care prin vite­ impunerea fondului de cuvin­ ai crescut I Patriotismul, în sensul nostru, socialist, comu­ în grandiosul amfiteatru na­ este foarte important e fap­ cepţional, voce clară, fireas­
te roman în faţa celui dac. nist, românesc este conştiinţa întărită în inimile tuturor tural, îşi fac apariţia partici­ cul popular de pe meleagu­ tul că de această dată nu s-a
jie au scris istoria ţării, în- A urmărit apoi, în timp, îm­ rile lor şi pe care ei şi numai că, frumos timbrată, natura­
crustîndu-şi cu faimă numele bogăţirea şi perfecţionarea pentru a servi pînă la cele mai mari sacrificii ţara, nea­ panţii la Festivalul cultural- ei, mesagerii autorizaţi, pu­ mai căutat să se aducă nu­ lă. Doineşte splendid, iar rit­
în cartea ei. Noi, tinerii hu- limbii noastre, influenţele ce mul şl ţinta noastră pe care o avem în faţă. Asta este pa­ artistic de muzică populară teau să le interpreteze cu au­ me, voci consacrate. Judeţe­ mul este precis, desăvîrşit.
nedoreni, vrem să vă spunem s-au exercitat asupra ei, di­ triotismul adevărat! „Vogi tinere“. Emoţiile lor ca tenticitate şi măiestrie. le au investigat voci tinere, Bravo !
că am venit aici să trăim Conştiinţa aceasta, de sacrificiu, este dobîndibilă ! Ne-o şi ale spectatorilor sînt la fel Ampla şi prestigioasa ma­ talentate, în curs de afirma­ Apreciez festivalul-concurs
bucuria întilnirii de azi cu versele teorii oare explicau putem însuşi prin şcoală, prin momente ca acestea şi, mai de mari. Cu toţii sînţ dornici nifestare a stîrnit aprecieri re. Şi Festivalul „Voci tine­ „Voci tinere“ ca una dintre
sentimentul că lunile acestui formarea limbii, subliniind că ales, prin învăţămintele istoriei, atunci cînd aceste învă­ să .afle numele ..câştigătorilor de adîpcă admiraţie şi, ceea re“ este fără îndoială o pres­ cele mai importante manifes­
astăzi graiul nostru se prezin­ ţăminte sînt pricepute şi folosite just. ¿ii»
I an au fost bogate în hărnicia tă ca un tot bine definit, u- Patriotismul este ceea ce spunea marele erudit Dimltrie concursului propriu-zis, desfă­ ce e mai îmbucurător, aces­ tigioasă treaptă de afirma­ tări de acest gen, intrate în
organizează
care
se
tradiţie,
şurat în seara precedentă pe
! şi dăruirea noastră pe fron­ nitar, o limbă extrem de ar­ Cantemir, este acel sentiment -adîneit în inima, în sufle­ tea au fost mărturisite în pri­ re. Am mai remarcat prezen­
tul muncii şi al spiritualităţii. monioasă şi melodioasă în ca­ scena sălii ..Artă" din Deva. mul rînd de oaspeţi. Iată ce ţa unor cîntece din toate zo- în tară".
Ne vom bucura de frumuse­ drul grupului de limbi ro­ tul şi în mintea cetăţenilor cu osteninţele sale pentru ţară,
ţea sărbătorii pentru că la manice, din care face parte, cu sudorile care le-a vărsat pentru neamul său şi care în­
locurile noastre de muncă, pe vinge toate primejdiile de dragul neamului, de dragul pa­
şantierele patriotice, în tot O adevărată lecţie vie de triei, de dragul hotărîtor al progresului şi al înaintării.
ceea ce am înfăptuit am pus istorie, impresionantă prin Amintindu-vă de cei care au pus bazele neamului româ­
un dram din tinereţea, din valoare şi competenţă, prin nesc aici, amintindu-vă de cei care s-au sacrificat prin
entuziasmul şi dragostea noas­ convingătoarea şi emoţionan­ munca şl lupta lor de veacuri şl veacuri, pentru a ne lă­
tră. ta expunere, prin autoritatea sa moştenire o ţară frumoasă, un popor sănătos — eu vă
Deschidem, aşadar, cea de-n internaţional recunoscută a rog, tovarăşi, eu vă rog, tineri, amintiţi-vă de cel care
patra ediţie a întîlnirli cu reputatului savant acad. Con­ ne-au precedat. Cinstiţl-le memoria şi căutaţi să le cinstiţi
istoria sub auspiciile anului stantin Daicoviciu, a polari­ această memorie într-un singur chip, anume luînd pildă de
aniversar al semicentenarului zat zeci de mii de ochi şi u- la ce au făcut şl au gîndit ei ! Dar, nu numai urmîndu-le
Uniunii Tineretului Comunist rechi, a îmbălsămat suflete­ pilda, ci şi mai mult decît atît, întreeîndu-i în conştiinţă,
şi sub semnul măreţului eve­ le, răsunînd peste imensa în virtute şi în dragoste pentru sacrificiile pe care le cere
niment ce-1 întîmpină între­ poiană ca un mesaj de adînc ţara.
gul nostru popor — Confe­ patriotism, de veritabil în­ Ingăduiţi-i unuia, care nu ştie dacă vă mai poate vreodată
vedea împreună la această înălţătoare sărbătoare, să vă
rinţa Naţională a partidului demn şi călduroasă chemare recomande frumosul sfat pe care-1 dă bătrînul Homer, cîn-
— cu dorinţa ca sărbătoarea către tînăra generaţie de a
de azi să se dovedească o îndrăgi, preţui şi valorifica la tăreţul Eliadei, cîntăreţul care a cîntat eroii de la Troia —
trainică punte între înaintaşi noi cote trecutul istoric, pen­ să vă dea sfatul următor vouă, tinerilor... Ascultaţi-mă şi
şi generaţia contemporană tru a păşi cu elan pe drumul înfigeţi-1 în sufletul vostru. Iată ce vă doresc eu prin cu^
ce-şi scrie cu generozitate vi­ nou al progresului şi civili­ vintele lui Homer: „Vecinie întîiul să fiţi, vecinie să între-
itorul". zaţiei. ceţi pe oricine/ Neamul părinţilor tăi să iiu-1 faci nicio-
dat’ de ruşine !“
Printr-o frumoasă tradiţie, In semn de salut şi recu­
participarea şi cuvîntul prof. noştinţă, învăţătorul Ion Şer- Trăiască România socialistă ! Aspect (lin timpul desfăşurării galei laureaţilor. TATIANA JIGAU
dr. Hadrian Daicoviciu au ban, din Costeştl, a mulţumit,
prilejuit momente de autenti­ în calitate de gazdă, celor
prezenţi, pentru participarea
că evocare a însemnătăţii lo­ I j
cului de desfăşurare a mani­ lor şi frumoasele cuvinte a-
festărilor anuale de la Cos- dresate oamenilor acestor Recital de poezie patriotică
teşti. In vibrante şi emoţio­ locuri, tineretului hunedo­ „Oetusa“ d poiata bucuriei Galei laureaţilor i-a
nante cuvinte, vorbitorul a rean. Cei prezenţi sîmbătă sea­ ce făuresc societatea socia- ; urmat un alt spectacol, o-
subliniat deosebita valoare is- De pe coline, din trei părţi, Actorii Teatrului de stat j ra la Costeşti au avut pri­ listă, ; ferit de artiştii amatori hu-
torico-ştiinţifică şl social-uma- coboară la vale cetele dubaşi- j „Valea Jiului" din Petro- ! lejul să participe la un reu­ Apreciind certele calităţi j nedoreni. Un bogat pro­
nă a vestigiilor ce sălăşlu­ lor de la Almaş-Sălişte, tulni- i şani au prezentat spectato- j şit recital de poezie patrio­ ale unor concurenţi, juriul j gram de cîntece şi jocuri
iesc în aceste locuri, relevînd căreselor de la Bulzeşti şi i rilor prezenţi la sărbătoa- j tică — „Sub flamuri de partid a hotărît ca locul I să fie j în care aceştia şi-au eta­
caracterul educativ patriotic fluieraşilor din Costeştl. In i rea de la Costeşti poemul ; biruitoare" — prezentat de atribuit elevului Ion Evu j a luminii lat întreaga măiestrie, ca­
al măreţei sărbători a tinere­ impresionanta polifonie me­ i Istoric „Getusa", aparţinînd j cei mai buni recitatori din (Liceul nr. 2 Hunedoara) ca- j lităţile artistice deosebite.
tului hunedorean. Vorbitorul lodică se încheie festivitatea j scriitorului Radu Selejan. ; judeţ. Tinerii, elevi ai lice­ re a recitat poezia proprie j Programul a fost deschis
a spus în continuare : „Poate inaugurării celei de a patra elor de cultură generală şi „Naşterea cuvîntului". Lo- j de taraful căminului cultu­
că nu ne dăm întotdeauna întîlniri a tineretului cu is­ i Mişcătoare evocare a isto- j industriale, au înălţat prin curile II şi III au revenit j întinsa poiană a Costeştiu- la întregirea orelor fosfores­ ral din Vaţa de Jos în in­
seama destul de bine ce în­ toria, prestigioasă evocare a I riei dacice, „Getusa" înfă- ; versurile poeţilor consacraţi Gabrielei Gaya (Liceul Fe- I lui, mărginită de coamele îm­ cente, de început, ale sărbă­ terpretarea căruia focoase­
seamnă pămîntul pe care-1 trecutului şi grandioasă ma­ | ţişează cu putere faptele j sau proprii un imn de sla­ trila) şi respectiv Doinei j pădurite ale Munţilor Orăş­ torii. le ţarini moţeşti apăreau
călcăm... E adevărat, în toată nifestare faţă de prezentul so­ i de eroism săvîrşite de daci ■ vă partidului, eroilor comu­ Tomuş (Liceul „Avram Ian- j tiei, a fost sîmbătă şi dumi­ în toată vigoarea şi pleni-
ţara noastră există urme ale cialist al patriei dragi. Ur­ i care, în ciuda vicisitudini- ; nişti căzuţi în anii de crun­ cu" Brad). nică o arenă a veseliei, bu­ ţii In primele ore ale dimine­
vălurile
duminică,
în
de
strămoşilor noştri daci. Ele mărind revărsarea cîntecului tă exploatare burghezo-mo- ★ curiei şi bunei dispoziţii, un aburilor de rouă ridicate de
nu se găsesc numai aici. Dar, în acordurile renumitului ta­ i lor vremii continuau să j şierească în lupta pentru Recitalul a fost urmat de j mare amfiteatru al luminii.
nu există în ţară nici un ţi­ raf din Vaţa de Jos, oaspe­ i trăiască şl să muncească pe ; prezentarea filmului „Dacii", I soare, pe poarta Costeştilor
de
prilejuite
Manifestările
nut, nici un loc în care măr­ ţii aplaudă şi felicită căldu­ j aceste meleaguri. dreptate şi un trai mai bun, producţie' a cinematografiei j sărbătoare s-au declanşat, de au Început să curgă fluviile Cînt şi joc
turiile acestea glorioase ale ros interpreţii pentru măies­ I eroilor de astăzi, oamenilor româneşti. oamenilor din împrejurimi,
trecutului să fie atît de nu­ tria lor artistică. fapt, în sala „Arta“ din re­ din alte părţi ale judeţului şi
şedinţa judeţului, unde s-au ale ţării. Au păşit In cîmpia
întîlnit, sub luminile rampei,
cristalele vocilor şl talentelor istoriei, alături de ceilalţi în­ tudinea lor. Au urmat fan­
unor tineri şi tinere din a- sufleţiţi participanţi, prestigi­ farele sindicatului do la
proape toate judeţele ţării. oase formaţii de muzică popu­ E. M. Ghelar şi Grupului
Cam pe la aceeaşi oră, din lară, de dansuri, orchestre şcolar profesional Lupeni,
ziua de sîmbătă, aproape de etc„ care au dăruit sărbăto­ care au adus agreabile mi­
pîrîul Costeştilpr, a fost a- nute de muzică de prome­
prinsă o făclie inedită. Pe un rii lumina străvechilor cînte­ nadă pe care le aşteptăm
stîlp înalt din beton, asemă­ ce şi melodii ale pămînturi- şl in parcurile oraşelor ce
nător cu o columnă — ridi­ lor hunedorene. Cîmpia Isto­ posedă asemenea formaţii.
cat în primăvara aceasta pe rică a Costeştilor a devenit (La Deva, prima întîlnire
vatra Costeştilor — a ars pî­ o eşarfă multicoloră a pămîn- eu fanfara în parc a şi a-
nă noaptea tîrziu o flacără tului, pe care acesta a flutu- vut loc. Există promisiuni
vie, aprinsă de tineri pentru să o putem audia în fiecare
măreţia sărbătorii lor şi a is­ rat-o pînă ce sunetele sărbă­ săptămînă).
toriei. In pînzele nopţii care torii şi luminile sale au co- Căminele culturale din
s-au lăsat curînd după aceea, borît în oameni şl cetăţi. Ilia, Bala de Criş nu pre­
cîmpia, munţii din jur pă­ Şi atunci, duminică seara zentat programe ale pro­
reau un singur trup, uriaş şi tîrziu, ni s-a părut că unde­ priilor ansambluri folclori­
măreţ, ducînd împlîntată în ce. In faţa spectatorilor au
piept făclia istoriei, a vesti­ va, lîngă apă, pe umerii aces­ mai evoluat căluşarii din
tei cîmpii cu rezonanţe isto­
giilor strămoşeşti. In jurul a- Orăştioara de Jos, Orăştioa-
cestei lumini simbolice, ca şi rice, joacă — într-o datină
sub ploaia de artificii — tre­ străbună •— flacăra lui Dece­ ra de Sus (copii).
murătoare nuiele de lumină bal !
brăzdînd cerul — oamenii au
juoat horele străbune, au as­
cultat glasul istoriei din re­
citatul de versuri închinate Reportaje realizate de :
patriei şi partidului, au ur­
mărit imaginile impresionan­ NICOLAE STANCIU, MINEL BODEA şi MARIN NEGOIŢA.
te ale epopeei cinematografi­
Peste 20 000 de cetăţeni, din judeţul nostru şl din întreaga ţară, au iost prezenţi, slmbătă şl duminică, pe cîmpia istorică a Costeştiulul. ce „Dacii" — participînd en­ Fotografii de VIRGIL ONOIU
tuziast, cu trupul şi cugetul,