Page 75 - Drumul_socialismului_1972_05
P. 75
Proletari din toate fărlîe, unifi-văi
-i suim o ni mam
mmmâ ih wsmi iitimwià a pătrimi
Coloană fruntaşă pe unitate Tehnologii perfec
DOBRA. Lucrătorii coloanei U.M.T.F. din Dobra, frun
taşi pe întreprindere în 1971, îşi menţin acest titlu şi în ţionate de lucru
prezent, prin succesele pe care le obţin în producţie. In
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R 81 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN primele 4 luni din acest an salariaţii noştri, în frunte cu toria" din Călan — urma
Uzina
„Vic
La
CALAN.
şi
depăşit
realizat
şi-au
comuniştii,
planul
de
producţie
la toţi indicatorii. La producţia globală s-au realizat peste re a preocupării comisiei
plan 8 701 tone cu 71 055 tone/km, iar la produsele lem inginerilor şi tehnicienilor
noase s-au transportat 15 000 tone cu 538 778 tone/km. La
de aici — s-au introdus în
aceste realizări şi-au adus contribuţia Eugen Lupşa, ultima perioadă noi tehno
ANUL XXIV Nr. 5 404 JOI 25 MAI 1972 4 PAGINI - 30 BANI Dragomir Stanciu, şoferi pe autoremorci, Ştefan Crişan, logii la turnarea cilindri
şofer pe autobasculantă, Aurel Băceanu, şofer pe autoca- lor de laminor cu crustă
rosată şi alţii. Angajamentul anual de a transporta 2 000 dură şi s-a trecut la fa
tone cu 250 000 tone/km a fost îndeplinit şi depăşit. Şi
noi ne vom majora angajamentele şi ne vom strădui bricarea unor produse spe
să le îndeplinim în mod exemplar. ciale pentru elaborarea o-
ţelului în cuptoarele e-
VASILE GABOR lcctrice. Angajaţi ferm în
secretarul organizaţiei de partid hotărîrea de a întîmpina
coloana U.M.T.F. Conferinţa Naţională a
partidului cu alte realizări
Planul sortimental îndeplinit ireproşabil de seama, inginerii şi teh
Miercuri la amiază, în sala nicienii uzinei au elaborat
Cuvîntarea tovarăşului s-au încheiat lucrările scriito ţului care prezintă încă de cinile planificate 184 mc che şi aplicat unele studii cu
a
Palatului
Republicii,
mică
Printre
colecti
ORAŞTIE.
Con
restea, 2 517 mc buşteni, 483
vele de forestieri ale jude
a-
la
organizarea
privire
ferinţei
naţionale
a
mc lemn de mină, 53 mc lemn
rilor
din
secţiilor
provizionării
de
pentru
tă România. Republica Socialis pe acum un rodnic bilanţ de cantităţi celuloză, însemnate bază cu materii prime de
lemn
de
obţinut
pentru
cinstea
în
realizări
La şedinţa de închidere au Conferinţei Naţionale a par P.F.L. şi P.A.L., doage pen
Nicolae
luat parte tovarăşii Gheorghe tidului se numără şi cel de tru butoaie de bere, mangal la magazia centrală, redu
NICOLAE CEAUŞESCU Maurer, Emil Bodnaraş, Ma Ia Orăştie. Forestierii de a- de bocşe etc partid, activitatea ielile destinate acestei ope
când
prin
cheltu
aceasta
Ceauşescu,
Ion
„Sub
îndrumarea
ici au acumulat de Ia înce
organi
nea Mănescu, Gheorghe Pa
zaţiei
de
raţii cu 350 000 lei. S-a tre
putul anului şi pină în pre
Verdeţ,
nă,
Ilie
Maxim
Ber-
zent
însemnate
de
sporuri
ghianu, Gheorghe Cioară, Emil producţie Ia planul sortimen noastră va cunoaşte noi im cut, de asemenea, la un
pulsuri
direcţia
în
îndepli
Drăgăneseu, Janos Fazekas, tal. Mobilizaţi de organiza nirii planului sortimental — nou mod de organizare a
Stimaţi tovarăşi, litică internă şl externă a a cuceririlor ştiinţei celei mos, sensibili • la idealurile Petre Lupu, Dumitru Popes- ţia de partid, orgunizîndtl-şi ne asigură ing. Nicolae To- reparaţiilor în caz de
Doresc să exprim bucuria partidului sînt emanaţia vo mai avansate; facem totul umanitare ale timpului lor. cu, Gheorghe Stoica, losif minuţios munca, folosind din dor, directorul întreprinderii. deranjamente tehnologice,
mea şi a celorlalţi tovarăşi inţei şi intereselor supreme pentru a deschide larg acce In perioada care a trecut Banc, Petre Blajovici, Miron plin condiţiile prielnice ca Şi asta pentru ’a întîmpina s-au făcut studii privind
din conducerea partidului şi ale poporului, care, liber şi sul maselor spre valorile şti de la reuniunea precedentă Constantinescu, Mihai Dalea, cu rezultate meritorii eveni
statului de a ne afla astăzi stăpîn pe propriul său des inţei şi culturii, spre o via a scriitorilor, creaţia litera Miu Dobrescu, Ion Ioniţă, re nu slînjencsc activitatea mentul de profunde semnifi asimilarea lingoticrelor şi
din nou împreună cu dum tin, îşi făureşte viaţa, noua ţă spirituală cît mai bogată. ră a cunoscut un puternic a- Vasile Patilineţ, Ion Păţan, productivă din parchete, a- caţii pentru economia şi via extinderea fabricării cocsu
neavoastră, scriitorii, şi, tot sa istorie, aşa cum o doreş Partidul nostru manifestă vînt; în aceşti ani au apă Ion Stănescu, Ştefan Andrei, ceştia au produs peste sar ţa politică a ţării". lui mărunt prin fluidizare.
odată, de a folosi acest te. o grijă deosebită pentru for rut mii de noi lucrări bele Ion Dincă, membri ai C.C.
prilej pentru a adresa în nu In perioada ultimilor ani, marea fizionomiei morale su tristice realizate de scriitorii al P.C.R., miniştri, reprezen
au fost aplicate cu consec perioare a constructorilor so
mele Comitetului Central al români şi de cei aparţinînd tanţi ai conducerii unor in
venţă în viaţă prevederile cialismului. Ca expresie a a-
partidului, al Consiliului de naţionalităţilor conlocuitoare, stituţii centrale şi organiza
Stat şi al guvernului, al meu Conferinţei Naţionale, ale cestei preocupări, plenara dintre care multe de reală ţii obşteşti, conducători ai
personal, participanţilor la Congresului al X-lea, privind Comitetului Central al Parti valoare artistică. Se poate celorlalte uniuni de creaţie,
conferinţă, tuturor poeţilor, perfecţionarea organizării şi dului Comunist Român din spune că a avut loc o ade alţi oameni de cultură şi ar
dramaturgilor, criticilor, pro conducerii economiei, a în 3-5 noiembrie 1971 a elabo vărată explozie a creaţiei li- tă.
zatorilor, întregii obşti scri tregii societăţi; au fost insti- rat un program de largă terar-artistice, o manifestare Sosirea conducătorilor de
itoriceşti, un călduros salut tuţionalizate în toate domeni perspectivă pentru ridicarea deosebit de vie, de fecundă, partid şi de stat în sala de
comunist. (Aplauze puterni ile de activitate organisme de nivelului general de cunoaş în sfera beletristicii, atît a şedinţe a fost salutată cu în
ce). conducere colectivă — expre tere al oamenilor, pentru delungi şi puternice aplauze.
sie a participării active la formarea şi educarea lor re scriitorilor consacraţi cît şi
Conferinţa soriitorilor din conducerea treburilor ţării, voluţionară în spiritul filo a generaţiilor noi care s-au In numele scriitorilor din
Republica Socialistă România la întreaga creaţie socială, a zofiei materialist-dialectice şi dedicat scrisului. In acest a- patria noastră, acad. Zaha-
şi-a desfăşurat lucrările în tuturor categoriilor de oa istorice, al idealurilor înain vînt al creaţiei literare se ria Stancu, preşedintele Uni
condiţiile puternicei eferves meni ai muncii de la oraşe tate ale socialismului şi co reflectă însăşi evoluţia tu unii Scriitorilor, adresează
cenţe creatoare care a cu şi sate, fără deosebire de na munismului, pentru făurirea multuoasă a vieţii noastre secretarului general al parti
prins naţiunea noastră socia ţionalitate, a lărgirii conti omului celei mai umaniste sociale, profundele transfor dului, celorlalţi conducători
listă, ale eforturilor eroice nue a democraţiei socialiste societăţi — societatea comu de partid şi de stat calde
pe care le depune clasa în patria noastră. Toate a- nistă. (Aplauze puternice, pre mări înnoitoare produse în cuvinte de bun sosit şi ex
muncitoare, ţărănimea, inte cestea au cimentat şi mai lungite). societate, dinamismul cu ca primă bucuria mînuitorilor
lectualitatea, întregul popor mult unitatea moral-politică re masele populare edifică o- condeiului de a-1 avea din
român pentru realizarea gran a poporului în jurul partidu Scopul suprem al întregii rînduirea socialistă. Este nou în mijlocul lor pe con
diosului program de edifica lui, coeziunea societăţii so politici a partidului nostru, demnă de remarcat apariţia ducătorul partidului şi statu
re a societăţii socialiste mul cialiste, trăinicia orînduirii obiectivul esenţial al orîn unor opere consacrate eveni lui, pe cel mai iubit fiu al
tilateral dezvoltate, adoptat noastre. Identificarea deplină duirii noi, este asigurarea mentelor şocial-politice im poporului nostru, sprijinito
de Congresul al X-lea al Par a poporului cu idealurile so bunăstării materiale şi spiri portante din această perioa rul generos, permanent, al
tidului Comunist Român. (Vii cialismului se reflectă în dîr- tuale a poporului, crearea u- dă, şi în special împlinirii u- celor ce activează în cîmpul
aplauze). zenia, energia, abnegaţia şi nui înalt grad de civilizaţie nui sfert de veac de la eli fertil al creaţiei literare.
In cei aproape 4 ani care spiritul de sacrificiu cu care a vieţii celor ce muncesc, berarea patriei şi aniversării ' Intîmpinat cu vii şi căl
au trecut de la precedenta el dă viaţă politicii partidu realizarea aspiraţiilor de a 50 de ani de la înfiinţarea duroase aplauze a luat cu-
reuniune a scriitorilor, în lui, prin munca sa neobosită demnitate, libertate şi ferici Partidului Comunist Român vîntul tovarăşul Nicolae
viaţa social-politică a patriei pentru ridicarea patriei so re a omului, înflorirea multi — forţa politică conducătoa Ceauşescu, secretar general
noastre au avut loc eveni cialiste pe trepte' tot mai laterală a personalităţii u- re a îfttfegii noastre societăţi. al Partidului Comunist
mente de importanţă naţio înalte de progres şi civiliza mane, valorificarea sa ple (Aplauze puternice). Român, preşedintele Consiliu La secţia a IV-a a Exploatării miniere Teliuc .lucrează şi echipa (Ic lăcătuşi de Întreţinere pe
nală. Au fost înfăptuite cu ţie. (Aplauze puternice, pre nară. în interesul propriu şi Partidul şi poporul nostru lui de Stat al Republicii So care o conduce Aurel Vasiu, fruntaşă doi ani consecutiv şl evidenţiată pe primul trimestru al
succes hotărârile Congresului lungite). al întregii societăţi. (Aplauze dau o înaltă apreciere activi cialiste România. anului — performanţă cu care au de ce se mindrl._________________________________________ ' Koto: V. ONOIU
al IX-lea, care au marcat o Conferinţa Naţională a par puternice). tăţii rodnice desfăşurate de In repetate rînduri, cuvîn
nouă etapă în dezvoltarea tidului, care va avea loc în Orînduirea socialistă îşi acest important detaşament tarea a fost subliniată de în
forţelor de producţie, în ri luna iulie a acestui an, va propune să plămădească un al intelectualităţii noastre, sufleţite şi entuziaste aplau
dicarea nivelului de civiliza face bilanţul rezultatelor ob om nou, cu un larg orizont devotamentului cu care scri- ze şi urale, simbol al ade-
ţie materială şi spirituală a ţinute pînă acum în această de gîndire şi înţelegere, ca Aport maior la creşterea
poporului. In această perioa direcţie şi va stabili noi mă pabil să descifreze sensul le Colocviul
dă, poporul român a trecut
suri de perfecţionare a con gilor obiective ale dezvoltă (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare m pag. a 2-a)
cu toate forţele sale la înfăp ducerii şi organizării econo rii sociale, să participe, în
tuirea unui nou cincinal ale miei, a întregii vieţi socia cunoştinţă de cauză, la fău
cărui obiective economico-so- le, de dezvoltare a democra rirea istoriei, să-şi croiască, artelor eficientei economice
ciale sînt menite să accelere ţiei socialiste, de îmbunătă în mod liber şi conştient, Biroul şi organele de conducere
ze apropierea României de ţire continuă a repartiţiei, propriul său destin. Tipul u-
ţările avansate ale lumii, să corespunzător principiilor e- man nou pe care vrem să-l BALŞA. Satul Poiana a
grijii
a
asigure înflorirea multilate chităţii noii noastre orînduiri. făurim în societatea noastră ale Uniunii Scriitorilor găzduit un colocviu al ar şi Expresie elocventă partidului rapidă a venitului naţional
preocupărilor
rală a bazei tehnico-materia- telor, organizat de Centrul — indicator ce poate spori
Preocupat de progresul e- trebuie să se caracterizeze nostru, a secretarului său ge doar prin creşterea volumii-
le a socialismului, perfecţio conomico-social al ţării, par prin pasiune pentru munca In prima sa şedinţă plena teanu, Fănuş Neagu, Ioani- Judeţean de îndrumare a neral, t o v a r ă ş u l Nicolae lui şi calităţii producţiei ma
narea relaţiilor socialiste de tidul nostru a acordat şi a- creatoare, printr-un înalt spi ră, noul Consiliu al Uniunii chie Olteajiu, Dumitru Radu creaţiei populare. Cu acest Ceauşescu, pentru perfecţio teriale. Comisia inginerilor şi
producţie şi a organizării so rit de răspundere faţă de in
cordă o atenţie de cea mai Scriitorilor a ales Biroul U- Popescu,- Titus Popovici, Ma narea economiei naţionale, tehnicienilor de la I. M. Bar
cietăţii, introducerea tot mai mare importanţă înfloririi teresele generale ale colecti niunii Soriitorilor şi organe rin Preda, Zaharia Stancu, .prilej s-au făcut expuneri ce pentru întreaga activitate e- za, toate cadrele noastre teh
fermă în viaţă a principiilor abordau influenţa folcloru
ştiinţei şi culturii, ca parte vităţii, printr-o ţinută mora le de conducere ale Uniunii Nichita Stănescu, Suto An- conomică şi social-politică a nice se vor strădui ca, lao
eticii şi echităţii socialiste. comporientă, inseparabilă, a lă aleasă, prinir-o elevată Scriitorilor din Republica dras, Szasz Janos, Virgil Teo- lui în literatura cultă (Cle ţării — Conferinţa pe ţară a laltă cu muncitorii, să per
Aflîndu-ne în cel de-al doi edificării noii societăţi, a ci viaţă spirituală. Socialistă România. dorescu, Franz Storch. mente Constandin), muzi inginerilor şi tehnicienilor a fecţioneze tehnologiile de lu
lea an al cincinalului, putem vilizaţiei socialiste pe care Ce ţel mai înalt, ce misiu Biroul Uniunii Scriitorilor Preşedinte de onoare al constituit un excelent cadru cru în subteran, să emită şi
afirma cu convingere şi în o făurim pe pămîntul Româ ne mai nobilă pot avea slu este format din : Geo Bogza, Uniunii Scriitorilor a fost a- că (Vasile Bota) şi arta de dezbatere şl afirmare a să aplice noi metode de
dreptăţită mindrie că preve niei. (Aplauze puternice). jitorii condeiului decît acela Radu Boureanu, Zoe Dumi- les acad. Victor Eftimiu; pre plastică (Ioan Şeu). Expu măsurilor de îmbunătăţire a muncă, să reducă efortul
derile acestui program se în Preocupîndu-ne să asigurăm de a-şi pune talentul, fante trescp-Buşulenga, Matei Căli- şedinte activ — acad. Zaha nerile au fost ilustrate cu activităţii cadrelor tehnice, fizic al oamenilor, să obţi
deplinesc cu succes, că Ro oamenilor muncii o viaţă îm zia şi inspiraţia în slujba nescu, Constantin Chiriţă, Ov. ria Stancu ; vicepreşedinţi: exemplificări concludente. de mobilizare energică a ca nă însemnate sporuri de
mânia socialistă înaintează belşugată, satisfacerea cît mai făuririi omului nbu al epocii S. Crohmălniceanu, Ştefan Laurenţiu Fulga, George Ma pacităţii de gîndire şi de producţie. Noi întocmim o
cu paşi fermi pe calea so deplină a necesităţilor lor socialismului şi comunismu Augustin - Doinaş, Domokos covescu, Marin Preda, Suto In cadrul colocviului au creaţie în scopul sporirii con seamă de studii privind creş
cialismului şi comunismului. materiale, acţionăm totodată lui ! Această cauză măreaţă, Geza, Geo Dumitrescu, Lau- Andras, Virgil Teodorescu; fost prezentate obiecte con- tinue a producţiei materiale, terea vitezelor de avansare,
(Aplauze puternice). pentru a aşeza noua societa pe care sînt chemate să o renţiu Fulga, Ion Hobana, secretar general — Constan I fecţionate de meşterul popu-
După cum cunoaşteţi, toa te pe temelia a tot ceea ce slujească literatura şi arta, Eugen Jebeleanu, Horia Lo- tin Chiriţă ; secretari : Ion i Iar Aurel Petrişor (Ocişor).
te hotărîrile care privesc dez a făurit mai de preţ mintea nu poate să nu însufleţească vinescu, George Macovescu, Hobana şi Szasz Janos. Specialiştii din producţie— promotori
voltarea patriei, întreaga po omului, geniul său creator, pe adevăraţii creatori de fru- Aurel Martin, Romul Mun- (Agerpres) L.........................
ai tehnicii moderne, factori activi
în perfecţionarea economiei
Scrisoarea Conferinţei naţionale a scriitorilor din Consfătuirea de lucru cu cadrele de conducere
în
randamentelor
1 9 şi specialişti din institutele de proiectări al creşterii neîncetate a efi a productivităţii muncii, galerii,
cienţei economice, al progre
a
ur
mărind pe toate căile spori
Românie adresată tovarăşului Nicolae Ceausescu, sului ştiinţei şi tehnicii, al rea eficienţei economice.
creşterii
materiale
bunăstării
şi spirituale a poporului.
tehni
cadrelor
In
atenţia
i i ■ şi cercetări din construcţii şi industrie Magistrala expunere a se ce de la întreprinderea noas
cretarului general al parti tră vor sta în permanenţă
secretar general al Partidului Comunist Român Nicolae Ceauşescu. secretar construcţii industriale îşi în viţa, şi Emanoil Florescu, dului nostru direcţionează cu măsurile Conferinţă pe din re a
In
tovarăşului
prezenţa
şi
de proiectare-cercetare
desprinse
consilier la Consiliul de Mi
precizie căile pe care trebuie
ţară
centa
al
Comu
Partidului
general
niştri.
înfăţişat
şi
nist Român, preşedintele deplinesc sarcinile de plan 'stadiul Vorbitorii şi au aspectele să le urmeze intelectualitatea inginerilor creşterea tehnicienilor
în domeniul investiţiilor.
actual
pentru
privind
tehnică
din
în
România
perma
Mult stimate şi iubite tovarăşe Nicolae crescuţi în patetica revoluţiei şi construcţiei Consiliului de Stat al Repu In continuare, tovarăşul principale ale aplicării în do afirmarea mai pregnantă a nenţă a eficienţei economi
Ceauşescu, socialiste. Cum, atunci, să nu ne simţim fac- blicii Socialiste România, la Mihai Marinescu, vicepre meniile lor de activitate a economiei ţării noastre, pen
Această scrisoare v-o trimit delegaţii Ia tori de nădejde ai aceleiaşi unităţi şi solidari sediul C.C. al P.C.R. a avut şedinte al Consiliului de Mi directivelor Congresului al ce, a venitului naţional, a ni
Conferinţa naţională a scriitorilor, întruniţi de neclintit in conştiinţa aceleiaşi responsa- loc o consfătuire de lucru în niştri, ministru al aprovizio X-lea al Partidului Comunist tru calitate şi eficienţă în velului de trai al populaţiei.
in zilele de 22-24 mai 1972 la Bucureşti pen- bilităţi faţă de destinul României socialiste ? legătură cu modul in care se nării tehnico-materiale şi Român, a legilor -şi hotărîri- întreaga noastră activitate. Ne vom preocupa mai mult
tru a dezbate problemele lor profesionale şi Drumul scrisului este pietruit deopotrivă realizează hotărîrile Congre controlului gospodăririi fon lor adoptate de conducerea M-am întors de la acest fo dc organizarea muncii, vom
de obşte. La încheierea lucrărilor conferin- cu durere, bucurie şi speranţă umană. Arta sului al X-lea al partidului durilor fixe, a făcut o infor de partid şi de stat. Ei au rum al intelectualităţii teh fi mai aproape de fronturi
nice româneşti cu bogate in
le de lucru direct producti
ţei, primul nostru gînd de dragoste şi recu- scrisului este arta iubirii aspre, arta conti- privind reducerea cheltuieli mare despre situaţia aprovi făcut numeroase propuneri formaţii şi cunoştinţe, pe ca ve, vom asigura o asistenţă
noştinţă se îndreaptă către gloriosul Partid nuităţii unui popor, arta sufletului de om lor materiale de producţie în zionării tehnico-materiale şi pentru îmbunătăţirea activi re ne vom strădui, împreu
Comunist Român, pe care cu atîta dăruire de care cinsteşte munca alor săi ca pe singura construcţii şi industrie. a respectării normelor de tăţii de proiectare, cercetare, nă cu toţi maiştrii, tehnicie tehnică superioară în abata
sine şi strălucită clarviziune îl conduceţi în onoare a condiţiei umane. Conştienţi de difi- Au luat parte tovarăşii : consum în producţie. construcţii-montaj, pentru fo nii şi inginerii, cu ceilalţi je — acolo unde se hotărăş
aceâstă epocă de prestigioase evaluări ale cultatea şi măreţia artei scrisului, orice scri- Emil Bodnaraş, Manea Mă In cadrul discuţiilor au losirea mai judicioasă a mij specialişti de la întreprinde te soarta perfecţionării şi
demnităţii României. itor va fi împlinit atunci cînd o frază sau un nescu, Gheorghe Pană, Gheor luat cuvîntul Petre Vernes- loacelor materiale, a fondu rea minieră Barza, să le pu dezvoltării producţiei. Apre
Adresîndu-ne dumneavoastră personal, ne vers al său va deveni un bun moral al po- ghe Rădulescu. Virgil Trofin, cu, directorul Institutului de rilor fixe şi a utilajelor, a nem grabnic în valoare, în cierile şi îndrumările cuprin
adresăin în acelaşi timp tuturor comunişti- porului său, atunci cînd „plopii fără soţ" din Ilie Verdeţ, Maxim Berghia- proiectări pentru construcţii- forţei de muncă, reducerea lumina indicaţiilor primite, se în cuvîntarea secretarului
general al partidului ne vor
lor din România, întregului nostru popor, a visul lui vor trece în visul tuturor, nu, Gheorghe Cioară, Florian Bucureşti, Constantin Mihăi- consumurilor şi a duratei de a stringenţelor economiei
întreaga
activitate,
cărui personificare matură şi înţeleaptă sîn- Sîntem pe deplin încredinţaţi că toate cer- Dănălache, Emil Drăgăneseu, lescu, directorul Institutului execuţie, îmbunătăţirea cali contemporane. călăuzi mobiliza mai puter
ne
vor
teţi, ca o cumpănă dreaptă între tot ceea ce titudinile afirmării şi realizării noastre scrl- Janos Fazekas, Petre Lupu, judeţean de proiectări-Iaşi, tăţii lucrărilor, punerea mai
zidim şi visăm să făurim pentru azi şi pen- itoriccşti stau în relaţia indestructibilă din losif Banc, Petre Blajovici, Gheorghe Manolescu, direc rapidă în funcţiune a noilor Din multitudinea de pro nic la înfăptuirea cu succes
tru posteritate. De a fost să vă luaţi asu- tre conştiinţa noastră creatoare şi gîndirea Vasile Patilineţ, Ion Dincă. torul Institutului de proiec obiective la parametrii pro bleme dezbătute, fiecare de a programului de dezvolta
pră-vă destinul ţării, ne socotim şi noi Ia fel politică a Partidului Comunist Român. A fi Au participat miniştri, con tări pentru chimia anorgani iectaţi, creşterea eficienţei maximă importanţă pentru re a patriei noastre socialis
de înnobilaţi, gata să facem parte egală de scriitor credincios poporului înseamnă a-1 ex- ducători ai organelor econo că (I.P.R.A.N.), Ion Fătăcea- întregii activităţi economice. dezvoltarea actuală şi în te.
sacrificii şi speranţe cu Bărbatul şi Patriotul prima în cărţile noastre în perfect acord cu mice centrale, secretarii co nu, directorul Institutului de Participanţii la dezbaterile perspectivă a economiei ro Ing. VOICU CORINDA
care se cheamă Nicolae Ceauşescu. destinul său istoric şi a-1 releva lumii cu toa- mitetelor judeţene de partid proiectări pentru construcţii consfătuirii au exprimat ho mâneşti, mă voi referi la a-
După cum vedeţi, vă vorbim de la suflet te valorile sale spirituale. Sîntem atît de în- şi vicepreşedinţii consiliilor de maşini, Marius Orădeanu, tărîrea fermă a colectivelor ceca care vizează creşterea inginer şef al I. M. Barza
ln suflet, ca de la o fereastră deschisă către datoraţi acestei patrii, pentru toate cile isto- populare judeţene care sê o- inginer-şef de concepţie la lor de a depune toate efor
altă fereastră deschisă, prin care străbate a- r ia ne-a lăsat în plămada fiinţei noastre, cupă de probleme economi Uzina de utilaj chimic „Gri- turile pentru înfăptuirea sar sud-est. Temperaturile mini
ceeaşi lumină de la începuturile acestui neam pentru tot ce aduce ziua de azi socialistă, in ce, directori de centrale in viţa Roşie"-Bucureşti, Vasile cinilor trasate de Congresul me vor fi cuprinse Intre 1 şi
şi a cărei revărsare în nesfîrşit numai viito- c ît nu aflăm altă măsură cu care să-I slujim dustriale, de institute de pro Nitu, directorul Institutului al X-lea al Partidului Comu !*VREMEA 10 grade, iar maximele Intre
rimea o va putea cuprinde cu toată împlini- decît devoţiunea fără măsură faţă de partid, iectări şi cercetări, de unităţi de studii şi proiectări ener nist Român, pentru a întîm 23 şi 20 grade.
rea ci spre comunism. faţă de dumneavoastră personal. Prea mîn- de construcţii, cadre didacti getice, Iancu Drăgan, direc pina Conferinţa Naţională a PENTRU URMĂTOARELE
F.ste adevărat că scriitorii din România îşi dri de a trăi în acelaşi timp cu dumneavoas- ce din învăţămîntul supe torul Institutului de cercetări partidului cu noi succese în PENTRU 24 ORE DOUA ZILE
scriu cărţile în limba română, ca şi-n limba tră, iubite tovarăşe Ceauşescu, căutăm în cu- rior. alţi specialişti. metalurgice (I.C.E.M.), Mircea îndeplinirea prevederilor cin Vremea va fi frumoasă şi Vremea va fi frumoasă şl
maghiară şi-n limba germană, cîte naţionali- getul şi fapta dumneavoastră însăşi substan- La începutul consfătuirii, Georgescu, vicepreşedinte al cinalului, în activitatea in călduroasă cu ocrul variabil călduroasă eu cerul senin
şi
dimineaţa,
iar
tăti conlocuitoare sînt, dar la fel de adevărat ţa propriei noastre pasiuni creatoare, ministrul construcţiilor in Comitetului de Stat al Pla dustrială şi de investiţii. după-amiaza, cînd local vor noaptea după-amiaza. Vintul va va
cădea averse tic ploaie în
riabil
este că aparţin cu toţii aceluiaşi flux revolu- CONFERINŢA NAŢIONALA A SCRIITORILOR DIN dustriale, Matei Ghigiu, a nificării, Ion Mărăşescu, vi In încheierea lucrărilor soţite de descărcări electri sufla slab din vest. Tempera
ţionar al vremurilor prezente, sînt născuţi şi REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA prezentat o informare pri cepreşedinte al Consiliului consfătuirii a luat cuvîntul ce. Vintul va sufla slab din tura, staţionară.
vind modul în care unităţile popular judeţean Dimbo- tovarăşul Nicolae Ceauşescu.