Page 76 - Drumul_socialismului_1972_05

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 404 © JO! 25 MAI 1972

Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU

(Urmară din pag. 1) pare aievea a măreţiei tim­ stemate a folclorului român progresiste, au militat pen­ caracteriza de minune pe punctul de vedere în susţi­
a
timp, slujeşte cauzei genera­
principiilor
purilor noi pe care le trăim, ce stîrneşte admiraţie în tru aspiraţiile de dreptate şi unii care cad sub influenţa nerea şi promovarea valori­ cu stricteţe internaţional în le a socialismului, luptei for­
dreptului
a faptelor înălţătoare pe ca­ întreaga lume, să nu poată libertate ale popoarelor, pen­ mentalităţilor înapoiate, ca­ lor literaturii noastre, com­
itorli — români, maghiari, re le săvîrşesc oamenii mun­ înţelege versurile şi proza relaţiile dintre state. Popoa­ ţelor progresiste, antiimperia­
germani şi de alte naţionali­ cii, eroii epocii construcţiei scriitorilor săi de astăzi? Es­ tru o viaţă mai bună, pentru re, în marşul nostru revolu­ bătând tendinţele negative, rele cer cu tot mai multă liste de pretutindeni, cola­
tăţi — slujesc idealurile lu­ socialiste ! (Vil aplauze). te oare posibil de conceput fericirea omului. Slujitorilor ţionar spre comunism, şovăie, scăderile de ordin ideologic hotărîre ca în viaţa interna­ borării, destinderii şi păcii
noastră
minoase ale socialismului în Se mai întâlnesc, din pă­ acest lucru, tovarăşi ? Fără condeiului din ţara îndatorirea dau înapoi sau murmură. şi artistic care se mai ma­ ţională să se înscăuneze re­ în lume. (Aplauze puternice).
le
astăzi
revine
România, militează pentru cate, pe alocuri, printre con­ nici o îndoială că nu, cu de a-şi aduce contribuţia la Voi cita versurile marelui nifestă în cîmpul creaţiei li­ laţii de tip nou, bazate pe Stimaţi tovarăşi,
înfăptuirea politicii interne fraţii dumneavoastră, unii — excepţia acelora care nu au triumful idealurilor de pro­ ■nostru bard, George Coşbuc: terare. Critica trebuie să egalitatea în drepturi şi ne­ Conferinţa dumneavoastră
şi externe a partidului, con­ puţini desigur — care cred nimic comun cu viaţa şi pre­ gres social, de libertate şi „Cel ce -se luptă încurajeze ceea ce este nou, amestecul în treburile in­ a stabilit un şir de măsuri
tribuind, prin scrisul lor, prin că redarea acestor fapte, a ocupările poporului nostru. independenţă naţională ale murmurînd, înaintat, în literatură, chiar terne, pe avantajul reciproc. pentru ridicarea literaturii
operele lor, alături de- între­ marilor eforturi săvîrşite de (Vil aplauze). tuturor popoarelor, la victo­ De s-ar lupta şl-n primul dacă la început nu este per­ Soluţionarea marilor pro­ noastre pe noi trepte, pen­
gul popor, la realizarea pro­ om pentru transformarea na­ ria luptei forţelor democra­ rînd, fect din punct de vedere ar­ bleme oare confruntă omeni­ tru sporirea aportului său la
gramului de înflorire multi­ turii şl societăţii nu consti­ Incontestabil, realitatea pe tice, antiimperialiste din în­ Ei tot atît de buni ne par tistic, sau chiar al conţinu­ rea solicită participarea ac­ dezvoltarea multilaterală a
laterală a României socialis­ tuie surse demne de inspira­ care o trăim nu este în în­ treaga lume, la cauza priete­ Ca orişicare laş fugar ! tului, văzînd lucrurile în tivă, cu drepturi egale, la societăţii noastre, pentru e-
te. (Aplauze puternice, pre­ ţie, nu pot oferi teme pen­ tregime colorată în roz. în­ Murmurul, azi şi orişicînd, perspectivă. In acest sens, viaţa internaţională, a tutu­ ducarea socialistă a poporu­
lungite). făptuim o operă revoluţio­ niei şi colaborării între toa­ este necesar să fie sprijinit ror popoarelor lumii. Este o lui.
Stimaţi tovarăşi, tru opere literare elevate şi nară fără precedent, trans­ te naţiunile globului. (Aplau­ E plînset în zadar 1“. tineretul, pentru că, pînă la iluzie că marile obiective ale
scriitori
durabile.
ze puternice, prelungite).
Asemenea
După cum am fost infor­ au părerea că pot găsi subiec­ formăm din temelii societa­ (Aplauze) urmă, viitorul literaturii ro­ zilelor de azi — cum sînt După cum ştiţi, în acest an,
mat, conferinţa dumneavoas­ te literare mai valoroase tea, creăm o bază economi­ Scriitorii trebuie să se ri­ Există desigur greutăţi, a- mâneşti stă în mîinile tine­ victoria în lupta antiimperi- la 30 decembrie, se împlinesc
tră a dezbătut pe larg atît în întîmplărlle mărunte, ba­ că nouă, o suprastructură dice cu hotărîre împotriva vem de lichidat o moştenire retului pe care îl formăm allstă, realizarea dezarmării, 25 de ani de la instaurarea
—
republicii
care
eveniment
rezultatele bune cît şi minu­ nale, ale unor existenţe con­ nouă. Asemenea operă nu se stărilor de lucruri anacroni­ grea — am pornit de la 100 astăzi. (Vii aplauze). Să ne interzicerea armelor nuclea­ a marcat trecerea la înfăp­
surile creaţiei literare din sumate la marginea societă­ poate înfăptui fără greutăţi, ce în viaţa contemporană, de dolari venit naţional pe ocupăm cu grijă de pregăti­ re, înfăptuirea securităţii — tuirea socialismului în ţara
ultimii ani, acordînd o a- ţii, în cafenele, în atmosfera fără lipsuri şi greşeli, ci în­ împotriva exploatării, a ne­ locuitor, am ajuns la aproa­ rea forţelor literare din rîn­ pot fi soluţionate fără parti­ noastră. Mai sînt încă 7 luni
tenţie deosebită ideilor fun­ vieţii de bulevard. Este, oa­ fruntând impedimentele de dreptăţilor sociale, a orică­ pe 600, şi trebuie să ajun­ dul tineretului I (Aplauze pu­ ciparea întregii comunităţi a pînă la această aniversare —
damentale care trebuie să re, posibil ca asemenea as­ tot felul, soluţionînd proble­ ror forme de subjugare şi a- gem la 3 000 în 1990. Trebuie ternice, prelungite). statelor lumii, a tuturor po­ puţin, e drept — dar eu sper
călăuzească literatura noas­ pecte de viaţă, atît de pu­ me dintre cele mai dificile şi suprire a popoarelor. In con­ muncă, tovarăşi, pentru a în­ De asemenea, presa litera­ poarelor. Numai prin luarea că mulţi dintre dumneavoas­
şi
tră socialistă închinată edu­ ţin semnificative, să aprindă mai complexe. Nu vreau în diţiile marilor mişcări ale vinge greutăţile ! Şi pentru ră trebuie să-şi sporească e- în considerare a poziţiei fie­ tră nu aţi aşteptat să amin­
revoluţionare
schimbări
caţiei maselor, făuririi o- mai puternic seînteia imagi­ nici un caz să se înţeleagă lumii de azi este firesc ca aceasta trebuie luptători, a- xigenţa, acordînd mal multă cărei ţări, a intereselor na­ tim acum această dată, pen­
mului nou. Consider demnă naţiei creatoare, să facă să că la noi nu există lipsuri ; şi literatura să manifeste do­ tît pe frontul muncii, al şti­ atenţie dezbaterii probleme­ ţionale ale fiecărui popor, se tru că ea se găseşte în toa­
de apreciat dorinţa scriito­ vibreze mai profund sensi­ dimpotrivă, socotim necesar rinţa de inovare, căutări, inţei, cît şi al creaţiei lite­ lor fundamentale ale orientă­ poate asigura stingerea fo­ te calendarele. Probabil că
rilor, exprimată în cadrul să facem totul pentru a li­ rare ! Intr-adevăr, aşa cum rii literaturii noastre, pro­
bilitatea artistului, a scriito­ chida lipsurile, pentru ca a- preocuparea de a exprima carelor de încordare în lu­ încă cu cîţiva ani în urmă
discuţiilor din conferinţă, de rului, decît freamătul uman maî convingător noile reali­ spunea Coşbuc, e greu să a- movării noului, susţinerii me, se pot soluţiona proble­ v-aţi apucat să scrieţi unele
a făuri o literatură izvorî- de mari proporţii, zbuciumul cestea să fie cît mai puţine, tăţi sociale, ideile şl aspira­ tingi asemenea ţeluri măreţe forţelor avansate care se mele litigioase dintre state, opere închinate acestui mo­
tă din realităţile noastre ac­ colectivităţilor care creează aslgurînd astfel mersul îna­ ţiile spre mal bine ale po­ cu cel ce murmură, cu cei dezvoltă în literatura noas­ se poate întări încrederea în­ ment important din istoria
tuale, de a contribui prin o- vaste opere ale civilizaţiei inte întreun ritm cît mai poarelor. Căutările creatoa­ cărora le e teamă să meargă tră — fără nici o îndoială, tre naţiuni, colaborarea României. Cu • atât mai mult,
rapid al construcţiei noastre,
perele lor la mersul înainte moderne închinate propăşirii în toate domeniile de acti­ re, efortul de a diversifica în luptă. (Aplauze puternice). de pe poziţiile şl în spiritul cu cît, dacă mă uit aici în
al societăţii pe care o edifi­ omului ? Să ne gîndim, bu­ şi perfecţiona mijloacele şi Să nu uităm că în panteo­ concepţiei noastre materia­ şi securitatea internaţiona­ sală, constat că mulţi dintre
căm, la înfăptuirea progra­ năoară, ce energie, cîtă pa­ vitate. Tocmai lupta cu gre­ formele de expresie în ve­ nul culturii noastre au dăi­ list dialectice şi istorice de­ lă. Viaţa demonstrează per­ dumneavoastră aţi participat
mului general de propăşire siune, ce acte de eroism şi utăţile, concentrarea energii­ derea cuprinderii universului nuit, înconjuraţi de dragos­ spre lume şi viaţă. Condu­ manent că numai cu partici­ activ nu numai cu scrisul,
materială şi spirituală a ce jertfe a cerut înfrînge- lor pentru înfrîngerea lor, uman specific epocii contem­ tea nepieritoare a întregii na­ cerea Uniunii _ Scriitorilor parea tuturor naţiunilor, a dar şi în activitatea politi­
tuturor statelor se pot solu­
României. Aceasta corespun­ rea cerbiciei naturii la Porţi­ depăşirea permanentă a di­ porane reprezintă, fără în­ ţiuni, numai acei rapsozi şl trebuie să acorde mai multă că, la realizarea acesţui act
de cerinţelor poporului nos­ le de Fier, domolirea forţei ficultăţilor şi neajunsurilor, doială, o condiţie fundamen­ cronicari care şi-au iubit atenţie îndrumării şi con­ ţiona problemele în intere­ istoric în viaţa poporului
tru, ale societăţii socialiste, dau măreţie acestei opere, tală a progresului în artă. poporul şi l-au respectat, ca­ trolului publicaţiilor sale, sul păcii şi progresului. Au nostru. De aceea, ne aştep­
sarcinilor de înaltă răspun­ a milioane şi milioane de pun în evidenţă eroismul Partidul nostru sprijină ho- re i-au apărat interesele şi astfel incit recomandările fă­ deplină dreptate popoarele tăm ca dumneavoastră să re­
dere pe care Partidul Co­ metri cubi de apă ! De-a lun­ clasei muncitoare, al ţărăni­ tărît în toate domeniile de n-au precupeţit nimic pentru" cute în conferinţă pe linia Indochinei cînd afirmă că daţi în operele pe care le
munist Român le pune în gul anilor de muncă încor­ mii, al intelectualităţii, al activitate, deci şi în artă, a-i spori renumele şi presti­ ridicării calităţii educative şi numai ele au dreptul de a veţi făuri, cît mal frumos,
faţa scriitorilor. Şi nu mă dată, pe acest şantier s-au tuturor celor care o înfăp­ spiritul înnoitor, gîndlrea în­ giul între popoare, pentru artistice a creaţiei să capete hotărî cum să se soluţione­ cît mai cuprinzător, această
îndoiesc că scriitorii, aşa petrecut nenumărate întâm- tuiesc cu trudă şi pasiune. drăzneaţă, capabile să contri­ a-I salvgarda demnitatea şi viaţă şi în paginile reviste­ ze problemele din Indochi- măreaţă pagină a istoriei re­
cum s-au angajat în confe­ plări dintre cele mai zgu­ Partidul nostru cheamă scri­ buie la transformarea revo­ libertatea. lor literare. na, că ele sînt acelea care voluţionare a României. In
rinţă, vor răspunde cu dem­ duitoare şi emoţionante — itorii — cronicari ai acestor luţionară a societăţii. Nu tre­ trebuie să-şi asigure organi­ felul acesta şi dumneavoastră
nitate acestei misiuni nobi­ acolo au muncit peste 10 000 timpuri — să înfăţişeze în buie să confundăm însă spi­ Scriitorii trebuie să-şi a- Doresc să subliniez şi cu acest zarea vieţii conform intere­ veţi aduce un aport preţios,
de muncitori români —, au mod veridic lupta poporului, ducă contribuţia activă prilej rolul deosebit de im­ selor şi aspiraţiilor naţio­
le ! (Aplauze îndelungate). ritul inovator autentic, origi­ la schimbul de valori spiri­ alături de întregul nostru po­
Sînt binecunoscute exigen­ crescut şi s-au călit oameni să arate şi realizările şi pie­ nalitatea şi prospeţimea idei­ portant ce revine organiza­ nale. Noi sprijinim întru to­ por, oare întâmpină aniver­
partid
cadrul
ţele partidului şi statului — s-au înfăptuit visuri şi dicile peste care trecem, să lor noi cu încercarea de a tuale cu celelalte naţiuni, ţiilor de Scriitorilor din de la tul cerinţele acestor popoare. sarea cu hotărîrea de a în­
(Aplauze puternice).
preluînd tot ce a creat mai
şi
Uniunii
nostru faţă de creaţia lite- . idealuri nutrite de unii în­ critice lipsurile, neajunsurile, prezenta drept inovaţii ar­ de preţ pe plan artistic ge­ făptui neabătut programul de
rar-artistică. In documentele că din copilărie. Şi cîţi n-au greşelile, să înfiereze elemen­ tistice vechituri ce aparţin niul fiecărui popor, opere a- asociaţiile scriitoriceşti, în In această direcţie un rol dezvoltare a industriei şl a-
congreselor al IX-lea şi al visat şi visează încă să lu­ tele vechiului, tot ceea ce se trecutului, sau de a prezen­ nimate de Ideile umanismu­ orientarea activităţii de cre­ important revine Organizaţiei griculturii, de ridicare a ţă­
X-lea, în nenumăratele în- creze la asemenea realizări, opune torentului vieţii noi. ta într-un ambalaj nou mode aţie, în educarea în spirit Naţiunilor Unite şi altor or­ rii pe noi trepte de propăşi­
tîlniri pe care le-am avut unice în felul lor, în istorie! Dar, în acelaşi timp, scrii­ vechi peste care s-a aşezat lui; ei trebuie să facă, în revoluţionar a scriitorilor, în ganisme internaţionale che­ re economico-socială şi spi­
timp,
cu membrii uniunii dum­ Acolo s-au înfiripat iubiri, torii trebuie să vadă limpe­ de mult praful uitării. Cău­ acelaşi valorile cunoscute lu­ ridicarea nivelului conştiinţei mate să creeze cadrul pen­ rituală. In felul acesta vom
mii
ale
culturale
neavoastră, am subliniat per­ şi acestea mult mai traini­ de forţele noului, să surprin­ tările şi experimentările scri­ poporului român, operele ca­ lor. Organizaţiile de partid tru conlucrarea rodnică a tu­ putea sărbători a 25-a ani­
manent că ţara noastră, so­ ce, mult mai pasionate decît dă energia impetuoasă cu itorilor se justifică pe plan re exprimă forţa spirituali­ trebuie să-şi pună mai bi­ turor ţărilor în vederea pro­ versare a republicii şi în
cietatea au nevoie de ope­ cele ce şe înfiripă pe bule­ care el se afirmă în viaţă, social şi artistic în măsura ne în valoare capacitatea or­ movării în relaţiile intersta­ domeniul literaturii cu ope­
re literare militante, cu un varde. (Vii aplauze). Acolo să contureze marile realizări în care ele sporesc capacita­ tăţii lui, gîndirea sa înainta­ ganizatorică, forţa mobiliza­ tale a principiilor dreptului re care să constituie o pagi­
tă, hotărîrea de a făuri pe
profund conţinut revoluţio­ s-au clădit cămine şi, aşa cum înfăptuite prin abnegaţia mi­ tea literaturii de a contribui pămîntul României societa­ toare pentru stimularea şi u- internaţional. Viaţa demon­ nă nouă în literatura româ­
nar, care să contribuie la se întîmplă în viaţă, s-au lioanelor de oameni ai mun­ la dinamizarea dezvoltării tea cea mai avansată a tu­ nirea energiilor scriitoriceşti strează că animozitatea şi nească. Aceasta dorim noi de
marea epopee a edificării lu­ născut, au murit oameni. In- cii, să redea tendinţa dezvol­ revoluţionare a societăţii, la în vederea creării unei lite­ conflictele dintre state nu pot la dumneavoastră, tovarăşi !
mii noi în România, să cîn- frîngînd nenumărate vicisi­ tării ireversibile a societăţii sprijinirea luptei forţelor turor timpurilor — comunis­ raturi de înaltă valoare edu­ fi lichidate prin înfruntări (Aplauze puternice).
te lupta şi munca eroică a tudini, constructorii au biru­ spre culmile înalte ale socia­ progresiste ale omenirii con­ mul, dorinţa sa arzătoare de cativă şi artistică. Aşa cum militare, prin ciocniri arma­ După cum aţi văzut, nu
poporului, bucuriile şi ne­ it, încheind un nou capitol lismului şi comunismului. temporane. In acelaşi timp, a trăi în pace, înţelegere şi în' toate domeniile comuniş­ te — care nu pot aduce de­ mi-am propus să vă spun —
cazurile, speranţele şi visu­ de viaţă cu sentimentul da­ (Aplauze puternice). nu trebuie pierdut din vede­ cooperare cu toate popoare­ tii trebuie să fie în primele cît grave prejudicii popoare­ dealtfel niciodată nu am fă­
rile sale, să însufleţească mi­ toriei împlinite. Cel care se împiedică de re că în cadrul societăţii ca­ le lumii. (Aplauze puternice, rînduri ale luptei pentru în­ lor, periclitând înseşi pacea cut-o — cum să scrieţi şi ce
lioanele de creatori ai orîn- Prin descrierea unor ase­ cioturi, de resturi ale lumii pitaliste, imperialiste, există prelungite). Ei trebuie să făptuirea politicii partidului, şi securitatea mondială — ci anume subiecte să abordaţi.
duirii socialiste, să dea glas menea realităţi, literatura vechi, şi nu mai este în stare o puternică înfruntare între promoveze prietenia şi co­ şi de la scriitorii comunişti pe calea tratativelor, a a- Sînt atît de multe subiecte
năzuinţelor lor arzătoare poate înălţa omul — şi se să cuprindă orizonturile noi literatura şi arta nouă, ce laborarea largă cu scriitorii aşteptăm ca ei să fie exem­ bordării politice a probleme­ în viaţa poporului nostru in­
spre o viaţă liberă, demnă poate înălţa şi pe ea însăşi ale vieţii sociale nu poate critică nedreptăţile şi ano­ şi organizaţiile similare din plu în crearea unor opere lor, cu participarea directă a cit fiecare are posibilitatea
şi fericită. (Aplauze puter­ — îi poate stimula şi mai comunica viitorului „esenţa maliile relaţiilor de exploa­ ţările socialiste, din ţările în de înaltă valoare artistică şi statelor interesate. să aleagă. Realitatea socia­
nice). mult voinţa şi forţa de crea­ prezentului“, la care se refe­ tare, ce exprimă aspiraţia curs de dezvoltare, cu scrii­ ideologică, în ridicarea nive­ In lumina acestor conside­ listă oferă mii, zeci de mii
Cît de plastic şi de emo­ ţie. Tocmai la aceasta se re­ rea George Călineşcu. Doar spre schimbări sociale pro­ torii înaintaţi de pretutin­ lului general al activităţii U- rente îşi desfăşoară activita­ de evenimente şi subiecte ca­
ţionant exprima acest dezi­ ferea şi cunoscutul critic este firesc ca într-o pădure funde — şi arta impregnată deni. Scriitorii din ţara niunii Scriitorilor. Fără în- tea internaţională partidul şi re pot face obiectul unor o-
derat, încă cu aproape un George Călineşcu, cînd adre­ să existe şi uscături ■! In de filozofia şi morala deca­ noastră au datoria să facă ...doială că, unind eforturile statul nostru. Prin toate ac­ pere literare. Sînt poate, de
secol în urmă, marele nostru sa scriitorului român vibran­ procesul transformării revo­ dentă a claselor asupritoa­ totul pentru ca literatura să tuturor scriitorilor, organiza­ ţiunile pe care le întreprin­ asemenea, sute şi sute de fe­
poet Mihai Eminescu, cu â- tul îndemn : „Trăieşte pe luţionare a societăţii ies, i- re condamnate de istorie la devină un mijloc de cultiva- ■ ţiile de partid îşi vor face dem ne străduim să spriji­ luri în care puteţi descrie şl
cea forţă vizionară care îi pămînt în cetatea ta, cu oa­ nevitabil la iveală, şi purtă­ dispariţie. De pe poziţiile re a stimei şi respectului datoria, adueîndu-şi contribu­ nim tendinţele noi, pozitive, reda, cît mai divers şi cît
era caracteristică : „Cre­ menii vremii tale, acesta es­ torii mentalităţilor anacroni­ concepţiei noastre despre lu­ pentru valorile fiecărei naţi­ ţia la înfăptuirea şi în a- care se conturează în viaţa mai frumoş desigur, aceste
dem că nici o literatură pu­ te singurul chip ca mîine să ce, al individualismului mic me şi viaţă, ale idealurilor uni, de cunoaştere şi apro­ cest domeniu a rolului par­ internaţională, să contribuim evenimente şi fapte. Depinde
ternică, sănătoasă, capabilă fii al tuturor cetăţilor. Sur- burghez, ai spiritului de că­ noastre umaniste înaintate, piere între popoare. tidului de forţă conducătoare la lichidarea focarelor de în­ de fiecare dintre dumnea­
să determine spiritul unui prinde esenţa prezentului, pătuială, chiar şi elemente cu scriitorii din România tre­ Stimaţi tovarăşi, a întregii noastre societăţi. cordare, a neîncrederii şi sus­ voastră. După cum vedeţi,
popor nu poate exista decît singura prin care veţi depăşi comportări antisociale. Dar buie să se opună cu 'hotă­ (Aplauze puternice). piciunii dintre state, la des­ tovarăşi, există deplină liber­
determinată ea însăşi, la rîn- ziua de astăzi şi curiozitatea rolul de conducător şi orga­ rîre încercărilor de a trans­ Doresc, în continuare, să Stimaţi tovarăşi, tindere şi colaborare. Parti­ tate de alegere ! (Vii aplau­
dul ei, de spiritul acelui po­ blazată a cîtorva esteţi". nizator al partidului şl sta­ forma arta, cultura, într-un mă refer, ' pe scurt, la acti­ Preocupîndu-se de rezol­ cipăm activ la diviziunea in­ ze). Cerem un singur lucru :
por, întemeiată adică pe ba­ Cred că sînteţi de acord cu tului socialist cţonstă tocmai mijloc de abrutizare spiri­ vitatea Uniunii dumneavoas­ ternaţională a muncii, la faceţi ca operele voastre să
za largă a geniului naţional... aceasta, tovarăşi. (Aplauze în a feri organismul sănătos tră. In ultimii ani, Uniunea varea cu succes a probleme­ schimbul mondial de valori, servească poporului 1 Dorim
Fără îndoială, există talente puternice). Viaţa tumultuoa­ al societăţii de • aceste influ­ tuală a oamenilor, de aţî- a desfăşurat o activitate po­ lor complexe ale edificării convinşi că aceasta răspunde să putem spune: iată, scri­
individuale, dar ele trebuie să a poporului nostru este enţe nocive, în a curăţa pă­ ţare a urii de rasă, a vraj­ zitivă pe linia intensificării socialismului în România, atât cerinţelor progresului itorimea din România face
partidul şi statul nostru des­
să intre cu rădăcinile în pă- acel izvor dătător de viaţă, durea de uscături, pentru a-i bei dintre popoare, într-un legăturilor dintre scriitori şi propriei noastre ţări, dezvol­ totul pentru a se bucura de
mîntul, în modul de a fi al de inspiraţie inepuizabilă, la permite şă crească nestinghe­ instrument de dezorientare a cititori, a organizării unor făşoară, în acelaşi timp, o tării civilizaţiei mondiale, cît încrederea poporului, a par­
poporului lor, pentru a pro­ care mă refeream cu şapte rită, viguroasă. Noi dorim tinerelor generaţii, de aba­ acţiuni cultural-educative, a vie activitate de politică ex­ şi cauzei păcii şi apropierii tidului, merită pe deplin a-
duce ceva permanent". Dacă ani în urmă la una din întâl­ o literatură care> să înfăţişe­ tere a acestora de la idealu­ îndrumării cercurilor literare ternă, îndeplinindu-şi cu între popoare, conlucrării in­ ceastă încredere ! (Aplauze
ar trăi acum Eminescu, cred nirile pe care le-am avut ze viata în toată complexita­ rile nobile, umanitare. Nu din instituţii şi întreprin­ fermitate înaltele obligaţii ternaţionale în vederea,., fău­ puternice, prelungite).
că această frază ar putea fi­ cu scriitorii. Exact în mai, tea ei,’ cu toate frămîntările trebuie să uităm nici un deri, a participării la schim­ internaţionale ce ne revin. ririi unei lumi mai bune, de Vă urez, deci, dragi tova­
gura în programul partidului în 1965. şi contradicţiiile ei, cu în­ moment că dacă fascismul bul de experienţă cu orga­ In întreaga politică externă pace şi prosperitate genera­ răşi, să daţi poporului român
nostru. (Aplauze puternice, Sînt unii poeţi şi prozatori fruntarea legică dintre vechi anilor 1930-1940 a putut să nizaţii similare din străină­ pornim de la analiza mar­ lă. In acest spirit vom acţio­ cît mai multe opere, cît mai
prelungite). Intr-adevăr, nu care se consideră neînţeleşi, şi nou, o literatură şi o ar­ cucerească puterea într-un tate, precum şi la diferite xist-leninistă aprofundată a na cu consecvenţă şi în vi­ bune, cît mai frumoase !
noilor
realităţi
schimbări
şi
poate exista dorinţă ' mai no­ afirmînd că operele pe care tă care să contribuie la lup­ şir de ţări, aceasta s-a da­ dezbateri şi reuniuni inter­ itor, convinşi că politica Vă doresc multă sănătate
bilă a unui artist decît aceea le scriu ei sînt aşa de deo­ ta împotriva mentalităţilor naţionale. După cum a reie­ produse în viaţa lumii con­ noastră externă, care -a ridi­ şi fericire! (Aplauze puterni­
temporane.
din
discuţiile
care
şit
însă
de a se face exponentul spi­ sebite incit nu pot fi înţele­ înapoiate, a rămăşiţelor con­ torat tocmai faptului că s-a După cum ştiţi, ducem o cat prestigiul României pe ce, prelungite; asistenţa a-
ritului poporului în mijlocul se de semenii lor, că ele sînt cepţiilor vechi în conştiinţa dat dovadă de îngăduinţă, au avut loc în aceste zile, plan internaţional adueîndu-i plaudă îndelung pentru par­
căruia s-a născut şi, totoda­ destinate unei elite de es­ oamenilor, la afirmarea va­ cîteodată chiar de nepăsare mai există încă multe lu­ politică activă de prietenie, atâţia prieteni pe toate me­ tid, pentru Comitetul Cen­
cu
colaborare
tă, de a contribui, prin ta­ teţi şi că geniul lor, neluat lorilor morale noi, a umanis­ faţă de asemenea concepţii cruri de făcut pentru înde­ solidaritate şi socialiste, spri­ ridianele lumii, corespunde tral, pentru secretarul ge­
plinirea
importantelor
atri­
ţările
toate
lentul şi fantezia sa, prin în seamă de contemporani, mului socialist, a principii­ retrograde, reacţionare, bar­ buţii ideologice şi artistice intereselor supreme ale po­ neral al partidului, Nicolae
munca sa creatoare, la înăl­ va fi recunoscut, cu siguran­ lor de viaţă socialiste şi co­ bare în artă. Iată, de ce tre­ ce revin Uniunii Scriitorilor. jinim consecvent lupta de e- porului român şi, în acelaşi Ceauşescu),
ţarea acestui spirit, la bu­ ţă, de posteritate. Realitatea muniste. (Aplauze prelungi­ buie să luăm poziţie hotărî- liberare naţională a popoa­
năstarea şi fericirea naţiunii se pare însă că îi dezminte te). tă împotriva unor asemenea Se simte nevoia ca Uniunea, relor subjugate, eforturile
sale. Cu atît mai imperioasă mereu, şi îi va dezminţi şi Marea majoritate a scrii­ tendinţe — şi ştiţi cu toţii consiliul şi biroul său să se tinerelor state independente
şl mal actuală este această în viitor. Nu ei sînt neînţe­ torilor au înţeles şi şi-au în­ că mai există în lume ase­ preocupe în mai mare măsu­ pentru consolidarea suvera­ Ifiohelerea lucrărilor
creaţiei,
de
ră
îndrumarea
cerinţă astăzi, în epoca celei leşi, ci s-ar putea spune că suşit acest comandament su­ menea tendinţe, tovarăşi . Nu de organizarea şi desfăşura­ nităţii, pentru dezvoltarea
mai fecunde afirmări a spi­ ei nu înţeleg realităţile, via­ prem al artei militante ; ei poate să nu ne px'eocupe lor de sine stătătoare pe ca­
ritului creator al poporului ta, nu înţeleg că poporul şi-a se străduiesc ca, .prin ope­ faptul că în alegerile din Ita­ rea unei susţinute activităţi lea progresului ; întreţinem Conferinţei naţionale
teoretice, de analiza şi dez­
român, a celei mai grandioa­ ales o cale nouă şi că trebuie rele lor, să slujească idea­ lia, de exemplu, neofasciştii baterea problemelor princi­ largi legături de colaborare
se desfăşurări a, energiei şi să se antreneze cu întreaga lurilor poporului român, să au obţinut un număr destul şi cooperare cu toate ţările
geniului său în opera de lor forţă în viaţa nouă a po­ contribuie la ridicarea con­ de mare de voturi, îndeosebi piale ale literaturii şi artei. lumii, indiferent de orîndui-
transformare revoluţionară a porului, nu înţeleg preocupă­ ştiinţei socialiste a maselor, în rîndul tineretului. Dum­ Eliminînd unele tendinţe ad- rea socială, în spiritul co­ a scriitorilor
care
societăţii, de propăşire _ eco- rile, aspiraţiile oamenilor să-şj aducă aportul, alături neavoastră, ca scriitori, a- ministrativ-birocratice activita­ existenţei paşnice. Ţara
s-au
manifestat
în
nomlco-socială a patriei, de muncii de astăzi. Rupîndu-se de toţi oamenii muncii, la veţi răspunderea de a face noastră se manifestă ferm
edificare a noii civilizaţii so­ de existenţa noastră socială edificarea societăţii socialiste din artă, din cuvîntul scris, tea sa, Uniunea trebuie să ca un detaşament activ al (Urmare din pag. 1) şi ştiinţă. Peste 100 de volu­
dea un impuls puternic şi să
cialiste şi comuniste pe pă- în continuă mişcare şi trans­ multilateral dezvoltate. Su­ din carte, mijloace de luptă promoveze cu mai multă fer­ frontului antiimperialist mon­ me din literatura română a-
mîntul României. (Aplauze formare, autoizolîndu-se, ei prema satisfacţie şi răsplată împotriva tuturor tendinţelor mitate literatura strîns lega­ dial, al luptei pentru înfăp­ părute în diverse edituri din
puternice). devin, de fapt, prizonierii a acestei munci este stima şi curentelor de Idei care tă de preocupările şi năzu­ tuirea aspiraţiilor popoare­ ziunii totale a scriitorilor la străinătate precum şi cărţi
Oricine străbate astăzi me­ propriei lor imaginaţii bol­ şi preţuirea poporului, asi­ pun în pericol pacea şi prie­ inţele poporului. La rîndul lor spre libertate şi pace. ideile expuse de secretarul ştiinţifice şi tehnice realizate
vieţii
Practica
internaţio­
leagurile patriei poate con­ năvicioase care nu poate da milarea organică a operelor tenia între popoare, instru­ lor, asociaţiile create în nale confirmă tot mai evi­ general, la politica partidu­ de autori români publicate
lui nostru.
state, aş putea spune, ce mi­ naştere decît unei literaturi lor în noua civilizaţie so­ mente de luptă pentru prie­ centrele mai importante ale dent justeţea concepţiei mar- In încheierea conferinţei, peste hotare ilustrează creş­
nuni a înfăptuit poporul nos­ sterile, lipsite de vlaga, de cialistă ce se clădeşte pe pă- tenie, pentru pace, pentru ţării trebuie să organizeze xist-leniniste cu privire la preşedintele Uniunii Scrii­ terea continuă a prestigiu­
tru prin forţa braţelor şi forţă emoţională, de audienţă mîntul României. Sînt bucu­ progres social. (Aplauze pu­ participarea mai activă a rolul determinant al popoa­ torilor,-. acad. Zaharia Stan- lui de care se bucură cultu­
minţii sale în perioada isto­ la marele public, care ^ nu ros să constat că conferinţa ternice). scriitorilor la viaţa cultural- relor în făurirea istoriei. cu, a exprimat cele mai pro­ ra şl ştiinţa românească în
rică ‘ atît de scurtă care a tre­ serveşte omului, bunăstării, dumneavoastră a orientat educativă din regiunile res­ Dacă această teză a fost în­ funde mulţumiri secretarului lumea contemporană, cartea
cut de la eliberare. Regiuni, fericirii şi înălţării lui spi­ tocmai în direcţia aceasta ac­ Adoptarea unei asemenea pective, la activitatea socia­ totdeauna valabilă, cu atît general al partidului pentru elaborată şi tipărită în Româ­
altădată înapoiate, _ s-au ridi­ rituale. tivitatea de viitor a scriito­ poziţii implică un înalt spi­ lă, politică, acţionînd pen­ mai pregnant îşi demon­ nia. In rîndul lucrărilor din
rilor. (Aplauze prelungite). rit de discernămînt pentru înalta preţuire acordată ac­ domeniul literaturii social-
cat la o viaţă socială şi e- Marii scriitori români şi ai delimitarea a tot ceea ce es­ tru îndrumarea principială a strează ea justeţea în zile­ tivităţii scriitorilor, pentru
conomică nouă, prosperă ; altor naţii au creat întotdea­ Stimaţi tovarăşi, creaţiei membrilor lor. Sta­ le noastre, cînd pretutindeni îndemnul însufleţitor adresat politice un loc aparte îl
pretutindeni s-au înălţat fa­ una pentru popor, fără tea­ te revoluţionar, progresist de tornicind în viaţa întregii popoarele se ridică la viaţă acestoi-a. In numele scriitori­ ocupă volumele tovarăşului
brici şi uzine, hidrocentrale ma că nu vor fi înţeleşi. Cu Generaţiilor noastre le este ceea ce este retrograd, no­ Uniuni un climat sănătos de nouă, sînt hotărîte să-şi ia mii româneşti, vorbitorul a Nicolae Ceauşescu „România
cultura
mo­
lumii
în
civ
şi combinate, complexe in­ atît mai imperios este ca li­ dat să asiste şi să participe derne. In acest spirit, tre­ muncă, relaţii de adevărată soarta în propriile mîini, să dat glas hotărîrii nestrămu­ pe drumul construirii socie­
dustriale şi agrare moderne, teratura şi arte să se adrese­ la unele dintre cele mai fur­ buie să se acţioneze cu res­ colegialitate şi principialita­ folosească bogăţiile naţionale tate a slujitorilor literelor de tăţii socialiste multilateral
la nivelul tehnicii celei mai ze astăzi poporului. In rîn- tunoase şi mai profunde te între membrii săi, antre- în folosul bunăstării şi fe­ a nu precupeţi nici în viitor dezvoltate", precum şi alte
înalte. După cum ştiţi, chiar dul claselor şl păturilor so­ schimbări sociale din cîte a ponsabilitate împotriva influ­ nînd toate forţele scriitori­ ricirii proprii, să colaboreze nimic pentru a realiza ope­ volume cuprinzînd cuvîntări
zilele trecute am inaugurat ciale de azi s-au format ci­ cunoscut Istoria lumii. Pe enţelor pe care curentele re­ ceşti în activitatea obşteas­ între ele în condiţii de de­ re inspirate din viaţă, din şi articole ale secretarului
una dintre aceste impresio­ titori noi, oameni competenţi, planeta noastră au loc pu­ acţionare le pot exercita a- că şi politică a ţării, la în­ plină egalitate, să facă to­ activitatea şi năzuinţele mi­ general al partidului. Sint,
nante creaţii materiale ale dornici de cunoaştere, capa­ ternice mişcări, transformări supra unor creatori de artă făptuirea politicii partidului tul pentru a pune capăt po­ lioanelor de constructori ai de asemenea, expuse volu­
epocii socialismului — ma­ bili să se bucure de frumos şi mutaţii revoluţionare care lipsiţi de experienţă sau in­ şi statului, Uniunea şi aso­ liticii imperialiste de forţă socialismului din patria noas­ mele tovarăşului Nicolae
temelii
vechile
din
zguduie
rea hidrocentrală de la „Por­ şi să creeze ei înşişi opere orînduirl bazate pe' exploata­ suficient orientaţi din punct ciaţiile scriitoriceşti se vor şi dictat. (Aplauze puterni­ tră, lucrări de mare valoare Ceauşescu apărute în R.F. a
ţile de Fier", făurită în co­ minunate. Oamenii muncii re şl asuprire. Se prăbuşesc, de vedere ideologic, împotri­ achita cu tot mai mult suc­ ce). şl de înaltă ţinută artistică. Germaniei, Italia, Argentina.
laborare frăţească cu popoa­ din ţara noastră au dovedit sub loviturile luptei de eli­ va imitaţiei servile a mo­ ces de importantele lor înda­ Respectarea dreptului fie­ Secretarul general al par­ Japonia, Brazilia, Franţa şi
rele Iugoslaviei. Acest ade­ că sînt în stere să-şi apro­ berare naţională a popoare­ delor efemere din alte toriri. Aş vrea să felicit no­ cărui popor de a-şl- hotărî tidului, ceilalţi conducători de în alte ţări.
vărat monument industrial, pie adevărurile cele mal lor, ultimele vestigii ale ru­ părţi. Tot aşa cum este, de ua conducere pe care aţi a- singur destinul, fără nici un partid şi de stat care au lu­
menit să sporească potenţia­ complicate ale tehnicii şl şinosului sistem colonial. Po­ asemenea, necesar să fim a- les-o astăzi, pe preşedintele amestec din afară, a deve­ at parte la şedinţa de închi­ In cursul dimineţii au fost
lul economic al ţării, să asi­ ştiinţelor moderne ; cum se poarele îşi afirmă cu hotărî- tenţi de a nu taxa cu uşu­ Uniunii, şi să le urez rezul­ nit un imperativ fundamen­ dere a lucrărilor Conferin­ anunţate participanţilor la
gure ridicarea gradului de poate concepe că ei nu ar fi ra dreptul la existenţă libe­ rinţă, nejustificat, vreo ope­ tate mai bune în activitatea tal al vieţii politice contem­ ţei naţionale a scriitorilor au lucrările conferinţei rezulta­
civilizaţie a României, este în stare să înţeleagă opere­ ră, de sine stătătoare, dorin­ ră de artă ca aparţinînd u- ce o vor desfăşura în viitorii porane, de realizarea căruia vizitat, totodată, expoziţia tele alegerii prin vot secret
o expresie elocventă, cu a- le de artă în care se vor­ ţa de a se bucura de deplină patru ani. (Aplauze puterni­ depinde însuşi mersul înainte deschisă cu acest prilej în a Consiliului Uniunii Scrii­
devărat grandioasă, a capaci­ beşte despre viaţa şi mun­ egalitate în drepturi, de a nor concepţii străine, pericu­ ce). al societăţii omeneşti, evita­ sala mică a Palatului Repu­ torilor, alcătuit din 91 de
deoarece
aceasta
şi
loase,
tăţii omului de a transforma ca lor, în care sînt reflecta­ participa în mod suveran la Pe drept cuvînt s-a vorbit rea unor noi conflagraţii blicii, care reuneşte o selec­ membri, şi a Comisiei de
natura ; stăpînind apele bă- te gîndurile şl sentimentele viaţa politică a lumii, la so­ poate să prejudicieze dezvol­ aici despre necesitatea ca şi mondiale, instaurarea unei ţie din producţia editorială cenzori.
trînului Danubiu, muncitorii, lor ? Cum se poate presupu­ luţionarea marilor probleme tarea literaturii în ţara noas­ critica literară să dea dova­ păci trainice pe planeta noas­ a ultimilor ani. Sînt expuse In calitate de preşedinte de
specialiştii şi oamenii de ne că poporul care a creat. care frămîntă omenirea. tră. (Aplauze). dă de mai multă principiali­ tră. Realizarea acestui dezi­ peste 2 200 de lucrări de pro­ onoare al Uniunii Scriitori­
ştiinţă au dăruit patriei un „Mioriţa", minunatele noas­ Artiştii adevăraţi, indife­ 1 Pentru că am dat cîteva tate marxist-leninistă în a- derat impune cu necesitate ză, poezie, dramaturgie, cri­ lor a fost ales academicianul
nou şi uriaş izvor de ener­ tre doine, balade şi basm® rent de timpurile în care au citate din scriitori şi poeţi, nalizarea operelor literare, abolirea politicii imperialis­ tică şi istorie literară, eseis­ Victor Eftimiu, iar ca pre­
gie şi lumină, de bunăstare populare, care a făurit co­ trăit, s-au situat întotdeauna voi mai citi cîteva versuri de mai multă obiectivitate, te, a colonialismului şi neo- tică, din literatura română şedinte — academicianul Za­
şi fericire. Iată o întruchi­ moara artistică plină de ne- de partea forţelor avansate. care îmi face impresia că ar spunîndu-şi mai răspicat colonialismului. respectarea şi universală, lucrări de artă learía Stâncii. (Agerpres)