Page 77 - Drumul_socialismului_1972_05

DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 404 © JOI 25 MAI 1972
a— a b.< ! Fiwrr'Ţara^jia^jVJiXJKiwsea r.a«iaaM:¿CM«

Cine va fi favoritul:

robotul sau cuptorul?

Laboratorul de cofetărie corespondenţă cu unita­
!a întrebare din Ilia a fost înzestrat cu tea de aparate, din cadrul
reparaţii
ase­
de
menea
un cuptor electric. Dar nu
cu un cuptor ca toate ce­ I.J.E. Coop. Deva.. Cores­
lelalte, ci cu unul ghinio­ pondenţă se face, dar repa
Ioan Albea — Petroşani. Lo­ ţinui oficial nr. 36 din 18 nist. încă de la instalare, raţia nu se execută.
cul de muncă se dovedeşte martie 1969. Pentru cei care două din cele patru com­ Tot la acest laborator se
prin actele eliberate de că­ au participat la război, pe­ partimente de coacere au află defect de peste doi
tre conducerile unităţilor. A- rioada respectivă constituie refuzat să coacă. Pe par­ ani (!) un robot pentru bă­
cestea verifică toate scripte­ vechime în muncă. Dacă în curs s-a mai defectat un tutul spumelor şi cremelor.
le şi documentele existente urma rănilor primite au fost compartiment. Abia unul Şi nu se sinchiseşte nimeni.
Cititorii ziarului ne-au Activitatea, bună în alte cu brutarii am înţeles că coacere. „Ori coca nu a din care se pot desprinde e- încadraţi într-un grad de in­ mai funcţionează: Sîntem curioşi să vedem
semnalat că, In unele zile, aspecte ale ei, de la brută­ ar mai trebui pe fiecare fost bine dospită, ori cup­ lementele care să le dea po­ validitate, primesc pensie De peste şase luni, con­ cine va fi pînă la urmă...
plinea — In special cea In­ ria din Simeria o confirmă schimb cel puţin 5 cocători torul a fost prea încins". A- sibilitatea să elibereze ade­ I.O.V.R. De drepturile ară­ ducerea cooperativei de favoritul reparaţiilor : robo­
tegrală şl Intermediară — faptul că de la 1 ianuarie calificaţi. Desigur, proble­ cestea sînt motivele pentru verinţe care să cuprindă tate de dv. în scrisoare nu consum din lila poartă c tul sau cuptorul ?
nu Îndeplineşte condiţiile de brutarii nu au primit nici ma rezolvării cadrelor cali­ care pîinea a fost rebuta- funcţia şi locul de muncă. beneficiază.
calitate. Desigur, la timpul o reclamaţie, nu li s-a re­ ficate în reţeaua fabricilor tă şi nu cele spuse de După epuizarea tuturor po­ Sava Botez şl un grup de
cuvenit am consemnat aces­ fuzat nici o pîine. Singu­ de pîine cade în sarcina Ioan Holmic, de la secţia sibilităţilor de stabilire a lo­ muncitori cuptorarl — Hune­
te neajunsuri. Zilele trecu­ rul neajuns, pe care trebu­ conducerii întreprinderii de de panificaţie din Brad. cului de muncă pe baza scrip- doara. In rezolvarea celor se­
te ne-am propus să tre­ ie să-l înlăture întreprin­ panificaţie. Cu toate aceste neajun­ telor arătate şi după confir­ sizate de către dv. veţi soli­ „BACHUS“ LA DEVA
cem din nou pe la fabrici­ derea de panificaţie Deva, Faptul că personalul care suri constatate la fabricile marea în scris a unităţii res­ cita sprijinul comitetului sin­
le de pline, pentru a ve­ este acela că laboranţii nu lucrează la unele fabrici de de pîine, activitatea aces­ pective că din evidenţele pe dicatului din întreprinderea
dea dacă neajunsurile care dispun de aparatura nece­ pîine din judeţ este insufi­ tor unităţi s-a îmbunătăţit care le posedă nu rezultă lo­ la care lucraţi. Din nominalizarea unităţilor de alimentaţie publi­
cul de muncă, comitetul sin­
persistau pînă mal acum sară pentru a putea să-şi cient instruit se repercutea­ în ultima vreme. La Deva dicatului va putea reconsti­ Ioan Zăvoianu — Cinciş. că ale municipiului Deva a dispărut un nume — al
cîtva timp în activitatea u- rezolve cu mai multă preci­ ză asupra produselor pe ca­ şi la Orăştie s-au dat recent tui locul de muncă în ace­ Angajaţii care au o vechime fostului restaurant „Mureşul". A apărut în schimb un
nor fabrici de pîine au fost zie sarcinile de serviciu. E re le realizează. De pildă, la în funcţie două noi spaţii leaşi condiţii în care recon­ neîntreruptă în aceeaşi uni­ nume nou — „Bachus".
înlăturate. vorba de o etuvă care, deşi secţia de panificaţie din de coacere a pîinii. Făina stituie şi vechimea în mun­ tate beneficiază de un spor Fostul restaurant „Mureşul" a fost supus unor lu­
La fabrica de pîine din a fost adusă de la reparat Brad, am găsit aproximativ este mai bună, se încadrea­ că. care se calculează la salariul crări de renovare, modernizare, într-un cuvînt, de
SImeria, am Întâlnit o bu­ de aproape un an de zile, 300 de pîini negre rebutate, ză în normele legale. Bru­ tarifar. Astfel, la o vechime „întinerire" şi reprofilare şi îşi primeşte musafirii
nă atmosferă de lucru. Bru­ nu funcţionează. „Datorită pentru că unele erau arse, tarii ne-au asigurat că sînt Ioan Bologa — Livezeni. neîntreruptă între 5 şi 10 ani sub noul său nume : „Bachus".
tarul şef de echipă, Gheor- acestui fapt, umiditatea pîi- iar altele prea mult crăpa­ gata să depună toate stră­ Problemele ridicate de dv. se acordă un spor de 3 la su­ Arhitecţii şi constructorii — Institutul de proiec­
ghe David, ne-a relatat nii — ne spunea laboranta te. Ioan Holmic, conducătorul daniile pentru ca pîinea să urmează să le rezolvaţi în tă ; de la 10 la 15 ani, un tări al judeţului Hunedoara şi sectorul de construcţii
că uneori întâmpină neca­ Izabela Pop — se stabileş­ procesului tehnologic de la fie în continuare de calita­ cadrul serviciului salarizare spor de 5 la sută ; de la 15 de la I.G.C.L. Deva — s-au străduit şi au reuşit să
zuri din cauza făinii neco­ te numai din... ochi". brutăria nr. 2 din cadrul te superioară. Desigur, acest din unitatea la care sînteţi la 20 de ani un spor de 7 la pună de acord arhitectura şi decoraţia interioară a
angajat.
respunzătoare. Unele mori Fabrica de pîine din Hu­ secţiei de panificaţie, ne lucru ne bucură. sută, iar peste 20 de ani un localului cu numele său, descinzînd din mitologie.
trimit făină de calitate di­ nedoara produce zilnic can­ spunea că pîinea arsă e Constantin Gruicscu. — Pe- spor de 10 la sută. Intrucît Aşadar, după o îndelungată absenţă a unui local,
minuată. Asta face ca pli­ tităţi mari de produse de probă de coacere şl că aşa Inginerul Dumitru Flean- treni. Angajaţii care au lu­ dv. arătaţi că aţi fost trans­ el îşi aşteaptă musafirii în „haine" noi ; şi cu obice­
nea să nu fie de calitatea panificaţie. Şi aici am găsit trebuie să fie, pînă se re­ cu, directorul întreprinderii crat în munci foarte grele şi ferat la cererea dv. în anul iuri noi, sperăm.
cea mai bună. „Consumato­ ordine şi curăţenie. Ion O- glează cuptoarele. Am luat de panificaţie, ne-a infor­ foarte vătămătoare sau grele 1963, vechimea în muncă în
rii dacă nu cunosc care es­ prean şi Ioan Dadrich, bru­ de bune cele spuse de in­ mat că pentru bunul mers şi vătămătoare care se în­ aceeaşi unitate o aveţi nu­
te cauza dau vina pe noi" tari şefi de echipe, Aurel terlocutor, numai că atunci al fabricilor de pîine s-a cadrează în grupele I sau II mai de la această dată, ast­
— ne spunea interlocutorul. Mureşan, cocător, Gheorghe cînd am discutat această stabilit un amplu plan de în vederea pensionării, pî­ fel că aveţi dreptul la un
Desigur, în cazul de faţă Zavoda, frămîntător, şi Ana problemă cu doi brutari cu măsuri tehnico-organizatori- nă la data de 13 martie 1969, spor de 3 ia sută la salariul
nu brutarii sînt principalii Gogea, modelatoare, ne spu­ experienţă de la fabrica de ce. Aplicate în practică, sînt cei cuprinşi în tabelele tarifar de încadrare. ¡tina sătească
vinovaţi, totuşi o vină o are neau că în ultima vreme, ca pîine din Orăştie, respectiv prevederile acestui plan nu publicate în Buletinul ofi­ Romulus Muşa — Baia de
contractantul, respectiv în­ urmare a strădaniei depusa cu Iosif Gura şi Wilhelm numai că îi ajută pe, bru­ cial nr. 21 din 10 martie Criş. Indemnizaţia de 1000
1967, iar locurile de muncă
treprinderea de panificaţie de toţi salariaţii de aici, Dietrich, amîndoi cu peste tari să-şi rezolve cu bine lei se acordă mamelor care
Deva. Cine o obligă să pri­ pîinea s-a îmbunătăţit din 30 de ani de meserie, ne-au sarcinile de serviciu, dar îl ce se încadrează în grupele au născut al treilea copil. La
mească o marfă dacă nu punct de vedere calitativ. spus că nu este admis să şl mobilizează mai susţinut. I sau II în vederea pensio­ reducerea impozitului pe sa­
corespunde din punct de Ar putea însă fi şl mai bu­ se irosească pîinea chiar nării sînt cele prevăzute în lariu se ia în calcul şi copi­
vedere calitativ ? nă. Din discuţiile purtate dacă e vorba de probă de N. PANAITESCU Ordinul nr. 59 emis de Mi­ lul născut din prima căsă­ un izvor
nisterul Muncii şi Ministerul torie dacă se află în întreţi­
Sănătăţii, publicat în Bule- nerea dv. sau dacă plătiţi
mamei copilului pensie de
întreţinere.
ea sesizări-răspunsuri un drept cîştigat al acestuia ientru crescătorii
Mircea
—
Marc
Zam.
Treapta de salarizare acorda­
constituie
tă
unui
muncitor
atîta timp cît este încadrat
S-a procedai corect viincioasă a ospătarei Rusu în aceeaşi unitate — sau a Prin preocuparea intensă a contractat cu I.I.L. Simeria
prin
unitate
altă
la
trecut
Alexandrina.
transfer în interesul servi­ întreprinderii de industriali­ însemnate cantităţi de lapte
După ce s-a interesat de Mergînd pe urmele sesiză­ ciului. La plecarea muncito­ zare a laptelui din Simeria, şi caş de oi, iar avantajele
mai multe ori la întreprin­ rii, O.J.T. a cercetat situa­ rului prin demisie, sau dacă cu sprijinul preţios acordat contractării n-au întîrziat să
derea unde lucrează şi nu a ţia la faţa locului, luînd u- 1 se desface ca măsură dis­ de consiliile populare comu­ se arate. De pildă, Lascu
primit un răspuns satisfăcă­ nele declaraţii şi verificînd ciplinară contractul de mun­ nale, pe teritoriul judeţului Ciurea a contractat 500 kg
tor în problema abonamen­ condica de sugestii şl recla­ că, încetează să mal benefi­ au luat fiinţă nenumărate caş de oi, pentru care a
telor pentru navetişti, tova­ maţii. Iată ce ne-a scris : cieze de treptele obţinute, stîne săteşti — forme efici­ primit 8 000 lei şi peste 700
răşa Maria Vîrsilă, din Hu­ „Referitor la faptul că ospă­ astfel că în mod legal aţi ente, menite să ducă în final kg tărîţe pentru furajarea
nedoara, angajată la Fabrica tară a refuzat să ducă con­ fost încadrat la nivelul de la sporirea efectivului de o- turmei sale. Dacă la banii
de talc Zlaşti, ne-a scris, ru- dica de sugestii şi reclamaţii bază. vine şi prin aceasta la asi­ primiţi am adăuga faptul că
gîndu-ne să-i spunem noi da­ consumatorului, s-a constatat Petru Iovăncscu — Haţeg. gurarea pe pieţele judeţului i-a rămas lîna şi pielea oi­
că are sau nu dreptul la că tovarăşa Rusu Alexan­ Dreptul dv. se naşte de la a unor însemnate cantităţi lor sacrificate, că deţine o
abonament plătit de între­ drina este vinovată şi în a- data depunerii cererii la uni­ de produse din lapte de oaie. mulţime de miei, că inten­
prindere. Ne-am adresat în­ cest sens a fost sancţionată tate. In acelaşi timp stîna săteas­ ţionează să-şi mărească tur­
treprinderii miniere Hune­ cu mustrare*. că oferă organizatorilor ei, ma, apelînd la creditul ban­
doara, care ne-a răspuns : Măsuri s-au luat. E bine. s / s IOAN VASILIE prin contractarea laptelui şi car la care are dreptul, ne
„Acordarea abonamentelor de Altceva am vrea însă să mai * <• • ? ■'£ VASILE AVRAM a caşului de oi, nenumărate dăm seama că nu-i deloc rău
transport de la domiciliu la relevăm... Hunedoara. _ Hotelul turlstlo „Ruaca*. completează armonios perspectiva oferită de magistrală. de la Direcţia pentru probleme avantaje materiale (bani, fu­ să fii „producător" la o sti-
Jocul qlfi muncă este regle­ In încheierea răspunsului de muncă şi ocrotiri sociale raje concentrate, credite etc.) nă sătească.
mentată de H.C.M. nr. 2394/ primit din partea O.J.T. se la care şe adaugă obţinerea Gligor Turic n-a făcut caş,
1952, ce prevede că se pot precizează şi ce anexe s-au unor produse derivate (lînă, dar a contractat cu între­
acorda (gratuit — n.n.) abo­ trimis redacţiei: scrisoarea piei şi altele), ceea ce repre­ prinderea 5 000 litri Japte de
namente pentru salariaţii reclamantului, declaraţiile şe­ zintă, fără îndoială, un ele­ oi. Pentru această cantitate i
întreprinderilor socialiste ca­ fului localului şi ospătarei furnalul! ment notabil. Cîteva exemple s-au acordat imediat 17 500
re au un salariu tarifar de în cauză, o copie de pe se­ cu implicaţii directe în cele lei şi dreptul de a primi o
pînă la 1 000 lei lunar, pen­ sizarea din condica de su­ afirmate sînt edificatoare. E- tonă şi jumătate de furaje
tru distanţa între 5 şi 50 km... gestii şi reclamaţii — numai Cînd a venit, în 1943, la ra cu furnalele sale, acest mil Pavel este organizatorul concentrate, care i-au fost a-
Distanţa de la Hunedoara — că s-a făcut copie de pe se­ Hunedoara, şi a văzut ce loc unde a învăţat să mun­ stînii săteşti de la Valea de duse la stînă de către între­
Ceangăi pînă la Zlaşti este sizarea altui cetăţean, ce nu forţă se află angrenată în cească şi unde a avut cele Brazi (Uricani). Acesta, cu prindere. De fapt, personalul
sub 5 km, deci întreprinde­ are nimic comun cu cazul în Contopit vastul şantier, Ioan Păpuşoi mai depline satisfacţii. Le stîna sa, a contractat cu în­ întreprinderii se deplasează
rea nu poate acorda abona­ discuţie (mai multă atenţie, şi-a uitat gîndul de a nu sta spune că are o vîrstă ega­ treprinderea de industrializa­ la domiciliul producătorilor
ment". deci), precum şl o copie de mult aici. Şi-a suflecat băr- lă cu a furnalului, că aici. re a laptelui din Simeria, unde încheie cu aceştia con­
In cazul amintit, întreprin­ pe adresa de sancţionare a şi viaţa băteşte mînecile şi s-a apu- din muncitor necalificat a cantitatea de 380 kg caş de tracte şi le explică pe larg
derea a procedat corect. ospătarei, care lipseşte cu to­ devenit maistru furnalist, oi. Pentru fiecare kg de caş avantajele. Dar producătorii
tul. cele mai multe bucurii ale predat, el primeşte 16 lei. care vor să încheie contrac­
Puţin mai... multa De ce am amintit acestea ? ...Cînd pun în balanţă tot cu apă potabilă. De fapt şi vieţii lui aici le-a trăit. Nu plus 1,410 kg de tărîţe la te se pot adresa şi ei, fie în­
preţ de stat. In acelaşi timp
Pentru că s-a întîmplat de ce s-a relizat în satul nostru cu muzeul etnografic, deschis aminteşte nimic despre nop­ treprinderii de industrializa­
atenţie mai multe ori să primim la în ultimul timp şi încerc să de curînd la noi, tot la fel ţile nedormite la ultima la cererea lui i se poate a- re a laptelui din Simeria, fie
redacţie răspunsuri incomple­ străpungere a furnalului, de­ corda un avans în bani care
văd cui se datoresc izbînzile, s-a întîmplat. Şi cu amenaja­ direct centrelor şi punctelor
Tovarăşul Vaier Popa a te sau cu diferite anexe lip­ mă cuprinde admiraţia pen­ rea drumului de pe vale. spre dăruirea cu care a mun- ajunge pînă la 45 la sută din de preluare a laptelui răsfi­
trimis ziarului o sesizare pri­ să — cazuri în care a tre­ tru un om a cărui biografie Pentru că Aron Jurca — rit pentru repunerea sa în valoarea cantităţii contrac­ rate prin comunele şi satele
vind unele deficienţe în ser­ buit să • intervenim, să cerem locţiitorul secretarului orga­ funcţiune. Nici despre fap­ tate, iar conform H.C.M. nr. judeţului.
virea consumatorilor la res­ completări sau lămuriri. Şi nizaţiei noastre de partid — tul că, împreună cu topito- 886/1971 poate obţine ' cre­ Producători ! Contractînd şi
taurantul „Rusca" din Hune­ aceasta înseamnă timp pier­ i'v S " . nu stă o clipă locului.’ rul tlie Mîtcă şi ‘.iţi comu­ dit bancar pentru a-şi cum­ predînd lapte şi produse lac­
doara şi comportarea necu- dut I Cu puţin timp în. urmă nişti, a hotărît obiectivele păra alte oi care să-i mă­ tate provenite din stîna dum­
l-am întîlnit la poalele Pălti- concrete ale chemării furna- rească turma. Creditul ur­ neavoastră sătească, prin în­
nei, acolo unde s-au legat 1 iştilor la întrecerea socia­ mează să fie achitat într-o treprinderea de industrializa­
fraţi de cruce Horea, Cloşca listă, că toţi se află angajaţi perioadă de 1-4 ani. re a laptelui din Simeria, în
şi Crişan. Şi mi-a spus sim­ ferm la înfăptuirea acestor Convinşi de avantajele ce condiţiile stimulative arătate
plu, ca de obicei : „Cu forţe 11 se acordă, Lascu Ciurea mai sus, contribuiţi la spo­
proprii, noi am putea intro­ prevederi. Pentru că şi mo­
In ziua de 20 mai a.c., de mărfuri către fondul duce curent electric şi în sa­ destia este una din minuna­ din Uricani, Dumitru Stoica rirea veniturilor dumneavoas­
meşteşugarii de la coopera­ pieţei, 0,3 la sută la mobi­ tul nostru. Eu cu alţi oameni tele trăsături ale acestui şi Ioan Costea din Băniţa, tră şi totodată la o mai bu­
tiva „Retezatul" din locali­ lă şi 0,2 la sută la produc­ o să ne ocupăm de făcutul harnic şi destoinic furnalist. Ioan Sălăşan din Crivadia, nă aprovizionare a popu­
tatea Haţeg au reuşit să-şi ţia marfă. Dintre unităţile gropilor, confecţionatul stil pi­ cat de lucru alături de mii­ Acum se află în preajma Gligor Turic din Furcşoara laţiei din judeţul Hunedoara
realizeze sarcinile de plan cooperativei care au obţinut lor şi plantatul lor". Aproape le de oameni. Furnalul a pensionării. Dar tot tînăr se
• pe cele cinci luni ale anului rezultate deosebite putem în fiecare zi vine şi spune: „Eu fost reconstruit sub ochii simte şi tot aceeaşi frază ţi-o au trecut la organizarea u- cu lapte, brînză telemea şl
j la principalii indicatori, în- aminti atelierele de confec­ propun să facem cutare sau săi. Şi cînd a fost elaborată spune: „Eu am crescut cu nor stîne săteşti. Apoi, au caş de oaie.
! registrînd şi o depăşire de : ţii din piele, tîmplărie, con­ cutare lucrare“. Şi expune prima şarjă, a spus răspi­ furnalele Hunedoarei şi tare
32,9 la sută la, desfacerea de strucţii, lenjerie, foto, bobi- tot planul pe care l-a gîn- cat : Eu de aici nu mai ca ele vreau să fiu. Mai pot
mărfuri cu amănuntul, 3,3 naj, încălţăminte comandă, dit, apoi se trece la acţiune, plec. dărui oamenilor şi ţării
la sută la încălţăminte co­ construcţii metalice etc. ...Pe Aron Jurca nu trb- Furnaliştii mai glumesc u- mult din puterea mea, să-mi
mandă, 0,8 la sută la livrări NICU SBUCHEA se contopeşte cu cea a satu­ buie să-l cauţi. Te găseşte el neori şi-l întreabă de ce nu aduc contribuţia la înfăp­
lui Plai, din comuna Blă- şi nu te lasă în pace pînă nu s-a reîntors în Moldova. tuirea programului de dez­
jeni. rezolvă ceea ce şi-a pus în Maistrul nu se supără de a- voltare a ţării".
gînd. Şl e bine aşa. Pentru
vocea-i
STRIDENŢE spus : „Copiii au nevoie de că procesul de metamorfoza­ ceastă întrebare. Cu ce în­ CALIN AMARE
A venit la şcoală şl mi-a
domoală
le
explică
apă. Noi vom face bazinul, re a vieţii satului se poate seamnă pentru el Hunedoa- Hunedoara
înfăptui numai cu astfel de
De ce... complicat ? dumneavoastră, conducerea oameni energici, contopiţi cu
şcolii, să procuraţi conducte interesele majore ale obştei.
Pe bună dreptate uneori a- tele. Apoi treci la alta să-ţi şi chiuvete, sătenii le vor oraşului
jungi să te întrebi de ce u- facă bonul, bineînţeles dacă monta". Şi într-un timp re­ SIMION VIRTEI
nii în loc să simplifice lu­ pentru rezolvarea reţetei nu cord şcoala a fost alimentată învăţător in satul Plai-Blăjenl
crurile mai rău le complică. trebuie consultată şi respon­ LUPENI. Zona centrală a unor vaze mari — operă a
Un exemplu în acest sens sabila unităţii. Cu bonul în oraşului a intrat încă do la artiştilor plastici — în care
în
primăverii
este revelator. mînă treci la o altă serie de LACUL DIN SIMERIA începutul Acum, lucrările „re­ vor fi plantate flori şi plan­
novare“.
se
E joi şi zi de tîrg la Brad. aşteptări pentru a plăti la apropie de sfîrşit. Sistemati­ te decorative.
Spre deosebire de celelal­ casă, după care, în urma u- In „delta" formată de lini­ fost amenajat drumul de ac­ zarea zonei centrale cuprin­ Astfel amenajată, zona cen­
te zile, şi la farmacia din nui adevărat maraton prin­ ile de cale ferată Simeria- ces către acest punct de a- de construcţia unei frumoase trală va da oraşului mineri­
centrul oraşului vechi numă­ tre alţi solicitanţi, ajungi din Alba Iulia, Simeria-Petroşani fintîni arteziene cu bazin, as­ lor din Lupeni prospeţime şi
nou la prima farmacistă. grement. Pe lac a fost con­
rul celor care solicită prepa­ şi Simeria triaj-Alba Iulia, struit un mic debarcader şi faltarea aleilor, moderniza­ tinereţe.
rarea unor reţete şi obţine­ Aşteptări, timp pierdut, există de mai multă vreme rea iluminatului, refacerea
rea de medicamente este mult nervi, dureri de cap, nemul­ un lac. El s-a format cu au fost achiziţionate, de la îmbrăcăminţii asfaltice pe Lucrările se execută din — Bade, cum făcuşi de al at iţea ol ?
ţumiri,
proteste
îndreptăţite.
mal mare. Toate din cauză că în dauna mulţi ani în urmă, pe tere­ Reghin, şase bărci. străzi şi trotuare, reamenaja- bugetul consiliului popular. — Le-am cumpărat prin creditul acordat de Industria laptelui
Intr-un spaţiu comercial nul situat între terasamente- rea terenului de sport din
simplităţii se adoptă compli­ VASILE MEGLEI IOSIF MICRUT Simeria.
restrîns eşti pus însă în si­ caţiile. Şi fiindcă e vorba de le liniilor de cale ferată a- secretarul organizaţiei de bază vechiul parc „6 August", am­ secretarul Consiliului popular — Şi cum le ţii de-s aşa fru moaşe 7
tuaţia de a sta de trei ori la mintite. Prospeţimea apei es­ P.C.R. de la I.G.C.L. Simeria plasarea în diferite puncte a Lupeni — Păi, Ie hrănesc cu furaje concentrate pc care tot între­
rinei pentru a obţine o bana­ farmacie, propunem ca orga­ te întreţinută de cele cîteva prinderea mi le dă.
lă aspirină sau mai ştiu ce nele în drept să-i găsească puternice izvoare existente
acestei stări de-lucruri „me­ în fundul bazinului.
alt medicament. O tovarăşă dicamentul" cel mai eficient. In primăvara acestui an,
primeşte reţetele şi-ţi spune edilii oraşului Simeria au ho- zoologica
dacă are sau nu medicamen- V. RUDA tărît să amenajaze lacul şi
să-l transforme într-un loc de Baza de agrement a mu­ urşii, mistreţii, lupii, cervi- erate studiului animalelor. Mica publicitate
O construcţie de pomină destindere pentru locuitorii nicipiului Hunedoara s-a deele, yacii etc. pînă la cele Desigur aceste animale,
oraşului. Astfel, în zona res­ extins în anii 1971-1972 cu mai mici: veveriţele, nur­ pe lîngă scopul de expune­ VInd Moscvici 407, Orăştie, Vind casă cu etaj, liberă, in
Pînă acum doi ani, în re­ că, pentru că nici după atî­ pectivă au fost mobilizaţi la parcul de odihnă şi distrac­ cile, nutriile şi altele, se Fundăturii, 14. Hunedoara, sir. Libertăţii, nr.
şedinţa de comună Ghelar e- ta amar de timp de la de­ muncă voluntară în mai mul­ ţie Chizid. Un colţ al aces­ re, îl au şi pe acela de re­ 20. Informaţii Deva, telefon
ra o popicărie, care însă a molarea celei vechi n-a mai tui parc este rezervat gră­ poate deduce că dotarea producţie şi ca dovadă de Vlnd Dacia 1300, telefon 146, 12423 şl sir. Eminescu, 16, Sza-
fost demolată pe consideren­ fost terminată cea nouă. Da­ te zile un număr mare de ce­ dinii zoologice, unde sînt actuală prezintă exponate curînd s-a mărit numărul Ţebea. loşi.
tul că se va face una nouă. că se va mai tărăgăna mult tăţeni. A fost nivelat, prin a- interesante şi variate. Pe locatarilor cu 6 pui de vul­ Vlnd casă, Simeria, Şoseaua Vind Skoda 1000 M. B., 34 000
Localnicii care iubesc aceas­ aşa, fără să vrem ne vom ceste eforturi, terenul din ju­ expuse cele 24 specii lîngă vizitatorii care-şi sa­ pe argintie, iar în cursul naţională, 20 şi Ştefan cel Ma­ km reali, telefon 11328, Deva.
curiozitatea,
tisfac
şcolile
tă disciplină sportivă s-au putea lăuda cu faptul că rul lacului. Aici, vor fi a- de animale indigene şi găsesc aici un laborator de anului se aşteaptă noi oas­ re. 28. Vind materiale de construcţii
menajate în perioada ce ur­
bucurat. Dar cine nu s-ar pentru popicăria noastră s-a mează cîteva terenuri spor­ exotice cu peste 120 e- zoologie pentru studierea peţi ca : iezi, pui de nurci, Vlnd autoturism Wander. Ba- din demolare, Deva, Emines­
nutrii, urşi, păsări de toate
bucura cînd în locul unui lu­ cheltuit mai mult timp de- xemplare. Enumerînd a- pe viu a unor specii de a- tlz, 126. cu. 8.
cru vechi ţi se spune că se cît pentru piramida lui tive pe care să se poată prac­ ceste specii de la cele mai nimale ce fac obiectul ma­ speciile. Vînd Skoda 1000, Hunedoara, Vind barcă cu motor, bicicle­
va face altul mai trainic ? Keops. tica diferite jocuri de către mari şi de temut ca : leii, teriei de specialitate consa- Alexandru Vlahută, nr. 1/16, te­ tă semicursă. dr. Cristc Romu­
Numai că pe noi bucuria a vizitatori. De asemenea, a LADiSLAU PASCU lefon 2229. lus. Deva, telefon 14010.
cam început să ne părăseas­ CAROL GOSTIAN