Page 79 - Drumul_socialismului_1972_05

Primirea de către tovarăşul
Proletari din toate ţările, uniţi-vă!

Nicolae Ceauşescu

a ambasadorului Finlandei

Joi, 25 mai, tovarăşul în legătură cu plecarea defi­
Nicolae Ceauşescu, preşedin­ nitivă a acestuia din ţara
tele Consiliului de Stat ai noastră.
Republicii Socialiste Româ­ Cu acest prilej a avut loc
nia, a primit pe ambasado­ o convorbire, care s-a des­
rul extraordinar şi plenipo­
tenţiar al Finlandei la Bucu­ făşurat într-o atmosferă cor­
reşti, Kaarlo Veikko Makela, dială.

Programul desfăşurării examenelor

la Universitatea serală de marxism-leninism
ANUL XXIV Nr. 5 405 VINERI 26 MAI 1972 4 PAGINI - 30 BANI
29, 30 ŞI 31 MAI 1972:
_ Economie politică, anul I — Şcoala generală „Dr. Petru Groza“
Deva;
— Economie politică, amil II — Şcoala generală „Dr. Petru Groza“
Largi posibilităţi de creştere a eficienţei la Ü.V, Călăii — Economie politică, anul in — Şcoala generală „Dr. Petru Groza“
Deva;
\
Deva;
29 ŞI 31 MAI 1972:
Preţul de cest al produselor să coboare — Construcţie de partid, anul I — Cabinetul judeţean dc partid;
30 MAI 1972 :
— Construcţie de partid, anul II _ Şcoala generală „Dr. Petru
Groza“ Deva;
30 MAI 1972 :
efectiv prin valorificarea tuturor resurselor — Filozofie, anul I — Cabinetul Judeţean dc partid; }
30 MAI 1972 :
— Filozofie, anul III — Şcoala generală „Dr. Petru Groza“ Deva;
29 ŞI 30 MAI 1972 :
— Etică, anul I — Consiliul popular judeţean;
Confirmînd, o dată în plus, 14 kg pe tona de cocs fluidi­ îmbucurător este că — tre-
activitatea de ansamblu pozi­ zat. Dealtfel, în sectorul se- cînd prin filiera analizei cri­ 30 SIAJ 1972 :
tivă cu care ne-a obişnuit în micocs materia primă consu­ tice bilanţul primelor 4 luni — Etică, anul III _ Comitetul judeţean al U.T.C.;
ultima vreme colectivul Uzi­ mată la totalitatea produse­ din acest an — colectivul de
nei „Victoria" din Călan a lor se situează, valoric, sub la Uzina „Victoria" Călan 29 ŞI 30 S1AI 1972 :
încheiat cu un bilanţ onora­ nivelul planificat cu 778 000 este preocupat să fructifice — Istorie, anul I — Şcoala generală „Dr. Petru Groza".
bil şi primele patru iuni din lei. De asemenea. în sectorul mai din plin posibilităţile pe Examenele vor începe la orele 16,00.
acest an. Prin eforturile u- furnale, ca urmare a creşte­ care le are, pentru a ridica
NOTA: Se va studia consultaţia „Perfecţionarea formelor şi meto­
nite ale majorităţii formaţii­ rii gradului de exploatare nivelul realizărilor la cotele delor de conducere — factor dc accelerare a progresului
lor de muncă din secţii şi raţională a agregatelor, a ri­ de prestigiu cu care orice societăţii noastre“, din ziarul „Scinteia“ nr. 9157, din 21 mai
sectoare, în aceste luni s-a dicării temperaturii aerului colectiv de muncă este hotă­ Sectorul Tcliuc-est, nor.A unitate minieră, din cadrul I.M. Hunedoara, asigură extracţia şi 1972, precum şi alte documente apărute pe această temă,
realizat la Călan o produc- insuflat în furnale şi a al­ rî t să întîmpine Conferinţa valorificarea unor Importante rezerve de minereu de fier. care vor face obiectul uncia dintre întrebări la examen.
Naţională a partidului şi a
25-a aniversare a proclamă­
rii republicii. In acest sens, t
după cum subliniau tovarăşii Prin funefionarea deplină a agregatelor
Adolf Druker, directorul uzi- 9 „...Vă încredinţăm că dru­ La Liceul pedagogic din clopoţel" cu fruntea sus. Cit
nei, şi Ionel Hodorog, secre­ mul pe care vom porni va Deva, 185 de elevi şi-au luat de frumos pentru ei, pen­
tarul comitetului de partid, în şi insfalatiilor fi aşa cum aţi dorit să fie, ieri rămas bun de la anii tru da'scălii lor, pentru pă­
secţii şi sectoare se materia­ aşa cum dorim să fie, aşa de şcoală. Sînt viitori das­ rinţii lor !
lizează deja o seamă din mă­ cum <se cuvine să fie". Cu­ căli, viitori educatori. S-au La Liceul „Decebal" din
surile stabilite. Astfel, s-a Mai multă energie vintele elevei Didina Poena- Deva aproape 300 de elevi
trecui: la sporirea simţitoa­ ru, rostite ieri la ora edu­ şi-au luat rămas bun de la
re a atenţiei în domeniul în­ cativă a anului V C educa­ cei mai frumoşi ani ai a-
ţie globală suplimentară în tor măsuri întreprinse aici, treţinerii utilajelor, instalaţii­ electrică economiei toare de la Liceul pedago­ „Sărbătoarea dolescenţei — anii de liceu.
valoare de peste 4,2 milioa­ s-a ajuns la o micşorare a lor şi agregatelor, s-au stabi­ gic din Deva, se vor şi pot O treime dintre ei sînt e-
ne lei, timp în care produc­ consumului specific de cocs lit sarcini concrete tuturor sta drept călăuză gîndurilor levi muncitori — seralişti.
ţia marfă vândută şi încasa­ cu 14,3 kg pe tona de fontă cadrelor de specialitate — tuturor elevilor liceeni pen­ ultimului Aşadar, tineri ce au păşit
tă realizată peste plan se produsă în cele 4 luni tre­ îndeosebi la turnătorii — naţionale! tru care, ieri, clopoţelul şco­ in viaţă, dar care vor să
ridică la aproape 5,2 milioa­ cute. pentru urmărirea îndeaproa­ lii a anunţat ultima oră crească mereu, să urce
ne lei. De remarcat este fap­ Fără îndoială, realizările pe şi revizuirea proceselor de curs şi care de mîine clopoţei“ spre cunoaştere, spre îm­
tul că un indicator specific amintite mai sus sînt de tehnologice de producţie, în Problemele dezbătute în zile mai devreme faţă de păşesc în viaţă. plinire. Alţi 200 — elevi
care dimensionează clar aces­ apreciat, dar, la o analiză scopul evitării acelor cauze şedinţa Comitetului Executiv termenul prevăzut în planul Cîţi dintre aceşti elevi la zi — trăiesc sentimentul
te eforturi — productivitatea făcută cu mai mult discer- care au provocat în mod al C.C. al P.C.R. din ziua de de stat, fapt ce a permis ca n-au încercat ieri, în acea chemării spre mîine. Vor
muncii — urmează o traiec­ nămînt critic, rezultă că ele frecvent rebuturi şi decla­ 22 mai a.c., prezidată de to­ numai în 1971 să producem clipă înaltă, emoţionantă, a pregătit aici ca să pregă­ bate la porţile şcolilor teh­
torie ascendentă, nivelul pla­ nu reflectă fidel marile po­ sări de produse. De aseme­ varăşul Nicolae Ceauşescu, aproape 6 miliarde de kWh. ultimei ore de curs, senti­ tească în continuare. S-au nice, ale învăţămintului su­
nificat pe această perioadă sibilităţi pe care le are co­ nea, în vederea prevenirii sînt de o importanţă c-ovîr- A privi activitatea noastră mentul curat al dorinţei de modelat aici, să modeleze perior, sau vor cunoaşte
fiind depăşit cu 660 iei pe lectivul de la U.V. Călan în depăşirilor la consumurile şitoare pentru viaţa econo­ numai prin aceste realizări a urca pe treptele împlini­ la rindu-le. Elevii anilor frumuseţea muncii în fa­
salariat. In bună parte pe ridicarea eficienţei producţi­ specifice, s-a introdus un mică a ţării, avînd în vede­ înseamnă a nu recunoaşte, rilor cu gînduri şi fapte V A şi B învăţători, A, B brici şi uzine.
această bază s-au realizat ei. Aşa de pildă, în secţia riguros control asupra cere­ re că fiecare ramură de ac­ de fapt, că avem şi lipsuri. şi C educatori •sînt toţi Succes, tineri absolvenţi!
peste plan cele 670 tone fon­ I turnătorie.' preţul de cost rilor suplimentare de materii tivitate, fiecare loc de mun­ An loc uneori avarii ; nu în­ demne de anii în care au absolvenţi. Toţi au avut Drumul să vă fie aşa cum
tă,' 121 tone produse cărbu- planificat a fost depăşit cu prime şi materiale, s-a im­ că nu poate funcţiona, în­ totdeauna sînt efectuate la avut bucuria să se nască, ieri bucuria de a participa l-aţi dorit, aşa cum se cu­
noase, 394 tone utilaj de peste 100 000 lei, deşi ,.la li­ primat o exigenţă sporită tr-o economie modernă, fără timp reparaţiile planificate; să crească, să se modeleze ! la „sărbătoarea ultimului vine să fie !
turnare pentru' oţelării şi nele elemente — cum ar fi activităţii de recepţionare, energie electrică. Raportul e- uneori funcţionarea, agregate­
multe alte produse. la nisipuri — consumurile depozitare şi manipulare a laborat de Comisia de stat lor are loc cu abateri de la
Dar, ceea ce se remarcă specifice au fost reduse sim­ tuturor mărfurilor ce intră de analiză a funcţionării sis­ parametrii normali. Aseme­
totodată în activitatea colec­ ţitor. Aici se resimte influ­ in uzină. Faptul că se acţio­ temului energetic naţional, nea lipsuri s-au manifestat In cooperativele agricole de producţie
tivului de la Călan este pre­ enţa negativă a rebuturilor nează cu fermitate în aces­ privind îmbunătăţirea activi­ atît la Termocentrala de
ocuparea mai intensă pentru constatate la clienţi, care în te direcţii dă certitudinea tăţii în industria energiei e- la Paroşeni, Vulcan şi chiar
reducerea preţului de cost al perioada amintită au grevat că în viitorul apropiat colec­ lectrice şi creşterea gradu­ la Mintia.
produselor, preocupare con­ negativ preţul de cost cu tivul uzinei va da o valori­ lui de siguranţă în funcţio­ Prin prisma celor hotărîte
cretizată în primul trimestru circa 200 000 lei. O influen­ ficare superioară marilor po­ narea sistemului energetic, la recenta şedinţă a Comi­ Preocupare tot mai susţinută
al anului în realizarea a cir­ ţă la fel de dăunătoare asu­ sibilităţi de care dispune în a scos în evidenţă faptul că tetului Executiv aii C. C. al
ca 1 300 000 lei economii su­ pra preţului de cost o au şi creşterea eficienţei îneît an­ în perioada construcţiei so- P.C.R., în vederea îmbună­
plimentare. In cadrul aces­ aspectele de neglijenţă care gajamentele luate în acest an 'cialiste, ca urmare a apli­ tăţirii activităţii noastre, în
tora — cum este şi firesc — mai există în gospodărirea şi să fie îndeplinite în cinstea cării politicii partidului de vederea lichidării abaterilor pentru soarta producţiei
ponderea o deţin cheltuieli­ utilizarea materiilor prime şi apropiatei Conferinţe Naţio­ dezvoltare a industriei ener- pe care le-am înregistrat
le materiale care, compara­ materialelor din sectoarele nale a P.C.R. giej electrice într-un ritm
tiv cu nivelul planificat, au turnătorii, mecanică, trans­ mai mare decît în celelalte ne-am propus acţiuni con­ In unităţile agricole coo­ nere la toate culturile — prafaţă de 67 ha — s-a fă­
fost reduse cu aproape 18 lei porturi. D. BRUMARU ramuri industriale, producţia crete care vizează folosirea peratiste unde munca în a- varză de vară, gulii, ceapă, cut prima praşilă manuală
la 1 000 de lei producţie mar­ de energie electrică şi pu­ integrală a capacităţilor ener­ cord global a fost organiza­ usturoi, cartofi timpurii şi pe 64 ha. De asemenea, s-a
fă. Merituos este faptul că terea instalată în sistemul getice, exploatarea judicioa­ tă temeinic, iar terenul re­ alte culturi. început şi este în plină des­
dacă în anul trecut la rea­ nimă va fi cuprinsă Intre 5 energetic naţional s-au du­ să a puterii instalate, între­ partizat pe familii din timp, făşurare prăşitul la porumb.
Prăşitul
se
lizarea unor produse rărbu- şi 8 grade, iar cea maximă blat la fiecare 5-6 ani. In a- ţinerea în perfecte condiţii ţăranii cooperatori simt res­ făşoară în culturilor susţinut des­ Din cele 013 ha cultivate cu
intre 22 şi 25 grade.
ritm
şi
noase s-au înregistrat depă­ “VREMEA cest context de idei, una din­ şi repararea la timp a uti­ ponsabilitatea pentru sarcini­ la C.A.P. Foit. Tovarăşul porumb în cele 10 coopera­
şiri importante ale consumu­ '•'A/i PENTRU URMĂTOARELE tre cele mai însemnate reali­ lajelor, creşterea operativită­ le înscrise în angajamente­ Ionel Frăţilă, inginerul şef tive agricole din cadrul a-
rilor specifice de cărbune, în DOUA ZILE zări ale muncitorilor, tehni­ ţii în activitatea de inter­ le încheiate, execută la timp al cooperativei, ne spunea că cestui consiliu, s-au prăşit pî-
prezent situaţia s-a redresat, PENTRU 24 ORE cienilor şi inginerilor de Ia venţie pentru lichidarea ava­ lucrările de întreţinere, dau pe întreaga suprafaţă culti­ nă acum 265 ha, iar la car­
realizîndu-se chiar economii. Vreme frumoasă şi căldu­ Vremea se pienţine frumoa­ întreprinderea electrocentra- riilor, întărirea controlului şi toată atenţia calităţii muncii vată cu cartofi — 35 ha şi tofi — care ocupă o supra­
cerul
va­
In primele patru luni, de pil­ roasă, cu cerul variabil. Vin- să şi călduroasă, va cu sufla slab le Deva este punerea în func­ urmărirea modului de mî- ce o prestează — acestea sfeclă furajeră 5 ha — s-a faţă de 181 ha — s-a apli­
riabil.
Vintul
dă, consumul specific de căr­ tul va sufla în general slab din vest. Temperatura, sta­ nuire a agregatelor. De fapt, fiind condiţii de bază în ob­ efectuat prima praşilă meca­ cat prima praşilă mecanică
bune a fost redus cu 55 kg din sud-est. Temperatura mi- ţionară. ţiune a grupului nr. 4 la în ultimul timp se observă ţinerea unor producţii cît mai nică şi manuală, iar pe 35 pe 132 ha şi manuală pe 178
pe tona de semlcocs şi cu Termocentrala Mintia cu 43 o scădere sistematică a nu­ bune la toate culturile. ha cu porumb s-a făcut o lu­ ha. Toate cele 24 ha culti­
mărului de avarii şi deran­ Tinînd seamă de condiţiile crare cu sapa rotativă. La vate cu legume şi care ne­
jamente, se observă o îmbu­ climatice din acest an, care C.A.P. Bobîlna — au ţinut cesită acum lucrări de între­
nătăţire a disciplinei perso­ favorizează atît dezvoltarea să ne informeze tovarăşii ţinere au fost prăşite de mai
ţ ţ nalului nostru, o conduită co­ plantelor, cît şi a buruieni­ Ioan Breteanu, preşedintele multe ori, culturile prezen-
t Gospodărim cu \ respunzătoare a acestuia în lor, este necesar să se acor­ cooperativei, şi Victor Bol­ tîndu-se bine. Intre coopera­
atenţie
deosebită
lu­
o
de
ţ \ efectuarea manevrelor con­ crărilor de întreţinere a cul­ ea, mecanizator — s-a prăşit tivele cu cele mai bune re­
zultate
numără
din
cele
sfecla de zahăr şi cea fura­
se
prevederilor.
form
Obiective­
jeră, cartofii Şi s-a trecut la
grijă pădurile \ \ cieşterea gradului de utiliza­ turilor. Organele do partid şi executarea primei praşile Şoimuş şi Archia. Se impune
—
noastre
le
principale
o mai largă mobilizare şi fo­
de stat. consiliile de condu­
cere şi specialiştii dau o a-
a
forţelor
judicioasă
losire
\ re a timpului de lucru- ia tenţie sporită organizării şi mecanice la porumb. In ziua în cooperativele agricole din
22
mecanizatorul
mai,
de
DOBRA. Activitatea pe ca­ echipele de reparaţii şi '-i-
re o depun lucrătorii Oco­ \ treţineu-, precum şi -idi-a- desfăşurării în ritm susţinut Victor Bolea a pcăşit meca­ Deva, Hărău, Bîrsău, Ban-
lului silvic Dobra pentru \ rea calificării personalului — a prăşitului culturilor de nic 6 ha porumb şi lucrarea potoc, Bejan, Popeşti, unde
şi
celelalte
cartofi,
porumb
supra­
pe
ritmul de execuţie al lucră­
continuă
sfeclă,
{ rea potenţialului productiv le dor m grabnic realizate a- legumelor. La C.A.P. Rapol- feţe ocupate cu această cul­ rilor dc întreţinere nu este
buna gospodărire şi ridica­
) al pădurilor se soldează cu l vînd în vedere că esenţa ac­ tu Mare — ne relata tova­ tură. corespunzător posibilităţilor
ne­
noastre
tivităţii
depinde
realizări frumoase. La pro­ * mijlocit de aceste probleme. răşul Gheorghe Filip, ingine­ In cooperativele agricole de do care dispun aceste uni­
\ ducţia silvică, de exemplu, rul şef al unităţii — s-a producţie din cadrul consi­ tăţi. Este necesar să se ia
l am depăşit planul pe patru Utilizarea oxigenului Abnegaţie şi hărnicie ţ La realizarea acestor dezi­ încheiat prima praşilă meca­ liului intercooperatist Deva măsuri pentru ca praşila să
luni cu peste 100 000 lei, derate se află ancorată în nică şi manuală pe întrea­ — ne spunea ing. Liviu Gîr- se facă într-un timp cît mai
ţ ţ principal munca politică des­ ga suprafaţă de 55 ha cul­ bea, preşedintele acestui scurt şi la toate culturile şi
iar la producţia marfă cu \
aproape 200 000 lei. In a- la elaborarea la minele din munţii făşurată de organizaţia noas­ tivată cu sfeclă de zahăr, 15 consiliu — munca de între­ în aceste unităţi.
ceastă perioadă s-a împă­ tră de partid, întreaga forţă ha sfeclă furajeră şi 20 ha ţinere a culturilor se desfă­ In fiecare unitate trebuie
■S I durit, faţă de 180 ha pre­ ţ t umană de care dispunem cartofi şi a început cea de-a şoară în general în condi- să se ia măsuri pentru ca
1 văzute în plan, o suprafa­ otelului electric Poiana Ruscăi i pentru a da un răspuns fap­ doua praşilă. La porumb, s-a ţiuni bune. S-a făcut o lu­ acordul global — formă su­
5
ţă de 230 ha, din care 10
cu
rotativă
po
mecanică
făcut
praşilă
prima
ţ ha s-au realizat prin munca HUNEDOARA. Metalul produs Ia oţe- De curînd, la mina Tcliuc a avut loc ţ tic sarcinilor pe care parti­ pe 130 din cele 175 ha cul­ crare cele sapa ha cultivate perioară do organizare şi re­
105
toate
t patriotică a tinerilor, sala­ lăria electrică a Combinatului siderurgic o discuţie cu toţi factorii direct răspun­ dul nostru le pune în faţa tivate şi manual pe mai bi­ cu sfeclă de zahăr, s-au tribuire a muncii — să se
t riaţilor silvici şi cetăţenilor. Hunedoara este solicitat în cantităţi spo­ zători dc soarta producţiei, cu care pri­ tuturor encrgcticienilor. ne de 20 ha. De asemenea. prăşit mecanic 10 ha şi ma­ aplice întocmai şi ca fieca­
De asemenea, în loc de 500
re cooperator să-şi cunoască
constructoa­
rite
de
lej s-au stabilit măsuri concrete şi res­
uzinele
beneficiare,
ha plan. s-au făcut lucrări re de maşini din ţară şi la export. ponsabilităţi privind realizarea şi depă­ ţ Ing. FLOREA BEREŞ Ia ferma legumicolă s-au a- nual 101 ha, iar la sfecla sarcinile de producţie ce-i
de îngrijire a arboretului Răspunzînd cum se cuvine acestui dezi­ şirea sarcinilor de plan zilnice la fieca­ director tehnic la I.E.C. Deva plicat lucrările de întreţi­ furajeră — care ocupă o su­
pe o suprafaţă de 700 derat specialiştii şi topitorii, toţi cei ca­ re loc de muncă, de către fiecare bri­ revin.
l s
ha şi au fost puse în va­ re concură la topirea şi elaborarea şar­ gadă. Hotărîrea colectivului de aici este
ţ loare 3 000 mc masă lem­ jelor de oţel prin procedeul arcului vol- dc a extrage peste prevederile planului, \
noasă mai mult faţă taic, se străduiesc să ridice Ia cote su­ pină la apropiatul eveniment politic, mai
de planificat. In ace­ perioare nivelul parametrilor cantitativi mult de 2 500 tone de minereu. Angaja­ \
laşi timp a fost depăşită cu şi calitativi ai producţiei şi al eficienţei mentul prinde deja viaţă. In secţiile de l
3 ari suprafaţa pepinierei economice. Dc la începutul anului şi pi­ bază ale exploatării — a I-a şi a IV-a —
în care se produce materia­ nă în prezent s-a produs peste prevede­ se obţin rezultate notabile, mult supe­ ţ
lul săditor. In această acti­ rile de plan o cantitate de oţel electric rioare celor consemnate în aceeaşi pe­ ţ
vitate s-au evidenţiat pădu­ echivalentă cu metalul necesar pentru rioadă a anului trecut. In fruntea între­ ţ
rarii Viorel Popovici, Aurel fabricarea a peste 200 de tractoare. Au cerii se situează brigăzile conduse de
Munteanu, Viorel Rădos, fost asimilate, în acelaşi timp, mai mul­ Babinuc Ladislau şi Sandu Safta (secţia ţ
Moise Balint şi brigadierii te mărci noi de oţeluri aliate cu carac­ I), de Vasilc Bularda, Kmilian Bălan şi l
silvici Iosif Baba, Ioan teristici superioare Vasile Platon (secţia a H-a), aflaţi lună
Gheara, Iosif Orşa şi alţii. Pe baza unei tehnologii noi puse la de lună, dc la începutul anului, cu sub­ l
In perioada care urmează punct de către specialiştii combinatului, stanţiale depăşiri de plan. ţ
noi ne vom intensifica şi s-a trecut la utilizarea oxigenului in Cu entuziasm şi abnegaţie în muncă
mai mult eforturile spre a procesul de elaborare a oţelului electric, întfnipină apropiatul eveniment şi harni­ \ \
obţine succese tot mai mari cii mineri ai Gheţarului. Sporul de pro­
în munca pe care o depu­ la unul din cuptoarele de 20 tone. Re­ ducţie obţinut pe primele patru Iuni ale ţ
nem în vederea creşterii po­ zultatele obţinute în perioada de experi­ anului este completat acum cu realizări
tenţialului forestier al pa­ mentare confirmă avantajele folosirii remarcabile, Ia earc-şi aduc o importan­ l
triei. noului procedeu, care se aplică pentru tă parte de contribuţie brigăzile lui Ni­ l
AUREL JOSAN ţ
secretarul organizaţiei prima dată în ţară în oţelării electrice colae Coman, Nistor Dodu, lordache Scîn-
de partid de la Ocolul silvic de capacitate mare. teie, Vasile Dîngă, Petru Furdui. Vedere de la intrarea In noul oraş Brad. Foto: V. O.VOIU
\