Page 80 - Drumul_socialismului_1972_05

ÿggggggSggB^BggBgggsgSgBSBgBKKtSSBBBBBBSSBBSK/SSBBBBStBBBBISBBBBtBEBSESBSBSBSBBBBtBBWÊBSR
2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Mr. 5 405 © VINERI 26 MAI 1972
CTgjMii.YWi,-,.iaam?BB3gs!isx î^a»
,
siliu, cale de 3-4 km, să la­
Din cele opt sate — Topll- se bolnavul singur şi să ex­
VULCAN. Este o certi­ ţa, Curpenii Silvaşului, Dea- plice salvării de ce e nevo­
tudine câ astăzi cincclu- lu Mic, Dăbîca, Goleş, Hăş- ie să vină ia Topliţa. Şi de
burile din Valea Jiului dău, Mosoru şi Vălari — ale ani de zile placa: „punem
suscită interes in primul comunei Topliţa primim a- telefon la circumscripţie“ se
rînd prin prisma amploa­ proape zilnic scrisori. Cele învîrte. Nici n-o mai ia ni­
rei activităţii pe care au mai recente ne aduceau in­ meni în seamă cît e de u-
atins-o. Spre argumenta­ vitaţia din partea cetăţeni­ zată...
re este de ajuns să amin­ lor, a celor mai de ispravă
tim că 0 cinccluburi îşi gospodari, de a le vedea sa­ Sesizările s-au
desfăşoară activitatea în tele şi a scrie despre hărni­
cadrul cluburilor muncito­ cia şi priceperea cu care adeverit
reşti, al caselor de pionieri sînt gospodărite şl înfrumu­ Cititorilor noştri din sate­
sau al Casei de cultură din seţate; altele ne’ încunoştin- ultimii ani — îl rugăm pe Pe cînd telefonul le comunei Topliţa, care
Petroşani. ţau despre unele neajunsuri secretarul comitetului comu­ promis la circum­ ne-au scris despre nereguli­
La cineclubul „Video- ce mai stăruie în activitatea, nal de partid le existente — încă — în
film" din oraşul Vulcan, comercială a comunei ; alte — Vi le spunem pentru că scripţia medicală ? unităţile comerciale trebuie
cele 16 filme pe 8 sau 16 cîteva scrisori vorbeau fru­ ne face plăcere şl ne mîn- Din toamna anului trecut, să le răspundem că au a-
mm realizate pînă în pre­ mos, aduceau laude lucrăto­ drim cu ele. In satele Topli­ satele comunei Topliţa au un vut dreptate. Intîl de toate,
zent sînt considerate punc­ rilor sanitari care, deşi în ţa, Dăbîca, Hăşdău şl Goleş medic tînăr, în persoana doc­ am constatat o slabă aprovi­
te de plecare, experimente condiţii grele, îşi fac cu am construit cămine cultu­ toriţei Eva Boroş. Sătenii zionare, atît ia magazinele
şi descoperiri ale tainelor multă dragoste datoria de o- rale ; o şcoală de 4 ani, la sînt mulţumiţi de munca me­ din Topliţa, cît şi la cel din
imaginii. Am vizionat două crotitori ai sănătăţii oame­ Goleş ; una de 8 ani, cu la­ dicului, a sorel medicale şi Hăşdău. Nu se aflau de mul­
filme : „Făuritorii de co­ nilor. borator, la Topliţa, cu aju­ a moaşei. Dar pentru ca ce­ tă vreme fiare de plug (iar!),
loane“ (scenariu şi regie torul statului ; la Topliţa a încălţăminte pentru bărbaţi,
Carol Simonis) şi „Răzbu­ Hărnicia sătenilor se fost construit şi dat în folo­ le 28 de gravide ce le au în pînză, covoare de iută, bău­
narea" (regizat de Gh. vede în fapte sinţă un modern magazin u- evidenţă, cei 27 de copii sub turi alcoolice, compoturi,
——— Secretarul Comitetului co­ niversal ; satele noastre, n-o un an, alte cazuri urgente dulciuri, ţigări, sare vărsată,
ce se ivesc să poată fi văzu­
munal de partid Topliţa, pri­ să vă vină să credeţi, sînt te şi rezolvate, lucrătorii a- rechizite şcolare etc. neorînduia-
ra­
electrificate,
au
oamenii
priveşte
In
ce
O seară la marul comunei, ne tovarăşul diouri, televizoare, mobilă, ceştia întîmpină unele greu­ la din magazinul din Hăş­
tăţi. Vom spune doar că nu
Preda,
Dumitru
prezintă,
concretizată în fapte, hărni­ alte obiecte de uz casnic, au au la dispoziţie nici un fel dău o punem pe seama dez­
case
ridicate
multe
fost
Blumlngnl „1300" lansează zilnic spre I amin oarele flnlsoare mld de tone de lingouri de oţel „Video- cia oamenilor ce trăiesc în de mijloc de transport, deşi interesului gestionarei Ilea­
transformate In semifabricate. Foto: V. ONOIU cele opt sate, hărnicie închi­ noi... în două sate nu se poate a- na Zepa, iar cea din maga­
Alături de aceste minunate
nată muncii patriotice pen­ înfăptuiri, la a căror con­ ¿unge decît pe jos sau cu zinele din Topliţa pe... aştep­
fSIm" din tru mai buna gospodărire şl struire statul a contribuit din calul ; la circumscripţia sa­ tarea mutării în magazin
înfrumuseţare a fiecărui sat. nou. Dar cum în toate aces­
plin, se cuvine să subliniem nitară încă n-a fost Instalat te unităţi lucrează femei,
—
Pe toate drumurile co­
Vulcan munei au fost executate lu­ şl aportul adus de cel 155 de mult promisul telefon ; mo­ ne-a fost jenă să facem ob­
bilierul
vechi,
din
dotare
e
satele
din
comunişti
comu­
crări de reparaţii şi întreţi­ nei, de cele opt organizaţii adus aici după ce a fost re­ servaţii la curăţenie şi bună
neri, în satul Dealu Mic s-au de partid, de secretarii aces­ format de la alte unităţi sa­ rînduială. Numai că nici
construit 3,5 km drum nou, conducerile O.C.L. alimenta­
Dricu). Primul a fost au fost construite 5 fîntîni, tora, precum şl de cei mai nitare şl, pe deasupra, cir­ ra şi produse industriale din
premiat în toamna anului un pod de beton, s-au plan­ vrednici deputaţi, ca : lojică cumscripţia aceasta grea, de Hunedoara nu se prea omoa­
1971 la festivalul judeţean Moga şi Lăscuţ Moţoc — munte, este considerată... u- ră cu firea, cu controalele
al cinefililor artiatori. Cel tat mai mult de 1 000 de din Dealu Mic; Francise Ten- şoară, cu toate urmările ce şi îndrumările în teren...
de-al doilea, fiind prezen­ pomi pe marginea drumuri­ ţer şi loan Toma — din To­ decurg din această clasifica­ Am petrecut o zi frumoa­
tat în cadrul unor întîlniri lor, au fost văruiţi pomii, pliţa ; Aurel Alic, Hermina re. să în satele comunei Topli­
artistice la Petroşani in îndreptate şi reparate gardu­ Budău, Gheorghe Micoane — Legat de lipsa telefonului ţa.
prezenţa tuturor membrilor rile, văruite faţadele case­ din Dăbîca ; Mărioara Nan-, la circumscripţie vom mai Am văzut multe lucruri
cinecluburilor din Valea lor, au fost procurate ma­ dra, Aron Rădos, Petru Râ- sublinia un aspect. Cînd se
O muncă dificilă, însă cu Avîndu-se în vedere că că şi artistică. Au fost vizi­ Jiului, a cules bune apre­ terialele pentru împrejmui­ dos, Molse Georgescu — din bune, lăudabile, altele mai
Desigur,
n-am
o frumuseţe a ei particulară, pentru eficienţa muncii de tate diverse obiective în fie­ cieri. Cineaştii din Vul­ rea şcolilor generale şi a că­ Hăşdău, a tuturor celor 35 solicită salvarea de la spita­ puţin. despre toate. Aşa putut
că
scrie
este cea a comandanţilor şi orientare şcolară şl profesio­ care oraş (un loc aparte con- can abordează în filmele minelor culturale din Dăbî­ de deputaţi din consiliul lul din Hunedoara, o face
activiştilor pe tărîm pionie­ nală este foarte utilă cunoaş­ stltuindu-1 complexul sculp­ lor, în primul rînd, aspec­ ca şl Hăşdău. Acestea ar fi, popular comunal. primarul sau cineva de la aşteptăm din partea cititori­
resc. Dificilă — pentru că terea diverselor profesii, or­ torului Constantin Brâncuşi te ale realităţilor locale, în mare, cele mai de sea­ Hărnicia acestora, a majo­ consiliu, singurul loc unde lor noştri statornici de pe
solicită penetraţie psihologică, ganizatorii au pregătit mai de la Tg. Jiu), monumente, dovadă fiind filmul reali­ mă lucrări efectuate — pre­ rităţii locuitorilor din aces­ există telefon. Dar salvarea aceste meleaguri de munte
mobilitate spirituală şl ini­ multe întîlniri în acest sens. locuri pitoreşti, realizări ob­ zat cu prilejul aniversării cizează Dumitru Preda. te sate de munte se vede nu răspunde decît la soli­ să ne scrie în continuare.
ţiative noi, atractive, apte să Reuşite din punct de vedere ţinute de poporul nostru în a două decenii de Ia re­ — Spuneţi-ne ce obiective concret la faţa locului, în citările medicului sau cadre­ Vom fi bucuroşi să citim cît
sensibilizeze un univers, co­ instructiv-educatlv au fost opera de construire a socia­ deschiderea minei Vulcan, social-culturale s-au mal ri­ faptele de muncă obştească. lor sanitare. Şl atunci tre­ mai multe veşti de la el...
pilăria ; frumoasă e cînd în­ cele cu trasatorul mecanic lismului. O astfel de acţiu­ intitulat „20 de ani", dife­ dicat în satele comunei In buie să vină medicul la con­ GH. I. NEGREA
cepi să culegi roadele — Avram Marian, de la uzina ne, cu sensuri bogate, are şi rite reportaje-anchetă, fil­
formarea caracterului, rotun­ ,,23 August", cu Eroul Mun­ un caracter de aprofundare mări în mină, filme pe
jirea personalităţii copilului. cii Socialiste de la Combina­ şi ilustrare a cunoştinţelor a- teme de protecţia muncii.
Eficienţa muncii este prin tul siderurgic Hunedoara similate la diverse obiecte L-am întîlnit aici şi pe
excelenţă formativă, cultivîn- Nicolae Mărculescu. O reală de învăţămînt, recomandîn- artistul losif Tellmann, con­
du-se un evantai de trăsături surpriză am întîlnit la Bra­ du-se ca fiind profitabilă ducătorul cineclubului din
moral-cetăţeneşti, talentul şi şov, unde loan Cîrceac, pre­ sub toate aspectele, ca o fe­ Petroşani, şi, de fapt, coor­ Importante venituri
aptitudinile. Criterii de a- şedintele C.A.P. Hărman, le-a ricită modalitate de organi­ donatorul cel mai compe­ | Magazin de piese auto-moto
ceastă natură psiho-pedagogi- explicat cu o adevărată mă­ zare a vacanţelor. Pionierii tent al tuturor acelora
că generează o permanentă iestrie pedagogică despre din Valea Jiului, receptivi la care sînt preocupaţi de fil­
căutare a noului la consiliul specificul muncii în agricul­ tot ce e nou şi interesant, mul amatoricesc din Valea din activităţile cu BRAD. In cadrul acţiunii de modernizare şi diversifi- j
municipal al organizaţiei tură şi despre mlcrocoopera- păstrează amintiri durabile Jiului. Venise aici să îm­ P j care a reţelei de desfacere a O.C.L. comerţ mixt Brad, a |
pionierilor şi în şcolile din tiva pionierilor din comună, şi impresii puternice, iar părtăşească gînduri tineri­ | început amenajarea, într-o clădire situată în apropierea I
Valea Jiului. Excursii tema­ organizată după aceleaşi pentru organizator, consiliul lor, să le asculte proiec­ caracter industrial ; autogării, a unui magazin de piese auto-moto.
tice, diverse concursuri cul- principii, cu rezultate practi­ ■municipal al organizaţiei tele, intenţiile... Luminile Utilitatea lui în Brad nu se pune la îndoială. Oraşul j
tural-artistlce, tehnico-apli- ce şi educative dintre cele pionierilor, are valoarea unui s-au stins. Aparatul de ; se află pe una din arterele de circulaţie de mare impor- |
cative, sportive, expoziţii se mai semnificative. corolar al muncii metodice proiecţie se pune în miş­ I tanţă turistică — şoseaua Deva—Brad—Vaşcău—Dr. Petru ;
află înscrise într-un sistem Excursia a fost nu numai perseverente de educare a care, pe ecran apar chipuri DEVA. înfiinţarea şi dez­ păşindu-se prevederile pla­
complex de preocupări per­ un minunat prilej de cunoaş­ copiilor în spiritul idealului de muncitori, făuritori de voltarea unităţilor de pro­ nului aferent perioadei res­ j Groza—Oradea. Şi dacă mai punem la socoteală şi faptul ;
manente, concepute în forme tere reciprocă, ci şi de edu­ uman comunist. coloane, renăscute din ducţie cu caracter indus­ pective. Atelierul de strun- | că posesorii de mijloace de transport auto personale j
atractive şi cu adîncă re­ munca cineaştilor amatori trial în cadrul C.A.P. Deva gărie-lăcătuşerie are anga­ ; făceau drumul Ia Deva după piese de schimb, deschiderea j
zonanţă în rîndul pionierilor. caţie pentru munca patrioti­ T. SPATARU din Vulcan. Pe aceste me­ a constituit o preocupare a- jate diverse lucrări pentru ; în curînd a noii unităţi devine un fapt foarte aşteptat.
tentă a conducerii coopera­
In acest cadru îşi află lo­ leaguri, asemenea hărniciei I.I.L. Deva, U.M.M.R. Sime-
cul recentul schimb de expe­ minereşti, oamenii-şi cin­ tivei, fapt ce a condus, cum ria şi I.P.B. Bîrcea. De cu-
rienţă al activului pionierilor stesc talentul şi pasiunea era şi firesc, Ia satisfacerea rînd, a fost perfectată o co­
din Valea Jiului desfăşurat prin muncă. unor cerinţe şl nevoi ale mandă pentru confecţiona­
ca o excursie riguros orga­ unităţilor economice din ju­ rea unor tipare prefabrica­
nizată prin mai multe oraşe i/ilî'-iuK, LviuLuia Diincoiu ne .jos a cunoscut o mare ION GIF-DEAC deţ şi ale cetăţenilor. Ex­ te din beton cu I.P.B. Bîr­
peste
valoare
în
cea,
de
din ţară, a cărei origine — ţ sărbătoare culturală. Sub directa îndrumare a organizaţiei de student - I. M. Petroşani perienţa cîştlgată de C.A.P.
1
unitatea
cu
pio-
cadrelor
de
!
împreună
didactice,
colectivul
partid,
aşa cum preciza Dumitru ; ni cri şi organizaţia de tineret de la .şcoala generală, a pregătit un Deva — care în anul tre­ 600 000 lei. Atelierul de cozi
pentru unelte şi lăzi pro­
Cornea, activist al consiliu­ j frumos şi bogat program artistic. IVÎioii artişti au evoluat pe sce- cut a realizat din aceste
lui municipal — se află în ! na căminului cultural din localitate cu un bogat repertoriu din activităţi o producţie globa­ duce navete de pîine pen­
indicaţiile celei de a Il-a ! folclorul local, cît şi cel naţional. cîntccele „Tricolorul", „E roşie cra- lă de 2 600 000 lei, cu pe­ tru întreprinderea de pani­
a
interpretat
Astfel,
corul
conferinţe a Organizaţiei pio­ i vata mea ca focul“, „Cucuie, pasăre sură“, „Imnul eroilor“ etc. ste 1 000 000 lei mal mult ficaţie şi cozi de unelte pe
nierilor din R.S.R. referitoa­ j Grupul vocal de fete a reprodus cu multă autenticitate şi măies- care le livrează, pe bază de
i trie cintece ca: „Vultur, dragul meu“, „Moară, lioară“,' „Grcie- decît s-a prevăzut în plan comenzi ferme, la diferiţi
re la îmbunătăţirea stilului Ş raş, greioraş“ etc., Jar soliştii vocali au interpretat „Stau pe ma- — demonstrează cît de efi­
beneficiari din judeţ şl al­
de muncă. j Iul Blajniţei“, „Ţrecu-i seara pe uliţă“, „Adio, măi fetiţa mea“, ciente sînt aceste unităţi de te localităţi.
In
coastă“
etc.
încheierea
recitări.
urmat
Remarcabil a fost itinera­ j i „Chiuie badea s-a din prezentat montajul Au literar „Cîntare partidului“ şi Astăzi după-amiază, i producţie atunci cînd sînt
programului
rul stabilit şi respectarea : o suită de dansuri populare locale. orele 18, la librăria Intre cei care îşi aduc o
contribuţie
la
însemnată
lui în cele mai mici detalii. Pregătirea şi desfăşurarea acestui program artistic a dovedit „Mihai Eminescu“ din j bine organizate şi condu­ bunul mers al sectorului de
ce
prisosinţă
cu
dragostea
o
Pionierii din Valea Jiului au j | de cadre didactice de la şcoala poartă elevii, pionierii ce şi e colectivul Deva, scriitorul Ion se, cînd se manifestă inte­ producţie industrială al co­
tot
noastră
pentru
frumos,
făcut un foarte util schimb j plăcut şi agreabil, pentru pregătirea şi formarea omului nou, fo- (¿recea va prezenta ci- : res şi preocupare pentru
de experienţă cu grupe pio­ S lositor societăţii socialiste. Programul artistic a fost vizionat de titorilor noul său vo- j diversificarea gamei de operativei, la îndeplinirea
niereşti din Piteşti, Bucu­ ! un mare număr de părinţi ai şcolarilor cît şi de întreaga masă lum „La porţile Seve- ; produse. şi depăşirea pianului se nu­
| de oameni ai muncii din comună. Deosebit de plăcută şi in- rinului“.
reşti, Braşov şi Hunedoara, I structiv-educativâ, această manifestare culturală a lăsat impresii Anul acesta s-a prevăzut mără losif Bogoş, Viorel
analizînd modalităţile orga­ . vii in inimile noastre şi ale celor care au participat la ea. Cu acest prilej, auto- j să se realizeze din aceste Certejan, Ilie Petrişor,
adus
artistic,
In
pregătirea
nizatorice, activitatea grupei, elevii, dintre care programului evidenţia un aport deosebit au Laureana rul va acorda şi auto- ; activităţi venituri de aproa­
pe
IUihaeJa
Tod,
putem
specificul de muncă al co­ Benea, Olivia Dud, Olivia Suciu, Remus Jurji, Tiberiu-Florin Be- grafe. pe un milion lei. In prime­ strungari, losif Balaş, su­
mandantului, munca patrioti­ nea, Simina Draia, Atiana Rcsiga, Lucia Benea şi încă mulţi alţii. O întîlnirc similară i le patru luni s-a realizat o dor, Anton Balaş, fierar,
că şi cultural-artistică, toate Prof. MARIA BENEA va avea loc mîine, Ia j producţie globală în valoa­ precum şi şeful sectorului, In gama largă a produselor Fabricii „Vidra“ Orăştie se in­
fiind completate cu exem­ secr-etarul organizaţiei de partid Hunedoara, la librăria j re de peste 300 000 lei, de- tovarăşul Mihai Şerban. clud şi şubele de protecţie, a căror calitate este asigurată de hăr­
plificări asupra activităţii de la Şcoala generală Luncoiu de jos nr. 14. nicia şl priceperea muncitoarelor Doina Sîrb şi Kodlca Fllceanu.
concrete.
Caracteristic
C reşterea economică — lor de producţie oare să ac­ vestiţiile ce însumează pe nergie, a ciberneticii şi me­ tivă în această direcţie este treg teritoriul şi ţării reflectă tru în ce priveşte forţa de mii moderne este nivelul ri­
unei
econo­
posibilităţile
economie peste 540 miliarde
poziţia
necesităţile
caracteristica epocii con­
centueze
industriei
muncă, pregătirea şi perfec­
todelor moderne de organi­
creşterea de 2,6 ori a fondu­
temporane — se înfăp­ ca ramură conducătoare a lei şi care se vor înfăptui pe zare a muncii în producţie, rilor acordate dezvoltării ba­ reale ale societăţii noastre. ţionarea acesteia ca latură dicat al productivităţii mun­
tuieşte în ritmuri care nu au economiei. In acest sens, o- baza unei rate a acumulării ţoale finalizate printr-o ex­ zei materiale a cercetării Lichidarea disproporţiilor e- inseparabilă a dezvoltării cii care, în actualul cincinal,
mal fost înregistrate în evo­ rientarea de bază este ca, de 31—32 la sută. Această tindere şi diversificare a ga­ ştiinţifice faţă de cincinalul conomice dintre diferitele zo­ cantitative şl calitative a for­ va trebui să crească cu 42 la
luţia producţiei materiale. A- “pe temelia înaltului dina­ politică de investiţii va asi­ mei produselor industriale. trecut. Rezultanta unor ase­ ne ale ţării formate în de­ ţelor de producţie. Esenţa sută în industrie, cu 35 la
naliza ştiinţifică, profundă, mism, să se intensifice pro­ gura ritmuri diferenţiate de Adîncirea procesului de mo­ menea eforturi materiale va cursul orînduirii capitaliste, concepţiei partidului nostru sută în construcţii-montaj şi
făcută de către partidul nos­ cesul de modernizare a struc­ creştere în ramurile econo­ dernizare şi diversificare se consta în valorificarea teme­ valorificarea maximă a re­ asupra rolului forţelor de 33 la sută în transporturi, pe
tru asupra acestor ’ tendinţe turii pe ramuri şi subramuri miei naţionale, diversificareâ oglindeşte sintetic şi în creş­ lor înscrise în programul de surselor materiale şi umane muncă în societatea noastră scama acestui factor obţinin-
pe plan mondial a condus îneît să capete o pondere cercetare şi obţinerea unor din întreaga ţară, folosirea este considerarea omului nu du-se circa 68,7 la sută din
la fundamentarea adevărului mereu sporită produsele ce­ producţiei şi în final o nouă terea însemnată a proporţiei însemnate valori de produc­ completă şi eficientă a for­ ca simplă anexă a maşinii, creşterea producţiei.
că numai printr-o dezvoltare rute de stadiul atins de ştiin­ structură a economiei. produselor noi care în 1975 ţie suplimentară. ţelor de muncă, intensifica­ ci ca factor creator, cu o De o însemnătate majoră
armonioasă, pe baze moder­ ţă şi tehnică. Ritmurile de pregătire profesională la ni­ este calitatea producţiei —
ne, a tuturor ramurilor eco­ creştere prevăzute de 11—12 viraezsteezaj velul cunoştinţelor oferite de obiectiv central al activită­
nomiei naţionale se poate a- ia sută vor situa ţara noas­ ştiinţa şi tehnica contempo­ ţii productive în acest „cin­
sigura progresul întregii tră şi în continuare printre rană, fiindcă mijloacele de
noastre societăţi. ţările cu ritmurile cele mai muncă, de tehnicitate ridi­ cinal al calităţii“. Aceasta
întrucît astăzi, mal mult ca
Exprimînd căile realizării rapide de dezvoltare. cată, vor putea fi folosite în oricînd, calitatea producţiei
acestui deziderat, tovarăşul Făurirea unei economii condiţii optime, cu înaltă e- este într-o directă legătură
Nicolae Ceauşescu preciza : moderne, capabile să ridice ficienţă numai cu oameni cu
„Avem în vedere în primul România pe noi culmi ale o pregătire profesională co­ cu progresul tehnic, cu ca­
rînd dezvoltarea multilatera­ progresului şi civilizaţiei, respunzătoare care să le per­ litatea concepţiei şi execu­
lă a forţelor de producţie, a constituie una din coordona­ mită o adaptare continuă la ţiei. Numai realizarea unor
industriei, agriculturii şi al­ tele fundamentale ale politi­ cerinţele noi ale progresului produse de o concepţie mo­
tor ramuri ale producţiei de cii partidului şi statului nos­ tehnico-ştiinţific. Aceasta ex­ dernă, cu funcţionalităţi şi
bunuri materiale, pornind tru. Procesul de moderniza­ plică eforturile pe care par­ performanţe tehnice supe­
tocmai de la teza marxist- re a economiei este însă tidul şi statul nostru le face rioare, cu o estetică cores­
leninistă că dezvoltarea for­ profund, realizarea unui a- pentru calificarea în actua­ punzătoare, vor putea face
ţelor de producţie constituie semenea obiectiv complex şi Cea mai Importantă latu­ rea specializării producţiei lul cincinal a circa 700 000 de faţă cu succes cerinţelor ac­
factorul esenţial al progresu­ de durată ridică numeroase ră a dezvoltării capacităţilor CONSULTAŢIE paralel cu diversificarea con­ muncitori, pregătirea a circa tuale.
lui oricărei societăţi, şi cu probleme teoretice şi practi­ de producţie rămîne însă * tinuă a acesteia, înfăptuirea 140 000 de cadre cu studii su­ Perfecţionarea calitativă şi
atît mai mult al societăţii so­ ce, atributul ei referindu-se modernizarea lor tehnică, egalităţii depline a tuturor perioare şi a 230 000 cu pre­ modernizarea economiei nu
cialiste". pe de o parte la nivelul şi introducerea cuceririlor teh­ cetăţenilor patriei, fără deo­ gătire medie şi de speciali­ apare numai ca un mijloc de
structura forţelor de produc­ vor prezenta’ In construcţii
Stabilind obiective precise nicii avansate în toate ra­ Un aspect esenţial al dez­ sebire de naţionalitate şi a- tate, care vor ocupa circa 1 adaptare la progresul ştiin­
privind dezvoltarea Româ­ ţie. nivelul productivităţii murile economiei naţionale, de maşini circa 63 la sută, voltării forţelor de producţie firmarea multilaterală a milion de noi locuri de mun­ ţific şl tehnic contemporan,
niei în următorii 5 ani şi li­ muncii, situarea indicatorilor cu deosebire în cele hotărî- iar în metalurgie 52 la sută. şi al modernizării economiei membrilor societăţii, expri­ că ce vor fi create în aceas­
niile directoare ale dezvoltă­ cantitativi şi calitativi la ni­ toare ale industriei contem­ întreaga această acţiune are îl constituie şi valorificarea mă, succint, sensul acestei tă perioadă, precum şl reci­ ci înseamnă şl perfecţiona­
rii în perspectivă. Congresul velul celor din ţările dez­ porane, de care depinde pro­ in vedere, ca o opţiune de superioară a resurselor na­ politici. clarea oamenilor muncii în rea în continuare a activi­
al X-lea al P.C.R. definea e- voltate din punct de vedere gresul tehnic, aşa după cum prim ordin, susţinerea im­ turale, accentuarea laturii Societatea socialistă multi­ pas cu progresul tehnic. tăţii de conducere planifica­
tapa construirii societăţii so­ economic, iar pe de altă arăta t o v a r ă ş u l Nicolae portantelor sarcini stabilite calitative a acestui proces. lateral dezvoltată — prefigu­ Desigur, tabloul sumar al tă a economiei. Măsurile a-
cialiste multilateral dezvol­ parte încadrarea sa în ten­ Ceauşescu la Conferinţa pe în cincinal pentru creşterea Rolul primordial în această rată de Conferinţa Naţiona­ factorilor principali care evi­ doptate în ultimii ani, pre­
tate ca un proces complex, dinţele de bază ce au loc în ţară a inginerilor şi tehni­ nivelului de trai al popu­ direcţie revine tuturor ra­ lă din 1967 şi de Congresul denţiază o economie moder­ cum şl cele ce urmează a fi
vizind toate laturile vieţii e- economie pe plan mondial. cienilor, electronica, electro­ laţiei. murilor industriei prelucră­ al X-lea al partidului — nu nă ar fi incomplet dacă nu luata de Conferinţa Naţiona­
conomice, politice şi sociale. Calea sigură a realizării a- tehnica, mecanica fină, opti­ Ca o nouă trăsătură carac­ toare, capabile să înglobeze o putem concepe în condi­ ne-am referi şl la laturile ca­ lă a partidului, care îşi va
Oglindind amploarea aces­ cestui deziderat este conti­ ca, maşinile-unelte pentru teristică a dezvoltării forţe­ în fiecare unitate de materie ţiile existenţei unei zone ră­ litative ale activităţii econo­ consacra lucrările dezbaterii
tuia, este suficient să amin­ nuarea fermă, neabătută şi aşchierea metalelor, produc­ lor de producţie, la baza în­ primă muncă de o complexi­ mase în urmă din punct de mice, întrucît se remarcă acestor probleme, vor asigu­
tim că producţia industria­ în ritm susţinut a industria­ ţia de oţeluri fine, petrochi­ tregii acţiuni de modernizare tate superioară, ridicarea vedere economic, ea trebuie ra cadrul necesar pentru
lă globală va fi în 1980 de lizării socialiste în vederea mia. industria aluminiului, un aport esenţial îl va adu­ neîncetată a nivelului tehnic să fie un complex armonios preocupările ce converg spre
2,7 ori mai mare decît în creării unui mecanism eco­ producţia de zinc şi a cupru­ ce valorificarea potenţialului şi calitativ al produselor. în care toate judeţele să cu­ acest aspect. Este o condiţie desfăşurarea activităţii în ce­
1970, iar în 1990 această nomic modern care să prefi­ lui electrolitic, de mase plas­ ştiinţific de gîndire şi inte­ O altă caracteristică a mo­ noască o deplină afirmare şî fără de care economia ţării le mal bune condiţiuni, asi-
creştere va fi de aproape 6 gureze o viitoare ţară indus­ tice, energia nucleară. ligenţă românească, concreti­ dernizării economiei naţiona­ înflorire. In aceasta rezidă, nu poate fi competitivă, căci gurînd în perspectivă dez­
ori. Concomitent vor cunoaş­ trială. Vom asista, în actualul zată prin cercetarea şi pro­ le o constituie repartizarea de fapt, garanţia creşterii modernizarea nu reprezintă voltarea şl modernizarea e-
te creşteri substanţiale pro­ Prima sarcină este, fără deceniu, la creşterea incom­ iectarea proprie, dirijarea nivelului de trai, a gradului un scop în sine, ea ar fi lip­ conomlei româneşti, înainta­
raţională a. forţelor de pro­
ducţia agricolă şi venitul na­ îndoială, creşterea capacită­ parabilă a indicilor de me­ forţelor spre probleme lega­ ducţie pe întreg teritoriul ţă­ de cultură şi civilizaţie, în­ sită de sens dacă nu şi-ar rea ţării noastre pe calea
ţional. ţilor de producţie în toate canizare complexă şi de au­ te nemijlocit de producţia rii. Conceput ca un suport făptuirea echităţii materiale găsi expresia în creşterea e- făuririi societăţii socialiste
economice.
ficienţei
Există,
Desigur, aceste cifre im­ ramurile economice, mărirea tomatizare, de chimizare şi materială, de progresul teh­ material şi uman al întregii şi sociale a tuturor cetăţeni­ deci, o corelaţie strînsă şi di­ multilateral dezvoltate, a o-
presionante presupun schim­ volumului fondurilor fixe, electrificare, la apariţia de nic, înlr-un cuvînt fuziunea vieţi economice, sociale şi lor patriei. rectă între structura econo­ rînduirii comuniste.
bări profunde de ordin ca­ creştere care va fi asigurată noi procedee tehnologice, de organică a producţiei cu politice, procesul dezvoltării Semnificaţii deosebite pre­ miei, valorificarea superioară
litativ în dezvoltarea forţe­ în actualul cincinal de in­ folosire a formelor noi de e­ stiinta şi tehnica. Semnifica­ forţelor de producţie pe în­ zintă politica partidului nos­ şi eficientă economică. IULIAN NEAMfU