Page 83 - Drumul_socialismului_1972_05
P. 83
\
Proletari din toate tarile, un»t*-vă!
Mesajul adresat de
tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
secretar general al Partidului Comunist Român,
preşedintele Consiliului de Stat, Conferinţei
Internaţionale pentru Namibia
Am deosebita plăcere ca, în numele Parti claliste. Noi considerăm că este dreptul sa
dului Comunist Român, al Consiliului, de cru al popoarelor care se mai află încă sub
Stat şi al guvernului Republicii Socialiste jugul colonial să folosească orice formă de
România, al poporului român şi al meu luptă, inclusiv cea armată, pentru a-şi do-
personal, să adresez un salut călduros tu bîndi libertatea şi independenţa, pentru a
turor participanţilor la lucrările Conferin deveni stăpîne în propria lor ţară.
ţei Internaţionale pentru Namibia, care dez Alături de alte ţări iubitoare de pace şi
nBnoBDBHBHununi&a» bate astăzi o problemă vitală pentru po progres, România militează cu hotărîre pen
porul namibian — eliberarea sa de sub do tru aplicarea fără întîrziere a rezoluţiilor
SIMBÄTÄ 27 MAI 1972 4 PAGINI - 30 BANI minaţia colonială. Adunării Generale a O.N.U. şi ale Consi
Poporul român, care cunoaşte din pro liului de Securitate, cu privire la încetarea
pria sa experienţă consecinţele nefaste ale mandatului Africii de Sud asupra Namibiei.
politicii imperialiste de dominaţie şi exploa Poporului namibian trebuie să f se asigure
a-şi
condiţiile
dobîndi
tare, este profund solidar cu lupta popoa toate independenţă, pentru autodeterminare, dreptul
î
Vizita n relor împotriva imperialismului, şi colonialis se dezvolta în mod liber, fără nici un a-
la
de
a
la
mului şi neocolonialismului, a rasismului şi
mestec străin.
libertate
pentru
apartheidului,
indepen
lucrările
actualei
Conferinţe
Apreciez
naţională,
denţă
dreptu
pentru
afirmarea
lui lor sacru de a se dezvolta în mod liber, Internaţionale că pentru Namibia trebuie să
potrivit propriei voinţe şi aspiraţii. Consec constituie nu numai un prilej de a demas
ventă acestei politici, România socialistă a- ca şi condamna dominaţia colonială exer
cordă şi va acorda şi în viitor întregul său citată de guvernul rasist de la Pretoria a-
sprijin — politic, diplomatic, moral şi ma supra Namibiei, ci să ducă la intensifica
terial — poporului namibian, celorlalte po rea sprijinului ţărilor africane, al tuturor
poare africane care se mai află sub jugul forţelor antiimperialiste din întreaga lume,
colonial, apreciind că aceasta constituie o cauzei drepte a poporului namibian.
parte integrantă a luptei antiimperialiste, Cu convingerea că lucrările conferinţei
pentru progres şi pace în lumea întreagă. dumneavoastră vor fi încununate de succes,
triumful
şi
Recenta vizită pe care am făcut-o în opt contribuind la Namibiei, cauzei libertăţii mai
cele
independenţei
transmit
Sosirea în Capitală D e j u n o f i c i a l ţări din Africa, întîlnirile cu şefi de state, calde urări de noi victorii poporului nami
cu oamenii muncii, precum şi cu conducă
tori sau militanţi ai mişcărilor de eliberare bian în lupta sa pentru eliberarea de do
Vineri dimineaţa, a sosit dant Arnaldo Ochoa Sanchez, naţională au constituit o vie. manifestare minaţia colonială, pentru emancipare naţio
la Bucureşti tovarăşul Fidel membru al C.C. al P.C. din Comitetul Central al Par Fazekas, Petre Lupu, Dumi Puertas, Julio Camacho A- a relaţiilor de prietenie şi colaborare, a so nală şi socială, pentru pace şi progres so
Castro Ruz, prim-secretar al Cuba şi şef al armatei din tidului Comunist Român şi tru Popescu, Gheorghe Stoi guilera, Ramon Pardo Guer lidarităţii frăţeşti dintre poporul român şi cial.
Comitetului Central al Parti Havana, comandant Omar Consiliul de Miniştri al Re ca, Iosif Banc, Petre Blajo- ra, Osmany Cienfuegos, Se- popoarele acestui continent. Am reafirmat NICOLAE CEAUŞESCU
dului Comunist din Cuba, Iser Mojena, membru al C.C. publicii Socialiste România vici, Cornel Burtică, Miron rafin Fernandez Rodriguez, şi cu acest prilej principiile care au că secretar general al Partidului Comunist Român,
prim-ministru al Guvernu al P.C. din Cuba şi şef al au oferit vîheri, la Palatul Constantinescu, Mihai Da- Cesar Lara Rosello, Julian lăuzit şi călăuzesc în mod constant politica preşedintele Consiliului de Stat al
lui Revoluţionar al Republi corpului independent de ar Consiliului de Stat, un de lea, Miu Dobrescu, Ion Io Rizo Alvarez,. Arturo Lince Partidului Comunist Român, a României so- Republicii Socialiste România
cii Cuba, care, la invitaţia mată din Pinar del Rio. co jun oficial în onoarea tova niţă, Vasile Patilineţ, Ion Gonzalez, Mauro Garda Tri
Comitetului Central al Parti mandant Orlando Rodriguez răşului Fidel Castro Ruz, Păţan, Ion Stănescu, Ştefan ana, Nicolas Rodriguez As
Republicii Cuba Şedinţa Consiliului de Stat
dului Comunist Român şi a Puertas, membru al C.C. al prim-secretar al Comitetu Andrei, Ion Dincă, Chivu tiazarain.
Consiliului de Miniştri al Re P.C. din Cuba şi şef al di lui Central’ al Partidului Co Stoica, membri al C.C. al Au fost intonate imnurile
publicii Socialiste România, viziei de infanterie a arma munist din Cuba, prim-mi P.C.R., ai Consiliului de Stat de stat ale
y,n. face o vizită oficială de nistru al Guvernului Revo şi ai guvernului, conducă şi Republicii Socialiste Româ
prietenie în ţara noastră. tei din Havana, comandant luţionar al Republicii Cuba. nia. La Palatul Republicii a a- seamă la întărirea continuă a După ratificare a luat cu
Conducătorul partidului şi Julio Camacho Aguilera, Au luat parte tovarăşii tori de. instituţii centrale şi In timpul dejunului, care vut ' Ioc şedinţa Consiliului prieteniei şi colaborării în vîntul tovarăşul Nicolae
guvernului cubanez este în membru al C.C. al P.C. din Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor organizaţii obşteşti. s-a desfăşurat într-o atmo de Stat, prezidată de tova tre cele două popoare, Ia Ceauşescu, preşedintele Con
soţit de dr. Carlos Rafael Cuba şi prim-secretar al or^ ghe Maurer, Emil Bodnaraş, Au luat parte dr. Carlos sferă tovărăşească, de caldă răşul Nicolae Ceauşescu, pre cauza socialismului, păcii şi siliului de Stat.
Rodriguez Rodriguez, mem ganizaţiei din Pinar del Rio Manea Mănescu, Paul Nicu- Rafael Rodriguez Rodriguez, prietenie, tovarăşii Nicolae şedintele Consiliului de Stat. colaborării internaţionale. In continuare, Consiliul da
brii al Secretariatului C.C. al a P.C. din Cuba, comandant lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Flavio Bravo Pardo, Jose A. Ceauşescu şi Fidel Castro La şedinţă au participat Consiliul de Stat a adop Stat a adoptat proiectul de
P.C. din Cuba şi ministru al Ramon Pardo Guerra, mem Ilie Verdeţ, Maxim Ber- Naranjo Morales, Arnaldo Ruz au rostit'toasturi. tovarăşul Ion Gheorghe tat în unanimitate decretul decret pentru ratificarea Con
Guvernului Revoluţionar, co bru al C.C. al P.C. din Cu ghianu, Gheorghe Cioară, Ochoa Sanchez, Omar Iser Maurer, preşedintele Consi privind ratificarea Tratatu venţiei consulare între Re
mandant Flavio Bravo Par- ba şi al doilea şef al diviziei Florian Dănălache, Janos Mojena, Orlando Rodriguez (Agerpres) liului de Miniştri, miniştri lui de prietenie, colaborare publica Socialistă România
do, membru al C.C. al P.C. blindate a. armatei din Hava şi preşedinţi ai unor comi şi asistenţă mutuală între şi Republica Cuba.
sii permanente ale Marii A-
din Cuba, şeful sectorului na, Osmany Cienfuegos, dunări Naţionale. Republica Socialistă Româ Consiliul de Stat a solu
consum şi deservirea popu membru al C.C. al P.C. din nia şi Republica Populară ţionat apoi probleme ale ac
laţiei al C.C. al P.C. din Cuba, secretar general al Or Prezentînd spre ratificare, Ungară. tivităţii curente.
Cuba, Jose A. Naranjo Mora ganizaţiei de solidaritate cu Toastul tovarăşului Toastul tovarăşului în numele şi din încărcina-
Consiliului
de
Miniştri,
rea
les, membru al C.C. al P.C.
din Cuba şi ministru al in Tratatul de prietenie, cola Cuvîntul tovarăşului
mutuală,
dustriei alimentare, coman (Continuare in pag. a 4-a) MAE CEAUŞESCU FIDEL CASTRU RUZ borare şi şi asistenţă Socialistă
Republica
între
Republica
România
Popu
lară
tovarăşul
Ungară,
Vizită protocolară Dragă tovarăşe Fidel Castro, Dragă tovarăşe Ceauşescu, Gheorghe Maurer a spus : Ion Hicolae Ceauşescu
Dragi prieteni români,
Stimaţi tovarăşi,
„Tratatul
prietenie,
co
Doresc încă o dată să adresez, în numele Dragi tovarăşi cubanezi, laborare şi de asistenţă mutua Stimaţi tovarăşi, nele român şi ungar, se va
Vineri la amiază, tovarăşul jor Almăşan, ministrul mine Comitetului Central, al Consiliului de Stat, Abia de cîteva ore ne aflăm în mijlocul lă între Republica Socialis Ratificarea în unanimitate intensifica colaborarea . in
Nicolae Ceauşescu, secretar lor, petrolului şi geologiei, al guvernului, al partidului şi al întregului praporului român, de cîteva ore , strîngem tă România şi Republica de către Consiliul de Stat a scopul înfăptuirii securităţii
general al Partidului Comu Nicolae Bozdog, ministrul popor un salut călduros delegaţiei de partid neîncetat impresii, legate de sosirea noas Populară Ungară corespunde acestui tratat este încă o ex în Europa care să aşeze re
nist Român, preşedintele comerţului interior, George şi guvernamentale cubaneze, în frunte cu tră la aeroport, drumul pină la reşedinţă, pe deplin principiilor de ba presie a voinţei poporului laţiile dintre ţările acestui
Consiliului de Stat al Repu Macovescu, prim-adjunfct al tovarăşul Fidel Castro. Primirea de care vizitarea mausoleului, vizita făcută pre ză ale politicii externe a par român de a acţiona cu toa continent pe principii noi,
blicii ..Socialiste România, a ministrului afacerilor exter v-aţi bucurat astăzi, dragi oaspeţi, este o şedintelui Consiliului de Stat la sediul Co tidului şi' statului nostru, in tă fermitatea pentru dezvol de egalitate, de respect al
primit la sediul Comitetului ne, Constantin Mitea şi expresie a sentimentelor pe care poporul . mitetului Central şi conferirea decoraţiei, tereselor fundamentale ale tarea relaţiilor de prietenie independenţei şi suveranită
Central al Partidului Comu Gheorghe Oprea, consilieri la român le nutreşte faţă de poporul cubanez; manifestarea de masă care a fost impro poporului român. Tratatul şi colaborare cu Republica ţii naţionale, de neamestec
nist Român, în vizită proto C.C. al P.C.R., Petre lones- sîntem convinşi că şi poporul cubanez nu- • vizată aici şi această minunată adunare, a- reflectă relaţiile de prietenie Populară Ungară. în treburile interne şi avan
colară, pe tovarăşul Fidel cu, ambasadorul României la treşte aceleaşi sentimente faţă de poporul cest dejun. In fiecare clipă primim dovezi dintre cele două state socia Se cunoaşte că în anii de taj reciproc.
Castro Ruz, prim-secretar al Havana. român. ale ospitalităţii, amabilităţii, prieteniei cu liste vecine, dînd, totodată, după eliberare, în perioada Fără îndoială că, aşa cum
Comitetului Central al Par întrevederea s-a desfăşu • Distanţele dintre ţările noastre sînt des care ne-aţi primit. eyprcsie hotărîrii lor de a construcţiei socialiste în se stipulează şi în tratat,
tidului Comunist din Cuba, rat într-o atmosferă tovără tul de mari, dar in condiţiile de astăzi ele Am sosit' în ţara dv. plini de bunăvoinţă, întări şi în viitor colabora România şi Ungaria, relaţii trebuie să acţionăm cu toată
prim-ministru al Guvernului şească, de caldă prietenie. au devenit mici atît din punct de vedere însufleţiţi de dorinţa de a cunoaşte munca rea dintre ele pe plan poli le dintre ţările şi popoarele fermitatea pentru exclude
Revoluţionar al Republicii In acest cadru, tovarăşul tehnic, dar, mai cu seamă, datorită faptu poporului român, de a cunoaşte activitatea tic, economic, tehnico-ştiinţi- noastre s-au dezvoltat con rea forţei şi a ameninţării cu
Cuba. Nicolae Ceauşescu a confe lui că ambele noastre popoare au păşit pe Partidului Comunist Român, de a cunoaşte fic, cultural, precum şi în tinuu, că în ultimii ani cola forţa din relaţiile dintre
La întrevedere au luat par rit tovarăşului Fidel Castro drumul orînduirii noi, socialiste. Distanţele felul în care gîndiţi dv., de a primi cît mai alte domenii. borarea economică, tehnică, state.
te tovarăşii: dr. Carlos Ra Ruz ordinul „Steaua Repu nu mai despart popoarele noastre, căci ele multe informaţii posibil şi, la rîndul nos Tratatul este un instru ştiinţifică, culturală a cunos Cred că este important de
fael Rodríguez Rodríguez, blicii Socialiste România" sînt unite în lupta pentru o viaţă nouă, tru, de a oferi toate informaţiile necesare, ment de întărire a solidari cut o puternică dezvoltare. subliniat faptul că se pre
.Flavio Bravo Pardo, Jose A. clasa I, pentru merite deose socialistă, independentă. de a exprima ideile noastre, sentimentele tăţii şi prieteniei dintre ţă Vizita din primăvara acestui vede ca acest tratat să fie
Naranjo Morales, Arnaldo bite în lupta revoluţionară Trăim vremuri deosebite. In lume au loc noastre. Este adevărat că vizita noastră este rile socialiste, care contribu an a delegaţiei de partid şi depus la Organizaţia Naţiu
Ochoa Sánchez, Omar Iser pentru eliberarea naţională schimbări mari, mutaţii profunde în rapor de scurtă durată, dar acest fapt se datorea ie la aşezarea relaţiilor din guvernamentale ungare, în nilor Unite, pentru a-i da o
Mojena, Orlando Rodríguez şi socială a poporului cuba tul de forţe. In aceste condiţii, apare cu a- ză împrejurărilor cărora trebuie să le fa tre toate statele lumii pe frunte cu tovarăşul Kadar — putere şi mai mare, în sen
Puertas, Julio ' Camacho A- nez, pentru apărarea suvera tît mai necesar ca ţările socialiste, partide cem faţă de cealaltă parte a Oceanului A- temeiul principiilor respectu cu care prilej s-a semnat şi sul că, în angajamentele lor
guilera, Ramon Pardo Guer nităţii şi independenţei na le comuniste, mişcările de eliberare naţio tlantic; de aceea nu putem călători prea lui independenţei, suverani tratatul pe care l-am rati bilaterale, ţările noastre nu
ra, Osmany Cienfuegos, Se ţionale a patriei socialiste nală, toate forţele antiimperialiste să cau des în Europa şi am fost obligaţi să elabo tăţii, neamestecului în tre ficat astăzi — a constituit numai că nu lezează Carta
rafín Fernandez Rodríguez, împotriva imperialismului, te calea pentru a-şi uni eforturile, pentru răm un program amplu, să vizităm nume burile interne, avantajului încă un moment important în Naţiunilor Unite, dar, dim
Cesar Lara Resello, Julián pentru contribuţia deosebită a acţiona în scopul asigurării dezvoltării roase ţări şi, pe pămîntul acestora, timpul reciproc, în interesul înfăp evoluţia relaţiilor dintre potrivă, prevăd în mod ex
Rizo Alvarez, Arturo Lince adusă la dezvoltarea multila progresiste a societăţii omeneşti. a fost, în mod inevitabil, scUrt. Vom căuta, tuirii securităţii în Europa România şi Ungaria, a evi pres dorinţa şi hotărîrea lor
Gonzales, Mauro García terală a relaţiilor de colabo După părerea noastră, toate schimbările însă, să îl întrebuinţăm cît mai bine, să fa şi în întreaga lume, în inte denţiat noi posibilităţi pen de a acţiona în spiritul Car
Triana, Nicolás Rodríguez rare, prietenie şi solidaritate produse în lume în ultimul timp sînt în cem totul pentru a cunoaşte cît mai mult resul progresului şi păcii". tru dezvoltarea lor în viitor. tei pentru soluţionarea tutu
Astiazarain, ambasadorul Cu internaţionalistă dintre Par favoarea forţelor revoluţionare, antiimpe posibil din România, ne vom utiliza tim Tovarăşul Mihai Dalea, Ratificarea în unanimita ror problemelor internaţio
pul în limitele rezistenţei noastre fizice, ale
bei la Bucureşti. tidul Comunist din Cuba şl rialiste. Lupta pe care o duce de ani de preşedintele Comisiei pentru te a tratatului — care dă nale.
Au participat tovarăşii : Partidul Comunist Român, zile poporul vietnamez, ca şi alte popoare, capacităţii noastre mintale, dar vom încer politică externă a Marii A- formă juridică bunelor rela Iată de ce consider că trar
Ion Gheorghe Maurer, Emil dintre Republica Cuba şi Re împotriva imperialismului, împotriva colo ca să îndeplinim tot ce ne-am propus. dunări Naţionale, a prezen ţii între popoarele noastre — tatul corespunde pe depliţ.
Bodnaraş, Gheorghe Cioară, publica Socialistă România, nialismului şi neocolonialismului constituie Şi pe noi ne îngrijorează, în aceiaşi sens, tat raportul comun al comi creează un cadru minunat intereselor poporului nostru,
Ion Ioniţă, Vasile Patilineţ, dintre poporul cubanez şi un exemplu strălucit de felul în care po multe dintre lucrurile semnalate de tova siilor pentru politică exter pentru ca, în următorii ani, ale colaborării dintre popoa
.„Ion Păţan, Teodor Marines- poporul român. poarele acţionează pentru a pune capăt răşul Ceauşescu. împărtăşim speranţa în nă, pentru problemele de a- ţările noastre socialiste, prie rele român şi ungar, cauzei
cu, şeful secţiei relaţii ex pentru totdeauna politicii imperialiste de găsirea unor soluţii problemelor Europei părare şi juridică ale Marii tene, să acţioneze pentru o
terne a C.C. al P.C.R., Bu- (Continuare în pag. a 4-a) (Continuare în pag. a 4-a) (Continuare in pag. a 4-a) Adunări Naţionale, care au strînsă colaborare în toate colaborării între ţările socia
promovării
liste,
securităţii
dezbătut şi au avizat favora domeniile de activitate, pen în Europa şi în lume. Ratifi
bil proiectul de decret pen tru întărirea lor economico- carea Iui în unanimitate
RECEPŢIE IN ONOAREA tru ratificarea tratatului. socială, edificarea cu succes constituie un angajament
Mitingul din Piaţa Republicii ÎNALTULUI OASPETE Ion Popescu-Puţuri, Ion Co- a socialismului şi, totodată, siliului de Stat, al partidu
tovarăşii
Au
cuvîntul
luat
ferm al guvernului, al Con
pentru a-şi aduce aportul la
man şi Gheorghe Balteanu, întărirea colaborării cu toate lui şi poporului nostru, de
Seara, Comitetul Central al membri ai Consiliului de statele socialiste, a unităţii a acţiona pentru traducerea
Partidului Comunist Român Stat, care şi-au exprimat de ţărilor socialiste. lui în viaţă.
După vizita protocolară de torilor României socialiste, Nicolae Ceauşescu şi Fidel Comunist Român şi Partidul şi Consiliul de Miniştri al plinul acord în legătură cu Totodată, în conformitate Vă mulţumesc că l-aţi ra
la sediul Comitetului Cen solilor Cubei socialiste. Prin Castro Ruz, fanioane cu cu Comunist din Cuba, dintre Republicii Socialiste România prevederile tratatului, apre- şi cu cele înscrise în- tratat, tificat în unanimitate. (Vii
tral al Partidului Comunist tre cei prezenţi se afla un lorile celor două ţări, salută Republica Socialistă Româ au oferit o recepţie în onoa ciindu-1 ca o contribuţie de cu politica dusă de guver- aplauze).
Român, tovarăşul Nicolae mare număr de tineri cuba entuziast pe înalţii oaspeţi. nia şi Republica Cuba. rea tovarăşului Fidel Castro
Ceauşescu şi tovarăşul Fidel nezi care studiază în ţara Tovarăşul Nicolae Ceauşescu In aplauzele miilor de Ruz, prim-secretar al Comi
Castro Ruz, împreună cu noastră. şi tovarăşul Fidel Castro bucureşteni prezenţi în Pia tetului Central al Partidu
ceilalţi conducători de par Apariţia conducătorilor de Ruz răspund generos calde ţa Republicii, tovarăşul lui Comunist din Cuba, prim-
tid şi de stat români şi cu partid şi de stat români şi lor manifestări prieteneşti ale Nicolae Ceauşescu şi tovară ministru al Guvernului Cu Obligaţia de căpetenie a fiecărui cooperator-
Re
banezi prezenţi la întreve cubanezi este întîmpinată cu mulţimii. şul Fidel Castro Ruz, îm voluţionar al Republicii
dere au ieşit în balconul se ropote de aplauze. Minute Au luat apoi cuvîntul tova preună cu ceilalţi conducă ba.
diului Comitetului Central în şir se ovaţionează puter răşii Nicolae Ceauşescu şi Au luat parte tovarăşii
al Partidului Comunist nic „România — Cuba", Fidel Castro Ruz. tori de partid şi de stat Nicolae Ceauşescu, Ion
Român pentru a răspunde mii „Ceauşescu — Castro", „Tră români şi cubanezi, se în Gheorghe Maurer, Emil Bod întreţinerea exemplară a culturilor!
lor şi miilor de bucureşteni iască prietenia româno-cuba- Cuvîntările au fost pu dreaptă spre Palatul Consi naraş, Manea Mănescu, Paul
care inundaseră Piaţa Repu nează". ternic şi îndelung aplau liului de Stat al Republicii Niculescu-Mizil, Gheorghe
blicii, spre a aduce încă date. Se ovaţionează, se Socialiste România. Pană, Ilie Verdeţ, membri şi Aplicarea retribuirii mun de faptul că muncind mai dacă zilnic, din zori şi pînă
o dată salutul călduros al ce Miile de bucureşteni care scandează lozinci la adresa membri supleanţi ai Comi cii în acord global a influ bine şi obţinînd producţii cît seara tîrziu, pe ogoarele coo
tăţenilor Capitalei conducă- purtau portretele tovarăşilor prieteniei dintre Partidul (Agerpres) tetului Executiv al C.C. al enţat hotărîtor participarea mai mari contribuie la con perativelor agricole din Ro-
P.C.R., secretari ai C.C. al cooperatorilor la executarea solidarea unităţilor şi la spo mos, Sîntandrei, Spini, Si-
P.C.R., membri ai C.C. al lucrărilor agricole. Coopera rirea propriului cîştig. De a- meria, Aurel Vlaicu — să a-
P.C.R., ai Consiliului de Stat torii sînt pe deplin convinşi ceea^u surprinde pe nimeni mintim doar cîteva exemple
Cuvîntarea tovarăşului Cuvîntarea tovarăşului şi ai guvernului, conducători — pot ii întîlniţi zeci şi su
şi
or
instituţii
centrale
de
de
cooperatori
la
te
lucrînd
ganizaţii obşteşti, oameni de efectuarea praşilelor la cul
artă
NICOLAE CEAUŞESCU FIDEL CASTRO RUZ ştiinţă, români şi cultură, zia turile de porumb, cartofi,
şi
rişti
corespondenţi
sfeclă sau la grădinile de le
ai presei străine. gume.
Dragă tovarăşe Fidel Castro, în frUnte cu tovarăşul Castro, Dragă tovarăşe Ceauşescu, comune şi, tot împreună, din Au participat tovarăşii dr. Există însă şi unităţi în
Dragi tovarăşi cubanezi, construieşte orînduirea so Dragi conducători ai parti cînd în cînd mai putem ui Carlos Rafael Rodriguez Ro care nu toţi cooperatorii au
Dragi tovarăşi, cialistă. Ne bucurăm din toa dului şi guvernului român, ta de protocol. (Aplauze pu driguez, Flavio Bravo Par înţeles să răspundă cum se
Doresc ca în numele Comi tă inima — ca prieteni şi Dragi prieteni români, ternice, îndelungate). do, Jose A. Naranjo Mora cuvine sarcinilor ce le sînt
tetului Central al partidului, fraţi — pentru victoriile ca Dragi compatrioţi, Mulţumim pentru cuvinte les, Arnaldo Ochoa Sanchez, încredinţate. Aşa se explică,
al Consiliului de Stat şi gu re je obţineţi în făurirea noii le prieteneşti ale tovarăşu Omar Iser Mojena, Osmany de pildă, de ce la C.A.P.
vernului, al întregului nostru orînduiri sociale. (Aplauze Ni s-a adus un microfon, lui Ceauşescu şi sîntem de Cienfuegos şi celelalte per Geoagiu sînt suprafeţe în
partid şi popor să vă urez puternice). tovarăşului Ceauşescu şi mie, soane oficiale cubaneze. I semnate ocupate cu sfeclă
bun venit în România socia Vizita în România a dele evident cu intenţia de a ni acord că acest contact între Au participat, de aseme de zahăr şi legume pe care,
reprezentanţii
două
listă. (Aplauze puternice, pre gaţiei de partid şi guverna se oferi posibilitatea să vă ţări ale noastre celor această nea. şefi ai misiunilor diplo deşi plantele de-abia se mai
şi
lungite). mentale cubaneze în frunte adresăm un salut. In plus, întîlnire cu poporul Româ matice acreditaţi în Roniâ- disting din buruieni, nu s-a
Salutăm în persoana tova cu tovarăşul Fidel Castro es vedem că dv. aţi improvizat niei va servi întăririi legă nia, membrii Ambasadei Re făcut încă prima praşilă
răşului Fidel Castro pe con te o expresie a relaţiilor de un miting de masă în aceas turilor de prietenie, va ser publicii Cuba la Bucureşti manulă. Dacă unii coopera
ducătorul revoluţiei cubane prietenie şi colaborare din tă frumoasă piaţă. Sîntem vi întăririi solidarităţii revo şi alţi membri ai corpului tori ca : Elena Murg, Maria
ze, al primului stat socialist tre partidele şi ţările noas bucuroşi că are loc această luţionare şi luptei împotri diplomatic. Vădean, Vasile Ardean, Ele
din America. (Aplauze pu tre, o expresie a dorinţei de manifestare scurtă şi impro va imperialismului, împotri La începutul recepţiei au na Galea. Ion Matei, Maria
ternice, îndelungate). a întări această colaborare vizată, care nu era prevăzu- fost intonate imnurile de
Cunoaştem condiţiunile gre în lupta pentru victoria so .tă în program. S-ar putea va colonialismului şi neoco stat ale Republicii Cuba şi Romcea, Ana Calciu şi alţii
le în care a ieşit victorioasă cialismului în ţările noastre, ca tovarăşii de la protocol lonialismului. (Aplauze pu Republicii Socialiste Româ se preocupă cu deosebită
revoluţia socialistă în Cuba, pentru întărirea forţei socia- să se plîngă, dar, la urma ternice, prelungite. nia. Lucrările de întreţinere a culturilor se bucură de o deosebită răspundere de îngrijirea cui-
condiţiunile grele în care urmelor, noi, românii şi cu Recepţia s-a desfăşurat în atenţie In cadrul cooperativei agricole din Haţeg. In fotografie
poporul cubanez, sub condu tr-o atmosferă caldă, priete vi-i prezentăm pe mecanizatorul Gheorghe Viăsceanu, care exe
cută praşila a treia mecanică la cartofi.
cerea Partidului Comunist, ' (Continuar* In pag, a 4-a) banezii, avem multe lucruri (Continuar* in pag. a 4-a) nească. (Continuare in pag. a 2-a) '