Page 84 - Drumul_socialismului_1972_05

.-i w» v. aascaw
;
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 406 © S1MEATA 27 MAI 1972

Evocării

■ Mi«« M
Constantin Olcescu -
«I - jji ®¿Í¡teL:|l¡
:
{.•A ‘*<1^ , -ţyH
fes mitant ie seamă pentru

cauza di» muncitoare
r -Wi
I i al intre militanţii înaintaţi revendicări acestor revendicări
economice.
For­
munci­
mularea
noastre
mişcării
toreşti de la sfârşitul seco­ într-un memoriu înaintat la
lului al XIX-lea se Însori« 12 august 1888 Direcţiei
Octavian Raita de la staţia C,F.R. Slmerla este uau.1 din ve­ la loc do cinate şi Con­ C.FJR. de către o delegaţie
teranii serviciului unde lucrează, cu o activitate neîntrerupta. Ire­ stantin Olcescu, da la a că­ tn frunte cu Olcescu a dus
Apropierea evenimentului Ordinul Muncii clasa a II-<a, problemelor. Introducerea în Alexandru Toma, Vaier proşabilă de mai mult de un sf ert de ac col. rui moarte se împlinesc, la la declanşarea unul puter­
politic din vara aoeatul an, Drapelul de întreprindere activitatea organizaţiilor de Ţîmbău, Gavrilă Gonza, Con­ 27 mal anul acesta, 80 de nic conflict între muncitori
Conferinţa Naţională a par­ fruntaşă pe ramură — ea şi partid a metodei de a urmări stantin Mitrache, Vaslle ani. întreaga viaţă şi acti­ şl „statul patron". Con­
tidului, care va reprezenta roadele bogate înregistrate în zilnic, decadal şi lunar sta­ Beşleagă, Anton Takacs, Ll- vitate a lui O, Olcescu sînt vinşi că numai prin luptă
— aşa cum sublinia tovară­ acest an sînt dovezi elocven­ diul realizării programului viu Cueu, toţi participanţii la Obligaţia de căpetenie legate de o perioadă deo­ vor putea obţine satisface­
şul Ntcolae Caauşescu — „un te ale maturităţii cu care stabilit pentru fiecare forma­ dezbateri au reliefat cu simţ sebit de Importantă din is­ rea Intereselor lor, ceferiş­
moment Important pentru constructorii de aici înfăptu­ ţie de lucru, secţie şl produs, partinic neajunsurile existen­ toria mişcării socialista şl tii au trecut la acţiune des­
perfecţionarea în continuare iesc politica partidului, ale a permis adoptarea celor te încă în munca organiza­ fiecărui cooperator - întreţine­ muncitoreşti din România; chisă, declarlnd grevă.
a activităţii partidului şl sta­ interesului organizaţiilor de mal corespunzătoare decizii ţiilor de partid şl au făcut etapa unirii socialismului Transformarea delegaţiei
tului nostru pentru Îmbună­ partid, al conducătorilor pro­ pentru înlăturarea operativă propuneri menite să ducă la ştiinţific eu mişcarea mun­ care prezentase memoriul
tăţirea conducerii activităţii ceselor de producţie pentru a fenomenelor negative şi creşterea substanţială a în­ rea exemplară a culturilor I citorească, a luptei proleta­ în comitet de grevă, che­
economice, a organizării so­ valorificarea deplină a re­ îmbunătăţirea muncii. tregii activităţi politice şl riatului pentru organizarea marea muncitorimii din Ca­
cietăţii, a întregii opere de surselor materiale şi umane. Informarea — document al economico-fin an clare a între­ sa politică şl profesională. pitală şl din alte centre la
edificare a societăţii socia­ — Fără îndoială că aces­ gindiril colective —, prezen­ prinderii. (Urmare din pag. 1) toare, în sensul de a se In­ S-a născut la Iaşi, în de­ solidaritate cu muncitori­
liste multilateral dezvoltate", te realizări sînt rodul creşte­ tată de secretarul comitetu­ 0 — Avem multe de făcut, terveni neîntârziat pentru cembrie 1855, unde a absol­ mea ceferistă, apelul la so­
creează un climat de emula­ rii rolului şl competenţei or­ lui de partid, a imprimat a- atît în ceea ce priveşte con­ efectuarea praşilclor Io cul­ vit şcoala primară şl, după lidaritate Internaţională au
ţie, de muncă entuziastă în ganizaţiei noastre de partid dunărll activului de partid ducerea activităţii, organiza­ turllor pe suprafeţele ce li turile respective. aceea, cursurile unei şcoli fost elemente calitativ noi
toate compartimentele vieţii — aprecia Nlcdao Deveanu, acel spirit partinic, de ana- rea locurilor de producţie, s-au repartizat, sînt şi coo­ Chemînd la întrecere toa­ tehnice da maşini şl unel­ în mişcarea muncitorească
materiale şl spirituale. E o cît şi a folosirii utilajului şl peratori care, ignorînd obli­ te cooperativele agricole din te agricole. Ia de timpuriu din România, care au ridi­
perioadă în care comuniştii a timpului de lucru — măr­ gaţiile ce le revin şi conside- judeţ, cooperatorii din Geoa- cunoştinţă cu ideile socia­ cat lupta grevistă pe o
analizează cu răspundere mo­ turisea comunistul Livlu rînd că au numai drepturi, giu au datoria să se mobi­ liste, citind cu pasiune cărţi treaptă superioară. Cu lup­
dul In care au fost Înfăptu­ Cuou. Dacă vrem să creăm au „uitat" să-şi îndeplineas­ lizeze cu toţii pentru ca an­ de ştiinţă, de literatură, Is­ ta dreaptă a greviştilor s-au
ite obiectivele stabilite de Adunări generale sie comunişti“ o societate civilizată şi oda­ că una din îndatoririle lor gajamentul asumat — de a torie, filozofie sau politi­ solidarizat ceferiştii din Ga­
Conferinţa Naţională din tă cu ea o viaţă frumoasă — elementare ■— aceea de a e- depăşi producţiile planifica­ că. Dealtfel, Ideile socia­ laţi, Iaşi, Paşcani, muncito­
1967 şi de cel de-al X-lea şl dorim, fără îndoială, acest fectua la timp lucrările a- te la hectar — să fie onorat liste 11 vor călăuzi activi­ rii din întreprinderile Ca­
Cosigrea al partidului, de !or şi ale activelor de partid lucru —, atunci trebuie să gricole pe terenurile angaja­ în mod exemplar. In acest tatea sa de agitator în rân­ pitalei, care le-au trimis a-
mobilizare şi intensificare a muncim 1 Dar pentru a- te în acord global. Ion Che- scop, organizaţiei de partid, durile muncitorilor, care în jutoare materiala sub dife­
eforturilor pentru continua ceasta sîntem datori să cu­ recheş, Elena Flstiş, Ion Ga- consiliului de conducere al perioada aceasta porniseră rite forme,
îmbunătăţire şl perfecţionare noaştem politica partidului, nea, Ion Murg, Petru Olă- C.A.P. şl consiliului popular pe calea organizării de a- împotriva greviştilor, a
a activităţii politice, econo­ secretând comitetului de par­ Uză, pe oare l-au manifestat Unda sa, şl aici comitetul lău, Ion Cosma. Sabin Cor- comunal le revin/ sarcina soclaţll profesionale. căror luptă îşi transmise­
mice şl social-culturale. parde, Simon Stoica, Marla de mare răspundere să des­ Xn anul 1883, Olcescu vi­ se ecoul şl peste hotare
tid pe întreprindere — care, cu maturitate participanţii la nostru de partid are Încă
Pentru activul de partid acţlonînd In spiritul hotărîri- discuţii. destule neajunsuri. La noi în Trif şi alţii nu au schiţat făşoare o susţinută muncă ne la Bucureşti, unde se (Budapesta, Vlena, Paris),
de la întreprinderea de pre­ lor Conferinţei Naţionale, — La noi, măsura, luată întreprindere mat sînt comu­ nici un gest pentru a salva polltico-organizatorică pentru angajează ca lucrător tur­ guvernul burghezo-moşie-
fabricat® din beton Blncea — ale Congresului al X-lea, ale In lumina hotărîridor Confe­ nişti care nu cunosc docu­ culturile de la compromite­ a-i mobiliza pe cooperatori nător la atelierele căilor reso a luat o seria de mă­
obiectiv Intrat În funcţiune plenarelor Comitetului Cen­ rinţei Naţionale, de înlocui­ mentele de importanţă vita­ re, pe suprafeţele ce ll s-au la executarea în condiţii Ire­ ferate din gara de nord. suri represive. După a-
după adoptarea măsurilor tral şl al preţioaselor indica­ re a principiului conducerii lă, elaborate In ultima peri­ repartizat buruienile sufocînd proşabile a lucrărilor agri­ Aici desfăşoară o neobosi­ proape 30 de zile, eroica
stabilite de Conferinţa Na­ ţii date în atîtea rînduri de unipersonale a întreprinderi­ oadă de conducerea partidu­ realmente culturile. O ase­ cole, prin efectuarea la timp tă activitate de propagan­ luptă a ceferiştilor bucu-
ţională —, analiza activităţii tovarăşul Nlcodae Ceauşescu, lor cu cel al conducerii co­ lui nostru. Or, asemenea la­ menea situaţie alarmantă şi de calitate a praşilelor e- dist al Ideilor socialista, re- reşteni a fost înîrîntă. OL-
politice şl economice, făcută a desfăşurat o Intensă mun­ lective, constituie nu o schim­ cune în activitatea organiza­ xlstînd posibilitatea ca de mareîndu-se prin organiza­ coscu s-a numărat printre
în adunarea ce a avut loc că politică şl organizatorică bare oarecare, cl una de ţiei noastre de partid nu pot trebuie să-şl găsească grab­ pe flecare hectar să se ob­ rea unor cursuri do istorie primele victime, fiind con­
joi după-amiază, a însemnat privind perfecţionarea con­ fond, cu adînei Implicaţii In fi admise. nic rezolvarea corespunză­ ţină producţii superioare. a socialismului şl de eco­ cediat şi lipsit de dreptul
o dezbatere combativă, prln- ducerii şl planificării activi­ întreaga noastră activitate. Combativitate* partinică, nomia politică, menite să de a putea fl încadrat în­
oiptală, nlmbată de dorinţa tăţii de producţie şl pentru Dar, pentru continua perfec­ spiritul analitic în care s-au trezească conştiinţa de cla­ tr-un atelier al statului.
unanimă de îmbunătăţire îmbunătăţirea mecanismului ţionare a principiilor muncii desfăşurat dezbaterile activu­ să a muncitorilor, să-l mo­ Lipsit de mijloace mate­
substanţială a întregii munci. relaţiilor dintre unitatea colective şl a răspunderii lui de partid de la I. P. B. Concurs pentru pionieri şi şcolari bilizeze la luptă împotriva riale şt de dreptul de a
Intrîmd, aşadar, în produc­ noastră şl celelalte întreprin­ personale a cadrelor de con­ Bîrcea au reliefat maturita­ exploatării. munci, Olcescu se reîntoar­
ţie după adoptarea măsuri­ deri, centrala Industrială şl ducere, avem încă mult de tea politică a membrilor de Intensificarea activităţii ce la Iaşi, unde se anga­
lor de îmbunătăţire şl per­ minister. In conducerea com­ făcut — aprecia Pavel Popa. partlid, de aici, dînd adunării Consiliul organizaţiei pionieri­ rilor botoşăneno, cu obligaţia de organizare profesională jează ca muncitor Ia Regla
şi
revista
fecţionare a organizării con­ petentă a activităţii de pro­ Şl eu aş dori să stărui asu­ cadrul propice de găsire a lor din Botoşani Iniţiatorii „Lu­ de a vizita loourlle legate de a proletariatului, creşterea de tutun. Anii de frămin-
unul
sînt
miniţa“
copilăria
viaţa
şl
ducerii economiei naţionale, ducţie a devenit Imperios ne­ pra unui lucru Important — celor mal bune căi pentru concurs naţional ele creaţie li­ român Mihal Emlnescu. marelui poet continuă a mişcării grevis­ tărl, de luptă şl privaţiuni,
I.P.B. Bîrcea a beneficiat de cesară găsirea, de către or­ munca ou omul. Pentru că se continua perfecţionare a în­ terară şi plastică, intitulat „Pe întorşi acasă, concurenţii vor te, ca şl răspândirea idei­ zbuciumul activităţii ce
o aplicare directă a acestor ganul nostru de partid, a u- ştie, acolo unde avem oa­ tregii activităţi. Adunarea urmele copilăriei luceafărului trece ia crearea unor lucrări lor socialiste au dat naşte­ o desfâşurase l-au zdrun­
pGeziei
româneşti**.
Adresln-
de
(reportaje,
poe­
principii de bază şl a demon­ nor modalităţi de îndruma­ meni de bază, secţiile merg activului de partid a oferit rtu-se pionierilor şl şcolarilor zii, desene, file ilustraţii jurnal, versu­ re procesului do unire a cinat sănătatea. După o
la
strat, prin rezultatele econo- re mal concretă, a unor for­ bine. Deci, să veghem da a climatul de angajare plenară din Întreaga ţară şl urmărind rile eminesciene), care vor o- mişcării muncitoreşti cu lungă suferinţă, se stinge
mloo-financlare obţinute, că me mal eficiente de exerci­ pune omul potrivit la locul în oare comuniştii au hotărît cultivarea in rlndurlle acestora glindl impresiile şi emoţiile cu­ socialismul ştiinţific — pro­ din viaţă în vîrstă da nu­
sentimentelor
dragoste
şl o întreprindere tînără poa­ tare a controlului, de cu­ potrivit. Iar tinerii ingineri să-şl suplimenteze cu 2 mili­ a preţuire faţă de de valorile spiri­ şi lese p® parcursul călătoriei. ces care s-a reliefat în cre­ mai 37 de ani, în luna mai
te ajunge, prin Îndeplinirea noaştere a realităţii. îmbu­ de la noi să fie scoşi din bi­ oane lei angajamentul Iniţial tuale ale trecutului şl prezentu­ Cele mal bune creaţii trimise area Cercului muncitorilor a anului 1892. Era anul
consecventă a normelor a- nătăţind stilul şl metodele rouri, să fie trecuţi pe schim­ luat pentru acest an, pentru lui, concursul urmează să prime­ se revistei „Luminiţa* şi selectate din Bucureşti (1887) — u- cînd clasa muncitoare din
desfăşoare,
Inceplnd
din
mintite, la cotele înalte ale noastre de muncă am ajuns buri, să 11 se încredinţeze ca întrecerea ce o desfăşoa­ de Juriu vor fl distins® cu pre­ na din primele organizaţii România se pregătea să-şl
măiestriei. Cele 18 milioane să analizăm diferite laturi munoi de răspundere, Iar noi, ră în întîmplnerea Conferin­ le zUe ale vacanţei de vară, In mii oferite de Consiliul Naţio­ ou caracter politic ale cla­ întemeieze primul său par­
lei obţinute In plus, anul concrete ale activităţii eco­ cel vîrstniol, să ne ocupăm ţei Naţionale a partidului să două etape. nal al Organizaţiei Pionierilor, sei muncitoare din ţara tid politic pentru care C.
trecut, la producţia marfă, nomice, să cunoaştem cauze­ de creşterea şl formarea lor, fie mai mobilizatoare, iar Conform regulamentului, con­ rovistcJe „Luminiţa* şl „Româ­ noastră. Participant la ac­ Olcescu luptase cu atita dă­
cele aproape 7 milioane lei le deficienţelor şi să adop­ să ştim să-l apreciem şl să-l roadele el mai pline. curenţii vor trebui mal intîl să nia pitorească", precum şi de tivitatea cercului, C. Ol­ ruire.
beneficii realizate peste plan, tăm măsuri care se dovedesc promovăm cînd dau rezul­ parcurgă un traseu turistic Consiliul organizaţiei pionierilor
înaltele distincţii acordate — mal eficiente în rezolvarea tate. LUCIA LlCiU Înscris In perimetrul meleagu­ din Botoşani, cescu s-a remarcat ca una Partidul Comunist Român,
din figurile centrale, deve­ continuatorul celor mai bu­
nind unul din conducătorii ne tradiţii ale luptei po*-
recunoscuţi ai luptei mun­ porului român pentru drep­
Tnvaţftmînt modom-tmăţăniint practic [ Consiliile popugare conduc şi îndrumă toate domeniile citorimii ceferiste. tate şl libertate, dă o înal­
veteranilor
tă
miş­
preţuire
La 19 noiembrie 1887, cu
participarea activă a lui Ol- cării noastre revoluţionare,
cescu s-au pus bazele So­ militanţilor care de-a lun­
„Tindem si transformăm şcoala de activitate de pe teritoriul localităţii cietăţii în generale şi a lemn, al gul a zeci de ani au desfă­
lucrăto­
o
eroică
luptă
şurat
pen­
rilor
fier
cărei preşedinte a fost a- tru triumful cauzei clasei
pentru
muncitoare,
les. El n jucat un rol Im­ rea şi înălţarea patriei, ferici­
în
apărarea
intr-o scoală a uncii“ in timp şi minuţios acţiunile portant muncitorimii, în intere­ cercetător ştiinţific
selor
C. DRAGUŞiN
ori­
entarea luptei lor pentru
Asistăm, contomporeai şi frecvente „asistenţei«* reci­ Consiliul popular al oraşu­ am afectat timpul necesar. Prlntr-o diversitate de moda­ In comerţ, principala pro­
făurari al societăţii socialis­ proce, schimburile de opinii lui Lupenl, ca dealtfel ori­ Dar Identificarea priorităţilor, lităţi, participă la realizarea blemă cu care eram con­
te multilateral dezvoltate, la a căror formă organizată (şe­ ce consiliu popular, e con­ stabilirea modalităţilor de lor cetăţenii, salariaţii din u- fruntaţi era amenajarea pie­
solid« reevaluări ale tradiţi­ dinţele de analiză de la fie­ fruntat cu o mare varietate lucru, transmiterea intenţiilor nltăţlle economice de pe raza ţei de alimente. Am putut
ilor, la mutaţii materiale şi care început de săptămînă) de probleme cărora trebuie noastre în masă trebuiau oraşului. E rezultatul acelei trece la realizarea acestei lu­
spiritual« rapide. Promotorul au ca principal ţel întărirea să le dea rezolvarea optimă realizate cu ajutorul mase­ diversificate munci de lămu­ crări din fonduri bugetare,
şi destinatarul de perspecti­ acestor activităţi în cabinete şl la timpul potrivit. Este lor. Am folosit deputaţii, a- rire a cetăţeanului că prin ele nemaifldnd grevate ca
vă al acestora — tineretul şt laboratoare. Efecte deja deci vorba să discernem bine dunărlle cetăţenilor, sugestii­ munca noastră ne putem altădată de o mulţime de
interesat plenar de proble­ verificate; un Interes mal atunci cînd stabilim oportu­ le comisiilor permanente, face oraşul mai frumos, pu­ necesităţi. Acum construim o
mele societăţii în care tră­ viu faţă de flecare obiect, o nitatea sau urgenţa unora responsabilitatea civică a sa­ tem rezolva mai repede niş­ piaţă modernă, Încăpătoare,
ieşte — caută în diferitele disciplinare a elevilor, ca şl dintre ele. La fel de impor­ lariaţilor consiliului popular te cerinţe ale noastre. ou unităţi de comerţ, cru lo­
forme de instruire modali­ o mal Intensă preocupare a tant însă este ca acţiunile pe şl am reuşit să stabilim, -cre­ Activităţii de prestări prin curi de depozitare şt păstra­
tăţi dt mal directe de a răs­ acestora pentru muncă, pen­ care le stabilim în funcţie de dem noi, bine ce şl cum tre­ unităţile subordonate — re a mărfurilor producători­
punde acestor întrebări. U- tru acţiune independentă. această urgenţă să se bucure buia făcut mai întli, In do­ I.G.C. şi I.G.L. — i-am im­ lor, cu dormitoare, ospătărie
nor asemenea cerinţe Imperi­ Flecare cabinet dispune de de o pregătire temeinică şi meniul gospodăririi şi înfru­ primat o orientare nouă. Toţi şi altele.
oase le vin în întîmplnare fişiere bibliografice ca şl de minuţioasă, care să asigure museţării. Propunerile noas­ cei care aveau nevoie de Muncind în felul acesta, o
măsurile clarvăzătoare ale o mică bibliotecă proprie cu realizarea lor în bune condi- tre Iniţiale s-au îmbunătăţit, mare parte din problemele
conducerii noastre de partid caracter de specialitate, reu­ ţluni. s-au completat şl am putut prestări prin aceste unităţi pe care oraşul le ridica în
privind modernizarea învăţă- şite, bune. O atenţie deose­ A trebuit să facem faţă în trece la treabă. au fost determinaţi să gîn- faţa noastră la începutul a-
mîn tulul, tehnicizarea, apro­ bită s-a acordat prezentării .primăvara aceasta unul larg Oamenii au înţeles bine ce dească din timp la ceea ce nului, multe din ele venind
pierea sa de viaţă. O unor case memoriale sau program de acţiuni edilitare, Înseamnă pentru oraş con­ vor să facă, s-au întocmit din din anii trecuţi, sînt foarte
preocupare susţinută în a- portrete însoţite de trimiteri de gospodărire şl înfrumuse­ tribuţia lor în bani şi mun­ timp documentaţiile, s-a fă­ aproape de rezolvare.
oeastă direcţie am îmtîlnlt Ja biografice, vitrinelor cu cărţi, ţare a oraşului, derlvînd din cut din timp aprovizionarea
Liceul „Avram lancu* din faptul că judeţul nostru a că şl unii s-au prezentat tehnico-materlală. Forţele şi VICTOR BRAŞOVEANU
Brad. graficelor care creează o am­ lansat cunoscuta chemare la să-şl achite contribuţia pe mijloacele sectoarelor I.G.L, vicepreşedinte ol Comitetului Aila4 tn pragul ponslonârll, comunistul Glava Mtron, şef de e-
bianţă propice desfăşurării 2-3 ani înainte. şi I.G.C. nu se mai răspân­ ciitpă la sectorul I Valea Morii, este binecunoscut tn Întreprin­
„De mal hlne de un tri­ lecţiilor, asigură în forme a- întrecere către toate judeţe­ executiv al Consiliului popular dere pentru realizarea lunii da lunii a sarcinilor de plan şi pen­
mestru — ne Informează to­ tractlve materialul necesar le ţării. Se ştie că în această Sînt acum terminate, înce­ desc haotic şi se pare că tru oalitatea deosebită a lucrări lor po care le execută.
varăşul profesor Zaimflrache lor. Funcţionalitatea lor de­ chemare un obiectiv de sea­ pute, în stadiu de elaborare treaba merge mai bine. orăşenesc Lupenl
Popa, directorul liceului — mă este gospodărirea şl în­ a documentaţiei sau în dife­
am trecut, pentru anii I-1V, păşeşte cadrul restrîns al o- frumuseţarea localităţilor. rite stadti de execuţie mal
la sistemul de învăţămînt pe rel de curs, cabinetele de Un alt grup de probleme multe lucrări cerute de ce­
cabinete. Intenţia noastră es­ limba română servind drept erau cele legate de îmbună­ tăţeni : sistematizarea zonei Suplimentarea angajamentelor, preocupare
te de a dezvolta astfel mal săli de lecturi, cele de şti­ tăţirea activităţii de prestări centrale a oraşului, extinde­
mult capacitatea tinerilor inţe sociale unor informări în construcţii prin unităţile rea alimentării cu apă în
de a gîndl Independent, politice complexe. subordonate. Şi în sfîrşit un cartierele Bărbăteni şl Roşia, majoră a tuturor colectivelor
de a lucra mal mult Organizarea şl dotarea ca­ i; treilea se lega de moder­ construcţia unui pod suspen­
singuri. Cabinetele creea­ binetelor acestui liceu rămî- nizarea activităţii comercia­ dat la Bărbăteni, amenajarea Evenimentele politice de sarcinilor trasate de partid roase cotectlve din judeţ au peste plan la 30 milioane
ză condiţii favorabile des­ ne o problemă deschisă per­ le. unei zone de agrement pe însemnătate şi semnificaţie pentru acest an şl întregul adus îmbunătăţiri substanţi­ lei. Prin suplimentarea an­
coperirii de către el înşişi a fecţionării. Pentru pregătirea acţiuni­ pîriul Brala, modernizarea majoră ce marchează acest cincinal, se impune ca în a- ale angajamentelor asumate. gajamentelor, hunedorepii
adevărurilor ştiinţei. Tindem lor în aceste domenii, noi, drumului de acces în colo­ al doilea an al cincinalului ceastă etapă premergătoare Slderurgiştll hunedoreni, cei vor asigura depăşirea planu­
şi prin aceasta să transfor­ ILEANA LASCU membrii comitetului executiv, nia Ştefan şl multe altele. — Conferinţa Naţională a Conferinţei Naţionale orga­ cane au chemat Ia întrecere lui de export cu 0 milioane
măm şcoala într-o şcoală ac­ P.C.R. şi sărbătorirea a 25 nizaţiile de partid, sindicat totatc întreprinderile din me- lei valută.
tivă, într-o şcoală a muncii". de ani de la proclamarea Asemenea angajamente mo­
Cabinetele acestui liceu republicii — polarizează în bilizatoare şl-au asumat şi
sînt rodul unul studiu înde­ cel mai înalt grad eforturi­ colectivele U.V. Călan, I.E.C.
lung, al aprofundării de că­ le întregului nostru popor, Deva, F.C. Orăştie, I.P.B.
tre toate cadrele didactice a activitatea politico-educativă Bîrcea, I.I.L. Orăştie şi Brad.
unui material de specialita­ a organizaţiilor de partid, precum şl constructorii do
te imens, îndeosebi privind în vederea transpunerii în la I.C.S.H. şl T.C. Deva, u-
problemele modernizării în- viaţă a programului elabo­ tiSNE l!~H SUCCES, G HÜUA ncle unităţi din transporturi
văţămîntului, al unei efici­ rat de Congresul al X-lea şi circulaţia mărfurilor. Toa­
ente colaborări. Acţiunea de al P.C.R. In acest amplu ca­ COMMIT® KEBOREMIÂ ii BRMEÏ te la un loc demonstrează
trecere la această formă de dru de emulaţie generală, hotărirea acestor colective,
predare şi studiu a fost pre­ oamenii muncii din judeţul MUiTOIMi âPATBiEli. în frunte cu comuniştii, de
cedată de o prospectare a nostru în frunte cu comu­ ÊÊbmmi a cinsti cu rodnicia muncii
posibilităţilor din şcoală, de niştii sînt chemaţi să se lor cele mal măreţe eveni­
amenajare a cabinetelor şi înscrie cu totalitatea ener­ şi U.T.C. să mobilizeze in­ talurgla românească şl-au mente din acest an. Resur­
laboratoarelor, de schimburi giilor şi capacităţilor crea­ tens în întrecere toate colec­ luat noi şi mobilizatoare an­ sele şl posibilităţile între­
de experienţă şi discuţii va­ toare pentru dezvoltarea şi tivele din unităţile indus­ gajamente. Astfel se vor da prinderilor sînt însă mult
loroase cu cadre didactice modernizarea producţiei, ri­ peste plan în plus faţă de mai mari şi trebuie valori­
din Deva, Slmerla, Vulcan, dicarea parametrilor tehni- triale şi de construcţii pen­ ceea ce s-a prevăzut iniţial ficate din plin. De aceea,
Petroşani, Lupeşti. Urlcanl, co-economîci şi calitativi ai tru folosirea raţională a ca­ 200 tone cocs, 3 000 tone fon­
Cîmoeni, Sebeş, Turda, Cluj, produselor, pentru sporirea pacităţilor de producţie, a tă, 3 000 tone oţel, 5 000 to­ este de datoria tuturor con­
Timişoara, Bucureşti. materiilor prime şi materia­ ducerilor de unităţi economi­
eficienţei întregii activităţi lelor. a timpului de lucru, ne laminate finite pline şi ce, a organizaţiilor de par­
Sub permanenta îndruma­ economice, alte produse exprimate în­ tid şl sindicat ca în aceste
re a organizaţiei de partid Pentru fiecare colectiv de pentru reducerea cheltuieli­ tr-un spor al producţiei mar­ zile să se reanalizeze cu răs­
.— secretar prof. Rozalia Popa muncă din întreprinderi şi lor de producţie şi ridica­ fă peste angajamentele ini­ pundere toate posibilităţile
— se desfăşoară o muncă şantiere este un titlu de rea productivităţii muncii, ţiale de 20 milioane lei. de suplimentare a angaja­
continuă, care angajează ca­ cinste şi mîndrje muncito­ pentru punerea în funcţi­ Prin reducerea consumurilor mentelor, astfel ca pînă la
drele didactice mal mult ca rească să analizeze cu răs­ une la termen şi la para­ specifice de cocs, metal, re­ Conferinţa Naţională a par­
orieînd. Au intrat în practi­ pundere marile rezerve de metrii proiectaţi a noilor o- fractare, combustibili şi e- tidului judeţul Hunedoara
ca de zi cu zi a colectivului care dispun, să le concreti­ biertive de investiţii. nergie, valoarea economiilor să se prezinte cu realizări
de conducere şedinţele ope­ zeze în angajamente supli­ Aeţipnînd stăruitor în aceste suplimentare se va ridica
rative, destinate transmiterii mentare, superioare celor direcţii, punînd in valoare noi pînă la finele anului ia 15 deosebite, la valoarea pres­
pnor experienţe pozitive dis­ tigiului de care se bucură
La cooperativa meşteşiiRăreas că „Viaţă nouă“ din Orăştie este binecunoscută croitoreasa Maria prevăzute iniţial. In spiritul rezerve şl posibilităţi, nume­ milioane lei, iar beneficiile în ansamblul ţării.
cutării „la cald“ a unor mo­ Clolocoi. Şl de către colectivul cooperativei, datorită conştiinciozităţii In muncă, şi de către clientelă.
dalităţi noi de lucru. Sînt