Page 85 - Drumul_socialismului_1972_05
P. 85
»j ^MrvrTTsmßsvF^ m
sïssasnsniaaaaâBKaai ■nBvw.Mrmug^T/-. Wí .i:'.ff¿~J!l¿¿lMZj!»Z
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 406 @ SIMBÄTÄ 27 MAI 1972
WMJt'IMWIMMIMBII
Viorel Mpntcan, Ana La- mediul poştei. Orice nemul Alexandru Crucln — Hu men de 3 luni de cînd copi
zăr şi Amalia Timar — De- ţumire pe care o aveţi, in nedoara. Conform legii, pen lul a împlinit vîrsta de 7 ani,
va. Cereţi relaţiile respective clusiv aceea în legătură cu tru a beneficia de reducere nu beneficiaţi de vechime
de la Comitetul executiv al excluderea din cooperativă, de impozit pe salariu, este neîntreruptă în aceeaşi uni
Consiliului popular al muni trebuie să fie adusă de că necesar să aveţi în întreţi tate în vederea acordării spo
cipiului Deva. tre dv. la cunoştinţa biroului nerea dv. mai mulţ de trei rului solicitat.
Ion Stănilă — Hunedoa comitetului executiv al uni persoane şi un salariu tarifar Savu Cernat — Brad. Nu
ra. Drepturile celor transfe unii judeţene la care este a- lunar mal mic de 2 500 lei. se eliberează diplome de bu
raţi îfl interesul serviciului filiată cooperativa respecti Copiii care primesc burse cătar, în cazul de care vor
prevăzute în art, 16/2 din Co vă, pe perioada respectivă nu in biţi.
numărul
în
persoanelor
tră
dul muncii se acordă numai Gheorghe Vădeanu — Hu
acelora care sînt transferaţi nedoara. Nu sîntem în pose întreţinute de către salariat. IOAN VASIUE
în altă localitate decîţ în a- sia adresei întreprinderii din Charlotta Henrlch — Hu VASILE AVRAM
ceea în care îşi au domiciliul Bucureşti care vă interesea nedoara. Intrucît nu v-aţl de la Direcţia pentru probleme
stabil. Dacă dv., la data cînd ză. reîncadrat în muncă in ter de muncă şi ocrotiri sociale
aţi fost transferat în intere
sul serviciului în Hunedoa
ra, aveaţi domiciliul stabil în
această localitate, nu mai pu
teţi beneficia de aceste drep
turi.
Săptămîna aceasta a fost marcată de un eveniment a făuri o literatură izvorîtă din realităţile noastre socia Mai mulţi cooperatori —
memorabil In viaţa culturală a ţării i Conferinţa naţiona liste, de a contribui prin întreaga lor putere de creaţie la Hunedoara. Potrivit regula
lă a scriitorilor. Precedată de un colocviu constructiv In mersul înainte al societăţii pe care o edificăm, la propă mentului de ordine interioa
presă, dezbătînd problemele scriitoriceşti profesionale şi şirea spirituală a ţării. ră pentru cooperativele meş
de obşte, conferinţa a beneficiat, la apogeul el, de am Scriitorul nu este altceva decît omul vremii sale. Via teşugăreşti şi de invalizi, în~
pla şi profunda cuvîntare a secretarului general al parti ţa de zi cu zi a poporului său constituie izvor nesecat de călcarea cu vinovăţie de că
dului, „Partidul şl poporul nostru — spunea tovarăşul inspiraţie. Şi marea misiune a sexiitorului contemporan tre membrii cooperatori a o-
Nicolae Ceauşescu, referindu-se la realizările literaturii şl este să cînte lupta şi munca eroică a acestui popor, bu bligaţiilor lor de muncă, • in
artei româneşti din ultimii ani — dau o înaltă apreciere curiile şi necazurile, Speranţele şi visurile sale, să însu clusiv a normelor de com
activităţii rodnice desfăşurate de acest important detaşa fleţească milioanele de făuritori ai orinduirii socialiste, să portare, constituie abatere
ment al intelectualităţii noastre, devotamentului cu care dea glas năzuinţelor lor arzătoare spre o viaţă liberă, disciplinară care poate fi
scriitorii — români, maghiari, germani şi de alte naţiona demnă, fericită'. sancţionată, în raport cu gra
lităţi — slujesc Idealurile luminoase ale socialismului în în realizarea acestei nobile misiuni, remarcabila ple vitatea ei, chiar şi cu exclu
România, militează pentru Înfăptuirea politicii interne şl doarie a secretarului general al Partidului Comunist Ro derea din cooperativă. Aceas
externe a partidului, contribuind prin scrisul lor, prin o- mân pentru o literatură a zilelor noastre, a chemat pe tă sancţiune gravă se hotă
perele lor, alături de întregul popor, la realizarea progra toţi cronicarii acestor timpuri să consemneze în mod ve răşte de către adunarea ge
mului de înflorire multilaterală a României socialiste". ridic uriaşul efort constructiv al locuitorilor acestui colţ nerală a cooperativei sau
Acum, cînd ecoul celor trei zile de dezbateri este în de lume, să arate realizările şi piedicile, să critice lipsu ”5801161, la propunerea consi
că viu în memoria noastră, putem afirma că adunarea rile şi greşelile, să surprindă avalanşele noului. Şi tot liului cooperativei, respectiv
soborului scriitoricesc a fost un adevărat proces al con slujitorii condeiului sînt chemaţi de a face din arta lor al secţiei. Carnetul de mun
ştiinţelor. Adevărurile pronunţate de către mînuitorli con un mijloc de luptă împotriva tendinţelor şi ideilor care că al cooperatorului exclus
deiului slnt dovezi de căutări, meditaţii, frămîntări. Calea pun în primejdie pacea şi prietenia între oamenii de pre din cooperativă sau al sala
scrisului nu este uşoară. Ea înseamnă uneori un travaliu tutindeni. riatului căruia i s-a desfăcut
Istovitor, durere şl speranţă umană. A spune despre ci „Cerem un singur lucru : faceţi ca operele voastre să contractul de muncă, se va
neva că este scriitor este suficient pentru a denumi în servească poporul!" — spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu.
primul rînd' şl un om ; un om generos, conştient de rolul O viitoare istorie a literaturii va consacra cu certitudine preda acestuia completat cu
său, de dăruirea pe oare o implică munca sa nobilă. Sco opere valoroase — dovadă a înţelegerii acestei chemări, toate datele la zi. In cazul
pul este însă atingerea marelui ţel : creaţia — fie ea un dovada adeziunii depline a scriitorilor din România faţă în care această predare nu yA' ' ♦ ,, * / ţ,
vers sau o singură frază — să devină un bun moral al de înaltele idealuri ale societăţii noastre, dorinţa lor de se poate face direct, carne
1972
anii
socialismului.
In
efort
constru
a
mare
slderurglştilor
un
ctlv
In
cunoscut
Municipiul
poporului pe care îl slujeşte. Exprlmîndu-şl crezul, scrii a face totul pentru a se bucura de încrederea partidului se vot Înălţa şi da In folosinţă 1 700 apartamente — un spaţiu lo oatlv cel puţin egal cu al Hune
torii ce s-au perindat la tribuna adunării s-au angajat de şl poporului. tul de muncă poate fi tri doarei anului 1948.
mis titularului şi prin inter
Autografe Ion ...Mama ne-adormea în
braţe. Seară de seară. Mai
Grecea Ia librăria întii pe cei mărunţi, apoi pe
„N. Eminescu" cei mai mărişori. Adeseori
şi doi o dată. Pină ce liniş
iPtxtte sirtt frunza neliniştii-n iHnt din Deva tea nopţii punea stăpînire pe DEVA: Mary Popplns — se
Cu dorul pe buzele doinei răsfrlnt, casa noastră. riile I-II („Patria"); Slmon Bo-
B.D.
(„Arta“);
Poate slnt sufletul horelor, cald, în seara trecută, la libră Atunci, in anii prunciei, DUMINICA 28 MAI misinnil de după-amiază; 17,35 ADAS; 19,00 în întlmpinarea livar munte şl lft SIMBRIA: („Mure
la
mare
Conferinţei
Alfa
a
Naţionale
Prin aurul verii In care mă scald, ria „Mihai Emlmescu" din mama era totul. Era cea mai I De la pentru Ia Omega. Enciclo dului Comunist Român. Parti şul“); HUNEDOARA: Farmecul
18,05
Inte
Cîntec
elevi;
pedie
Băieţi
8,15 Gimnastica pentru toţi ;
Poate «ţni iarba pornită la drum Deva, scriitorul Ion Greoea bună şi mai dragă. Dintre 8.30 Cravatele roşii; 10,00 Viaţa de dor -- Tălmăcirea coregra lectualitatea tehnică îşi sporeş ţinuturilor băieţi sălbatice; („Slderurgls-
răi
buni,
Să-ntlmpine rouă luminii de-acum, — cunoscut publicului prin toate mamele... satului; 11,10 Să Înţelegem mu fică a upora din cele mai fru te eforturile pentru progresul tu]“); Vară de altădată (.Con
cîutece
de
moase
1001
19,20
Poate Mnt struna limpezită-n izvor romanele „Necunoscuta", Tata era mai rar printre zica. Leonard Bernstein In re Maria Tănase; Interpretate Semenic economici socialiste; Telejurnal; 20,00 structorul“) ; CALAN: Trenul
'“seri;
de
19,30
18,30
Uver
(„11
Cortul
fcegănlnd înălţimea unui cer viitor. „Moartea lebedei“ etc. — a noi. trospectivă. In II“ program: Beethoven, 2 000; 18,45 întrebări şi răspun Reflector; 20,15 Tinerii despre roşu — Iunie“); TELIUC: („Minerul“);
de
„Leonpra
tura
seriile
I-II
Poate slnt visul pământului viu; avut o întîlnire cu oititorii, „Marea“ _ trei schiţe simfoni suri. Îmbinarea armonioasă a ei Înşişi; 21,00 Pagini de u- PETROŞANI: Locotenentul Bul-
democratic
mor:
centralismului
Pe mine mă uit cfnd se face tirziu, cu care prilej autorul a a- ce de Debussy, Uvertura „1812" largă autonomie locală ; cu 19,15 o piatră; Aventuri In epoca de ; litt („7 Noiembrie“); Ritmuri
21,50
Avanpremieră
12,00
Frumuseţile patriei veşnic le ştiu I oordat numeroase autografe de Ceaikovskl; Emisiune De strajă Publicitate; 19,20 1001 de seri ; 21,55 Recital ln trei; 22,10 Sub spaniole („Republica“); LU-
12,30
ln
lim
patriei;
pe noul său roman „La ba maghiară ; 14,10 Telesport. 19.30 Telejurnal; 21,10 Tito Gob- soarele Tunisiei; 22,30 24 de ore. PENI: Pădurea pierdută („Cul
celor
tural“);
LONEA:
Anna
TRAIAN F1L1MON porţile Severi nul ui". Fotbal: B. D. G. — Uruguay. bl la Bucureşti; 21,40 Prim-plan: 1000 de zile — seriile I-II („Mi
Transmisiune de la Leipzig. Ştefania ionescu, preşedinta co VINERI 2 IUNIE nerul“) J VULCAN: Sprijlniţl-l
„Premiul Europei“ la ciclism pe operativei agricole do producţie pe şerif („Muncitoresc“); URI-
pistă. Transmisiune de la Pra- din comuna Putineiu, Jud. Te 8.00 Telex; 9,05 Dinamica so CANI: Floarea-soarelui („7 No
ga; 16,00 Postmeridian; 17,10 leorman; 22,10 Vedete ale muzi cietăţii româneşti (reluare) ; 9,25 iembrie“); BARBATENI: Aştep
Rapsodie
ro
folcloric:
Moment
cii uşoare; 22,30 24 de ore.
Ţin bine minte că tata ne S erlal pentru copil: „Potcoava mânească ; 9,40 Reportaj T.V, tarea („6 .August"); ORAŞTIE :
Primul
episod;
(I).
(le
piatră“
—
seriile
Vagabondul
(„Pa
I-H
juca numai pe genunchi. Dar Carele ghlaurului; 17,40 Cin tare MIERCURI 31 MAI Existenţa a doua (reluare) ; 10,00 tria“) ; Medicul de la asigurări
ne iubea mult. Nu se arăta... patriei; 19,00 Reportajul săptă- Curs de limba germană (lecţia („Flacăra“) ; GEOAGIU-BAI :
Cartea în general, şi car te, se instalează definitiv în turnul de apărare al cetăţii Aud şi acum cum o doje irunii: Existenţa a doua; 19,20 9.00 Telex; 9,05 Semenic 2 000 a 18-a) ; 10,30 Film serial pen Castanele slnt bune; HAŢEG :
tru
şl
cămila
(relua
copil:
AII
(reluare);
9,20
Şte-
tea de literatură în special, conştiinţa oamenilor. Devine, Costeştl. Apoi, şi-a ales vreo nea pe mama : 1001 de seri; 19,30 Telejurnal ; fania Ionescu (reluare); Prim-plan: 9,50 re) ; 10,45 Pagini de umor : A- Tudor — seriile I-H, Familia
20,00
La porţile Istoriei. La por
a căpătat noi valenţe spiri pentru om, o necesitate I zece cărţi şi le-a cumpărat. — Or să-ţi rupă braţele ţile luminii. Spectacol de sunet Desen animat; 10,00 Curs de venturi in epoca de piatră (re Toth („Popular“); BRAD: Mirii
(„Steaua
roşie");
I-
II
anului
11,35
luare)
necu
tuale prin lucrările recentei Faptul acesta nu ne mai Am notat, pe furiş, cîteva: copiii ăştia. Nu-i învăţa a- şi lumină dedicat împlinirii a limba franceză. Lecţia a 18-a ; noscut ; (reluare) ; Bucureştiul Telejur LIAt Esop („Lumina“).
12,00
atestare
docu
de
Conferinţe naţionale a scrl- miră acum cînd prin grija „Poezii" de Nicolae Labiş, dormiţi numai in braţe. 1850 de a ani municipiului Drobe- 10.30 şi Telecinemateea pentru co nal; 16,00-17,00 Teleşcoală; 17,30
„Cei
mentară
(reluare)
tineret
pii
doi
’itorllor, axate pe transpune partidului, în toate localită „Strămoşii" de Radu Theo- . Mama nu lua In seamă ta — Tr. Severln şl inaugurării care au furat luna“; 12,00 în Deschiderea emisiunii de după-
rea în actul literar a concep ţile ţării, plnă şl în cele mai doru. Ne-a mărturisit că îi dojana lui. Şi tot în braţe Hidrocentralei de la Porţile de trebări şi răspunsuri (reluare); amiază. Artă plastică ; Farmecul 17,45 o-
Stop-cadru;
18,10
ţiilor fertile ale partidului îndepărtate cătune, înfloresc plac foarte mult cărţile de ne adormea. Dar parcă toţi Fier; 21,00 Film artistic: Hiber 12.30 Telejurnal; 15,30 Teleşcoa Curs de peretei; 18,30 Satul contempo 9,00 Telex;
la
16,30-17,00
(reluare);
natul — cu Louis de Funes ;
nostru despre literatură şi şi se dezvoltă importante lă- literatură cu temă istorică. unsprezece doream mai 22,25 Telejurnal — duminică limba engleză — lecţia a 17-a (re ran; 18,50 Tragerea Loto; 19,00 9,05 Biblioteca pentru toţi: Ion
Creangă (I);
artă. De aceea, alăturînd cele caşe de cultură — case de „Şoimii" lui Mihail Sadovea- mult jocul ceva mai aspru sportivă. luare) ; 17,30 Deschiderea emisi Revista literară T.V. Literatură 9,30 De vorbă cu gospodinele;
şl actualitate; 19,20 1001 de seri;
O
17,35
două cuvinte, omul şl car cultură, biblioteci, cămine nu şl „Legendele istorice" unii de după-amiază; Eml) Ra- 19,30 Telejurnal; 20,00 Drumuri 9,45 Drumuri ln Istorie, Mu
o
idee:
viaţă
pentru
tea, nu facem decît să ală culturale etc. Spiritualizarea ale lui Dimitrle Bolintineanu de pe genunchii tatii... LUNI 29 MAI coviţă; 18,05 Interpreţi de mu |n Istorie. Muzeul de istorie al zeul de Istorie al Republi
turăm bunului concret al maselor populare este un — pe care 1 le recomanda ...Astăzi, împrăştiaţi ■ în zică populară; 18,25 Timp şi a- Republicii Socialiste România cii Socialiste România (U);
(HI) — unitate şl neatîrnare ;
rusă
Curs
limba
16,30-17,00
de
muncii scriitoriceşti, lumina proces dinamic, declanşat în vînzătoarea — le are deja în lume, ne adunăm arareori — Lecţia » 16-ft (reluare); 17,35 notimp In agricultură; 19,00 18,50 20,15 Film artistic: Hatarl; 22,20 10,00 Tele-enciclopedia;
Tragerea
Pronoexpres;
In
Ancheta
cuprinsă în acest bun, pe orîndulrea socialistă, care bibliotecă. La despărţire, am toţi cei unsprezece lingă Deschiderea emisiunii; 17,40 La întlmpinarea Conferinţei Naţio Abruzzi şl Molise — film docu 10,45 la Frata“; T.V.: „Cazul de
beneficiarul acestei trude —• urcă şi se statorniceşte în aflat şi numele săteanului : braţele dulci şi moi, lingă volan — emisiune pentru con nale a Partidului Comunist Ro mentar Italian; 22,40 24 de ore. 11.30 Concert de buzunar. „Ţepi
Din ţările socialiste.
ducătorii auto; 18,00 Căminul;
Dinamica
omul. Este oaziul să ne a- viaţa noastră nouă. Petru Ruzam. genunchii ce ne-au jucat rar, 18,45 Scena — emisiune de ac mân. 19,20 1001 societăţii româ la Bruxelles“ — tnloro-
de
19,30
neşti;
seri;
mlntim aici de cele peste Indiferent unde ar locul, Un om simplu, un locuitor aspru, dar intr-o vibraţie tualitate şi critică teatrală; 19,10 Telejurnal; 20,00 Reportaj T.V.: SÎMBAtA 3 IUNIE epectacol de varietăţi;
douăzeci de milioane de ce oamenii nu-şl mal pot con dintr-un sat de munte şi-a adine umană. De faţă cu cei Noutăţi cultural-artlstlce ; 19,20 Tînjeauiţ; 20,20 Telecinemateea: 12.15 Emisiune de educaţie sa
seri;
nitară ;
tăţeni al ţării — adică de cepe existenţa fără cărţi — umplut braţul cu cărţi şi a doi oameni ce ne-au jucat şi 1001 de Reflector; 19,30 Telejurnal se ; Crimă şi pedeapsă — adaptare 9.00 Telex; 9,05 BlbUoteoa pen 12.30 Telejurnal;
Film
20,0Q
20,15
după Dostolovski; 22,05
24 de
noi toţi — oare consumă zil într-un cuvînţ, fără cultura plecat spre casă. E un gest crescut pe braţele şi genun rial: Salut Germaine (III); ?1,00 ore; 22,20 Finala Cnpel campio tru toţi (reluare) ; 9,35 De vor 16.30 Deschiderea emisiunii de
gospodinele;
Telc-
cu
bă
9,50
—
mline
fotbal
nilor
europeni
nic „hrana spirituală" a căr lizare, fără cunoaştere. Bi firesc, care nu ne mai miră ! chii lor, timpul parcă stă in Lumea de 21,30 Steauft Industria Amsterdam — la Internazionale : Ajax enciclopedia (reluare) ; 10,50 Dru după-amiază. Emisiune ln
fără
previziunii;
loc. Nepoţii nu le mai co
L-am amintit aici numai fi
Is
istorie:
ln
muri
Mi
de
Muzeul
ţilor. Este de nelipsit aceas bliotecile au devenit o pre indcă, prin frumuseţea şi boară din braţe şi de pe ge nume; £2,30 24 de ore; 22,45 lano. torie al Republicii Socialisto limba germană;
tă hrană din viaţa omului. zenţă obişnuită sub acoperi autenticitatea sa, actul aces Contraste ln lumea capitalului. România (UI) (reluare) ; 11,05 18.15 Ritm, tinereţe, dans;
Chiar şl în faza vîrstei pre şul lor. Iată un singur exem ta constituie o confirmare nunchi. Vezi că nu mi-au rupt MARŢI 30 MAI JOI 1 IUNIE Revista literară T.V. (reluare) ; 18.50 Săptămîna ln Imagini;
—
Seleeţliml
1001
din
şcolare, lumina cărţilor se plu, întîlniţ în cîmpia Cos- firească a unei ipostaze nu îl,25 divertisment laşul pe emisiunea 19.20 tanul“; do seri: „Felix mo
de
adre
9.00 Telex; 9,05 Prietenii lui
răsfrînge puternic asupra o- teştiului, la recenta sărbă numai noi, dar şi trainice. copiii braţele. Şi i-am ador 9,00 Telex; 9,05 Teleşcoala : Aşchiuţă; 9,30 România In lume sa dv. (reluare) ; 12,15 Telejur 19.30 Telejurnal;
(anul
liceu).
Tele
mului, îi netezeşte drumuri toare a istoriei. Sîmbătă sea Cartea este rezultatul mun mit pe braţe pe toţi unspre Biologie şcolară III integrată. Func (reluare); 10,00 Curs de limba nal; 16,30 Deschiderea emisiunii 20,10 In Întlmpinarea Conferin
mărişori
pină
zece
fost
au
in
viziune
emisiune
după-amiază,
de
ţei Naţionale a P.C.R. şi a
le, îi conturează destinul. ra, de expoziţia cu cărţi — cii fără odihnă al unor oa — zice mama dojenitoare, ţia de excreţie. Filozofie şl so engleză (lecţia a 18-a); 10,30 Te- limba germană; 18,15 Ritm, ti ) celei de a 25-a aniversări
Crimă
şi
pedeap
lecinemateca;
Am putea exemplifica prin organizată de Centrul de li meni, pus în slujba tuturor încet să n-o audă decît ta cialism ştiinţific (anul IV li să (reluare); 12,15 Primăvara nereţe, dans; 18,50 Săptămîna ln a republicii. Ţara Întrea
poeziile pe care le învaţă co brării din Deva — s-a apro oamenilor. Aici, credem, se ta. ceu). Dialectica procesului cu la Sofia (reluare); 13,00 Tele imagini; 10,20 1001 de seri; 19,30 gă ln Întrecere;
piii cînd încep să „rupă" cu piat un om. După vorbă şi află punctul de pornire, iz — Genunchii mei parcă-s noaşterii; 10,00 Curs de limba jurnal; 16,30-17,00 Curs de lim Telejurnal; 20,00 Avanpremieră; 20.25 Tele-enclclopedla;
vintele, prin basmele în îm port părea un ţăran din îm vorul drumului spre cunoaş tot mai tari. Mă întineresc nisă _ Lecţia a 17-a (reluare); ba germană. Lecţia a 17-a (re 20,10 Teleenclcüopedla; 21,00 Te- 21.25 Teledlvertlsment: „Clnd •-
părăţia cărora zboară cu prejurimi. tere pe care ne-am avîntat, nepoţii ăştifl — grăieşte ta 10.30 Căminul (roluftre); 11,15 luare) ; 17,30 Deschiderea emi levarietăţi, emisiune muzical- ram copil odată...“;
ale
Vedete
gîndul din poala bunicilor... — Sînt din satul Ocolişu dragostea noastră faţă de li ta, ai cărui paşi au străbă Film serial: Patru tanchlşti şi siunii de după-amiază, emisiu distractivă; 22,00 Şlagăre Îndră 22.20 Astăzi Hary muzicii uşoare.
şi
Belafonte
Cărţii nu-i place să stea, Mic 1 — ne-a confirmat o- terele tipărite, respectul şi tut o lume ca să-şi îmbxicu- un cline (XV) (reluare); 12,10 ne ln limba maghiară; 18,30 gite, mari cintăreţl; 22,15 Tele Diana Ross;
- eţa în vremurile trecute, nu mul. De la brazii ăia în sus ţinuta cu care trebuie să ne re de cîteva ori pe an cei Telejurnal; 16,30-17,00 Curs do Reportaj T.V. — Crochiuri... De jurnal; 22,30 Campionatele eu 22,40 Telejurnal;
mai la oraş. Ea urcă vertigi începe hotarul nostru — ne-a întîmpine cărţile. unsprezece copii... limba franceză. Lecţia a 17-a Ziua Internaţională a copilului; ropene de box — tineret (as 22.50 Fotbal: R. F. a Germaniei
nos în creierul munţilor, co arătat el cu mîna spre creas (reluare); 17,30 Deschiderea e- 18,50 Tragerea de amortizare pecte Înregistrate). — U.R.S.S. — meci organi
Inaugurării
cu
zat
prilejul
boară în şesurile îndepărta ta împădurită, unde se află MARIN NEGOIJA GH. I. NEGREA stadionului olimpie din
München.
Rememorări MASURILE
oc
ales,
Andreeacu este un* dintre flă tul la contact pu viaţa ţlrgurHor 11 va .curma de tinăr viaţa, la mia Română l-a melnbru la post 28 mor- PRAFULUI
1948,
tombrie
cările artei noastre plastice, care şl şalelor, reaUziud Imagini cu 22 octombrie 1882. igiena
[n scurta sa existenţă de 33 de case şl drumuri de ţară, portrete In semn de cinstire şi preţuire tem.
ani a lăsat o operă dramatică, do ţărani, privelişti de cîmp, as- a operei Iul Andreescu, Acade IOAN SEU Exploatările miniere ale pereţii lucrării înainte de
Ln care glia pămlntiUul românesc, peote de blid, imagini ce expri I.M. Hunedoara au fost începerea lucrului la toate
zugrăvită in toate anotimpurile mă cu o vigoare nelntllnltâ pină Una dintre preocupările puncte cu truse de prim a- dotate în ultimii ani cu un procesele tehnologice gene
naturii, rămlne o Imagine flde- acum sentimentele pe care 1 le-a
Lă, fără umbră de idealizare a trezit Îndeosebi mizeria aşezări de seamă ale conducerii în jutor, atît la suprafaţă cît număr însemnat de utilaje ratoare de praf. Pentru
realităţii vieţii trudnice a ţăranu lor rurale de la sflrşltul secolu treprinderii miniere Hune şi în subteran. La exploa şi mecanisme, în vederea combaterea prafului rezul
lui român. Prea multe date nu lui trecut. doara este şi aceea de a a- combaterii prafului. Dar
se cunosc despre viaţa marelui Peisajul orăşenesc l-a atras tările unde muncitorii mi tat la lucrările de puşcare
artist, ln schimb opera sa este mal puţin pe artist. Ca şl Gri- sigura salariaţilor care lu neri au de parcurs distan pentru ca aparatura cu ca se va aplica burajul cu apă
cea oare oferă oglinda vieţii Iul gorescu, el so simţea mal aproa crează atît în subteran, pre ţe mai mari de 3 km şi în re au fost înzestrate ex şi perdele de ceaţă; înain
— oontopindu-se într-un tot u- pe da viaţa oamenilor de la sa cum şi la suprafaţă condiţii ploatările miniere să-şi jus
nltar, care nu sa poate Judeca te, de natură, de arfng. Lucrări cazul cînd în zona respec te de încărcarea găurilor se
decît luate amlndouă la un loc. ca J „Iama ln crîng“, „Crlngul de munoă din cele mai bu tivă nu există mijloc de tifice existenţa, este abso va stropi locul de muncă
S-a născut la 19 februarie 1850, desfrunzit“, „Stejarul“, „Interior ne. Astfel, la toate minele transport organizat, s-a lu lut necesar ca minerii să pe o distanţă de 5-10 m ;
Lntr-o familie de negustori, care de pădure“, „Tăietor de lemne în s-a asigurat apa potabilă at iniţiativa de către con respecte următoarele mă pulverizatoarele de apă vor
sărăceşte Încă pe vremea clnd pădure“ slnt de o puternică vi necesară pentru băut şi în suri de combatere a pra
viitorul pictor so afla la şcoa talitate, Încărcate ou un fanneo ducerea întreprinderii ca să fi montate la o distanţă de
lă. Grijile şl nevoile le va cu auster. Realismul Iul Andreesou treţinerea igienico-corporală se organizeze transportul fului. Astfel, pentru reali 10-20 m de front. Punerea
noaşte din primele claso de şcoa in aceste lucrări este Izbitor, a angajaţilor. In locurile de colectiv al muncitorilor, a- zarea unul perforaj umed lor în funcţie şe va face
lă de la Gimnaziul Gheorghe La- mijloacele simple şl directe slnt muncă cu temperaturi mai
zăr din Bucureşti. Intre anii 18G8- încărcate de acea savoare spe ■colo unde numărul lor este normalizat se vor aplica în la retragerea artificierului,
1872 urmează cursurile şcolii de cifică pâmîntulul românesc, cp ridicate, s-a pus la dispo de cel puţin 10 salariaţi ca practică următoarele preve iar oprirea la reintrarea în
arte frumoase, la absolvirea că toată consistenţa sa. ziţia muncitorilor apă mi re fac naveta, şi nu sînt deri : se va stropi locul de front după puşcare; pentru
rora obţine, prin concurs, cate In creaţia sa nu găsim nimic nerală sau carbogazoasă
dră do desen la seminarul din teatral, nlmio căutat, nimic su posibilităţi de a fi cazaţi în muncă pe o distanţă de 5- combaterea prafului pe căi
Buzău. Buzăul vta deveni o eta perficial, totul este lucrat cu o sărată. La fiecare exploa localitatea unde se află mi 10 m înainte de începerea le de aeraj, transport, cir
pă de maturizare ca om şl artist, adlncă conştiinţă profesională. tare minieră salariaţii au na. O realizare de seamă lucrării de perforare. Per culaţie etc. se vor realiza
realizînd lucrări ce denotă o Prlm-planul peisajelor Iul Andre- la dispoziţie încăperi auxi forarea găurilor va fi înce
mupcă stăruitoare, tenace, pen escu este redat cu virtuozitate, care s-a rezolvat cu bine perdele de ceaţă în locu
tru însuşirea mijloacelor de ex adine analizat, lucru ce-î găşlm liare pentru băi, vestiare, este şi asigurarea transpor pută folosind jumătate din rile unde acesta poate fi
primare proprii picturii, desco- mai puţlu ln operele lui Grlgo- uscătorii, prevăzute cu in presiunea aerului compri pus în suspensie; pentru
perlndu-şi ou adevărat chemarea. rescu. tului în subteran. Astfel, la
Andreesou îşi alege do la bun In 1879 artistul găseşte resur stalaţii de încălzire şl ven locurile de muncă din aba mat ; se vor folosi sfrede- combaterea prafului la con
început subiecte capabile să e- sele necesare călătoriei ln Fran tilaţie. Toţi angajaţii din taje care se află la o dis le sau capete de tăiere cu strucţiile şi instalaţiile de
voce mizeria, condiţiile de exis ţa. In perioada şederii la Paris, subteran au fost dotaţi cu la suprafaţă, se vor apli
tenţă ale ţărănimii din acele vre el va fl prezent cu două lucrări tanţă mai mare de 2 km, orificiile de debitare a a-
muri. Atmosfera apăsătoare de do pictură („Tlrg ln preajma echipament de protecţie s-au asigurat mijloace de pei cît mai aproape de tă-. ca sistemele de captare prin
restrişte şl sărăcie este zugrăvi Buzăului“ şl „începutul primăve pentru a cărui bună folosi transport specifice. iş ; în timpul perforării gău absorbţia prafului de la
tă ln lucrări ca: „Margine de sat“, rii“) lucrări ce l-au adus consa re şi păstrare sînt desem rilor de mină la locurile de punctele de formare şi eva
„Casă la drum", „Casa cluraru- crarea. naţi să supravegheze maiş Numărul de exemple cu
lul", din care prima lucrare a întors ln ţară, va plota o se măsurile întreprinse pentru muncă cu un grad de pră- cuarea lui folosind : utilaje
fost distrusă ln timpul războiului. rie de portrete de ţărani, ln oa trii şi şefii de brigăzi. Toţi a le crea condiţii optime fuire de categoria a doua, carcasate şi cu interiorul
Bara putere de observaţie, as re figurile slnt Învăluite adesea angajaţii şi în mod cu to de muncă minerilor poate capătul coloan.ei de aeraj se sub depresiune; instalaţii
cuţita sensibilitate pentru culoa cu o umbră de tristeţe şi amără va monta la 2 m de fron
re sinceritatea viziunii, adincl- ciune, sau exprimă o anumită tul special inginerii, teh fi şi mai mare. Trebuie re de desprăfuire potrivite
rea sentimentului, slnt puncte de dtrzenie, specifică ţăranului ro nicienii, maiştrii, artificie ţinut că permanent în a- tul de lucru; pentru com procesului tehnologic res
reper ale creşterii andreesciene. man, de a Înfrunta sărăcia şl mi baterea prafului la încărca pectiv, cu eventuala apli
Contactul Iul cu Expoziţia „Ami rii, şefii de brigadă, echi tenţia conducerii întreprin rea materialului derocat se care a procedeelor umede
cii bele-arte“ din 1873 la Bucu zeria impuse de societatea tim pă şi schimb au fost bine
reşti şi cu cele aproape 150 lu pului respectiv. derii miniere, a comparti va aplica stropirea cu apă cum ar fi : stropire, perde^
crări de pictură ale lui Grigores- Cele mal reuşite dintre portre instruiţi asupra modului de mentului de protecţia mun ori de cite ori apare mate le de ceaţă etc. La com
cu. va Influenţa puternic Întrea rial neumezit, iar la punc baterea prafului se poate
ga orientare şi dezvoltare profe tele realizate slnt autoportretele, acordare a primului ajutor cii de acolo, stă găsirea de tele de încărcare, descăr
sională a artistului. In anul 1874, care au o largă gamă a trăirii în caz de accidente. De noi şi noi soluţii pentru ca care, transbordare, se va a- folosi apa industrială dacă
el expune pentru prima oară la Intense, o adîncime a expresiei fapt, pentru prevenirea ori igiena muncii să capete va plica pulverizarea apei sub nu prezintă nocivitate, iar
„Expoziţia artiştilor ln viaţă“ uman«. Grelele condiţii de via formă de perdele de ceaţă. folosirea ei este aprobată
trei lucrări: „Oală cu flori“, ţă îndurate de tinăr, precum Şi cărei situaţii s-au organizat lenţe noi, De asemenea, se vor stropi de organele Inspeetoratuiui
„Natură moartă cu peşti", „Pei constituţia Iul debilă favorizează Ion Andreescu — sanitar de stat.
saj din Crlngul Buzăului“. Artis apariţia unei boli Incurabile, care