Page 86 - Drumul_socialismului_1972_05
P. 86
4 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 406 • SIMBĂTÂ 27 MAI 1972
EBBB
Vizita în ţara noastră a tovarăşului Fidel Castro Ruz
Convorbiri oficiale Toastul tovarăşului Toastul tovarăşului
Nicolae Ceauşescu Fidel Castro Ruz
româno-cubaneze (Urmare din pag. 1) popoarelor din întreaga nit pe calea dezvoltării in (Urmare din oaa. 1) ste 25 de ani, va numără nu acceptă să coexiste cu re
lume. dependente, cu lupta lor pen 600 de milioane, vorbim a- voluţia, cu revoluţia cubane
Ne preocupă mult ca în tru apărarea suveranităţii ceeaşi limbă, sprijinim ace ză, decît în măsura în car#
forţă şi dictat, colonialismu Orientul Mijlociu să se a- naţionale, o expresie a soli şi în instaurarea unui cli eaşi cultură, am trăit expe revoluţia cubaneză nu ar ma!
După-amiază, la Palatul Carlos Rafael Rodriguez Ro mat de pace şi securitate pe rienţe istorice asemănătoare, fi revoluţie, în măsura în
Consiliului de Stat, au în driguez, membru al Secreta lui, neocolonlalismulul, pen jungă la încetarea încordă darităţii cu mişcările de eli acest continent. împărtăşim avem probleme comune. Re care nu ar mai fi un exem
ceput convorbirile oficiale riatului C.C. al P.C. din Cu tru a asigura dezvoltarea rii, la stingerea conflictului, berare naţională din Africa. preocuparea în legătură cu sursele umane, culturale şi plu pentru celelalte ţări, în
între tovarăşul Nicolae ba şi ministru al Guvernu progresistă a omenirii, res la o soluţie politică, pe baza România sprijină lupta tutu Orientul Mijlociu, şi mai a- naturale ale acestei comuni măsura în care s-ar neutra
Ceauşescu, secretar general lui Revoluţionar, comandant pectarea dreptului fiecărui rezoluţiei Consiliului de Se ror mişcărilor de eliberare les în legătură cu problema tăţi sînt numeroase. Tot liza, ar capitula. Imperialis
al Partidului Comunist Flavio Bravo Pardo, membru popor de a-şi hotărî dezvol curitate, care să ducă la re naţională, a tuturor popoare Vietnamului,' cu sporirea ceea ce lipseşte în acea re mul ar accepta coexistenţa
Român, preşedintele Consiliu al C.C. al P.C. din Cuba, şe tarea economico-socială co tragerea trupelor israeliiene lor care mai gem sub jugul bombardamentelor asupra giune a lumii este revoluţia. cu ţara noastră în condiţii
ocupa
din
teritoriile
arabe
lui de Stat al Republicii So ful sectorului consum şi de respunzător năzuinţelor sale, te, la garantarea integrităţii colonial pentru lichidarea ori Vietnamului de nord, mina Revoluţia va reprezenta sin inacceptabile pentru revolu
fără nici un amestec din a-
cialiste România, şi tovarăşul servirea populaţiei al C.C. al fară. Succesele obţinute de şi securităţii tuturor statelor cărei forme de subjugare şi rea porturilor, politica pro gurul instrument capabil să ţia cubaneză. Din acest mo
asuprire
popoare,
altor
a
Fidel Castro Ruz, prim-secre- P.C. din Cuba, Jose A. Na forţele antiimperialiste sînt din această zonă şi, în ace considerînd că aceasta are o vocatoare a imperialismului cimenteze, în rîndurile po tiv ne aşteaptă o luptă în
tar al Comitetului Central al ranjo Morales, membru al un imbold în această luptă ; laşi timp, la crearea condi importanţă deosebită pentru yankeu, lipsa de scrupule de poarelor Americii Latine, o delungată. Tocmai de aceea,
Partidului Comunist din Cu C.C. al P.C. din Cuba şi mi avem ferma convingere că ţiilor necesare ca populaţia cauza generală a progresului care dă dovadă în înfăptui mare comunitate, capabilă să drumul nostru va fi greu,
ba, prim-ministru al Guver nistru al industriei alimen politica imperialistă, colonia palestiniană să-şi poată asi şi socialismului în lume. rea oricărui act de agresiu trăiască, să existe în lume dar totuşi considerăm că am
nului Revoluţionar al Repu tare, comandant Arnaldo O- listă este sortită eşecului şi gura o viaţă liberă, indepen Sîntem profund interesaţi ne, care merge pînă la a co în condiţii de supravieţuire, trecut de anii cei mai difi
blicii Cuba. choa Sanchez, membru al nimic şi nimeni nu o mai dentă, corespunzător intere ca între ţările socialiste să mite un adevărat genocid de egalitate şi cu relaţii în cili, am depăşit cele mal mari
Din partea română la con C.C. al P.C. din Cuba şi şef poate salva. Desigur, lupta selor sale naţionale. se dezvolte relaţii largi de împotriva unui popor cum floritoare. dificultăţi, am trecut de cele
mai grele momente ale blo
vorbiri participă tovarăşii al armatei din Havana, antiimperialistă presupune Sîntem preocupaţi în mod colaborare şi facem totul în este cel al Vietnamului. Ţara noastră este într-a-
Ion Gheorghe Maurer, mem Omany Cienfuegos, membru învingerea multor greutăţi, deosebit de situaţia din In- această direcţie. Sîntem con Trăim într-o lume foarte devăr o ţară mică, cu resur cadei.
Trăim un moment în care
bru al Comitetului Executiv, al C.C. al P.C. din Cuba, presupune unitate, solidari dochlna. Ne îngrijorează vinşi că deosebirile de pă complexă, cu probleme foar se economice naturale redu ideile revoluţionare se dez
al Prezidiului Permanent al secretar general al Organiza tate, întrajutorare. mult măsurile luate în ulti reri, divergenţele existente te variate, foarte diferite. se, iar cele care pot fi con voltă în mijlocul popoarelor
C.C. al P.C.R., preşedintele ţiei de solidaritate cu popoa Cunoaştem transformările mul timp de Statele Unite sînt vremelnice şi că ele vor Diferite sînt problemele Eu siderate ca fiind din abun latino-americane şi trăim în
Consiliului de Miniştri, E- rele din Asia, Africa şi A- care au loc în America Lati ale Americii împotriva Viet fi depăşite. Acţionînd unite, ropei, cele ale Asiei, cele ale denţă, cum sînt unele resur tr-un moment în care chiar
merica Latină, Mauro Gar nă. Am spus, cu puţin îna namului — măsuri care lo Orientului Apropiat şi pro se minerale, implică mari in
mil Bodnaraş, membru al inte, la mitingul spontan din ţările socialiste pot exercita în mijlocul societăţii ameri
Comitetului Executiv, al Pre cia Triana, directorul Di faţa sediului Comitetului vesc şi în interesele altor po o influenţă mult mai puter blemele Americii Latine. Noi vestiţii, exploatarea lor fiind cane mari sectoare iau cu
ne aflăm în situaţia deose
zidiului Permanent al C.C. recţiei ţări socialiste din Centra], că revoluţia cuba poare ce au relaţii cu Re nică asupra dezvoltării între bită de a fi aşezatjp, din punct foarte costisitoare. De aceea, noştinţă de problemele impe
al P.C.R., vicepreşedinte al Ministerul Relaţiilor Exter neză, victoria socialismului publica Democrată Vietnam. gii vieţi internaţionale. Ne de vedere geografic, la o trebuie să ne gîndim la vi rialismului şi devin conşti
Consiliului de Stat, Ion Pă- ne, şi Nicolas Rodriguez As- în Cuba au constituit şi con Considerăm că. este necesar preocupăm permanent pen itor, pe termen lung, la legă ente de realităţile lumii de
tiazarain, ambasadorul Re să se pună capăt acestor mă tru a asigura dezvoltarea re mare distanţă de lagărul so turile dintre popoarele noas
ţan, membru supleant al Co stituie un puternic imbold suri arbitrare, să se treacă cialist, de cealaltă parte a tre, la integrarea economică azi. Chiar dacă considerăm
mitetului Executiv al C.C. al publicii Cuba la Bucureşti. pentru popoarele Americiii neîntîrziat la discutarea în laţiilor de colaborare cu Atlanticului, în imediata a- şi politică a poporului cuba că drumul este îndelungat
P.C.R., vicepreşedinte al In timpul convorbirilor, Latine, aşa cum în general cadrul tratativelor de la Pa partidele comuniste, cu miş propiere a Statelor Unite şi nez cu restul ţărilor latino- ’ şi greu, în condiţiile specia
Consiliului de Miniştri, mi cele două părţi s-au infor vktoriia socialismului în 14 ris a unei soluţii politice în cările de eliberare naţiona într-o regiune a lumii în ca americane. In limita capaci le ale Americii Latine, sîn
nistrul comerţului exterior, mat reciproc asupra realiză state ale lumii, succesele pe vederea încetării războiului lă, cu toate forţele antiim re imperialismul yankeu a tăţii reduse a forţelor noas tem optimişti. In acest sens
general de armată Ion Ioni- rilor Republicii Socialiste care acestea le obţin în dez din Vietnam. Apreciem că perialiste, deoarece avem fer reuşit să-şi instaureze în mod tre, a dimensiunilor reduse acţionăm, înţelegînd proble
mele noastre, căutînd să în
ma convingere că numai u-
tă, membru supleant al Co România şi Republicii Cuba voltarea lor multilaterală propunerile Frontului de E- nitatea tuturor acestor forţe real stăpînirea în domeniul ale ţării noastre, vom încer ţelegem problemele din Eu
mitetului Executiv al C.C. în construcţia socialismului constituie un puternic im liberare Naţională din Viet poate asigura dezvoltarea politic, economic, militar şi ca să aducem o contribuţie ropa, Asia, Orientul Apro
al P.C.R., ministrul forţelor in cele două ţări, precum şi bold pentru toate popoarele namul de sud oferă o bază vieţii internaţionale cores chiar în cel cultural. In nici maximă în domeniul revolu piat şi din Africa şi plini de
lupta
consacrată
armate,' Bujor Almăşan, asupra preocupărilor Parti planetei în lor economico- rezonabilă în acest sens. In punzător dorinţei şi intere o altă regiune a lumii nu ţionar, în cel ideologic, cu cele mai bune sentimente de
progresului
membru al C.C. al P.C.R., dului Comunist Român şi teresele păcii în Indochina selor popoarelor. au exercitat Statele Unite a- scopul de a promova elibe cooperare cu mişcarea revolu
ministrul minelor, petrolului Partidului Comunist din Cu social. şi în întreaga lume cer în tîtea presiuni ; în mod prac rarea popoarelor din Ameri ţionară din celelalte conti
şi geologiei, Teodor Marines- ba pentru progresul conti Intre România şi Cuba s-au mod imperios ca S.U.A. să In acest spirit dorim să tic, cărţile care se citeau, ca Latină, pentru a contri nente, cu cele mai bune gîn
cu, membru al C.C. al P.C.R., nuu al societăţii socialiste. dezvoltat raporturi bune, pună capăt războiului împo dezvoltăm relaţiile şi să con ştirile care se primeau, fil bui la lupta popoarelor de duri de a face schimb de pă
şeful Secţiei relaţii externe S-a exprimat convingerea s-au lărgit schimburile eco triva poporului vietnamez, lucrăm cu Partidul Comu mele care rulau, programele pe celelalte continente pentru reri. de a analiza probleme
a C.C. al P.C.R., George Ma- comună că relaţiile de prié- nomice. Avem o serie de în să-şi retragă toate trupele nist din Cuba. cu Republica de radio şi televiziune erau, cîştigarea libertăţii, pentru le, de a înţelege şi a co
Cuba: sîntem convinşi că a-
covescu, membru al C.C. al tenie frăţească româno-cu ţelegeri de cooperare dar din Indochina, astfel ca po ceastă vizită va marca un în imensa lor majoritate, înfăptuirea obiectivelor lor opera.
realizate în Statele Unite fi
P.C.R., prim-adjunct al mi baneze. de colaborare în consider că ele constituie poarele vietnamez, cambod ind factori de import al ideo sociale, a obiectivelor lor na In acest spirit am sosit în
nistrului afacerilor externe, multiple planuri, se vor dez doar un început. Am convin gian şi laoţian să fie lăsate moment important în dezvol logiei imperialiste. Lupta ţionale, istorice. Ţara noas ţara dv. şi în acest spirit ne
Gheorghe Oprea, membru volta şi întări, în interesul gerea că vizita şi convorbi să-şi rezolve problemele fără tarea viitoare a relaţiilor noastră nu a fost uşoară şi tră, aflată în apropierea Sta exprimăm mulţumirea pen
supleant al C.C. al P.C.R., celor două ţări şi popoare, rile pe care le vom avea în nici un amestec din afară. româno-cubaneze. Nu vreau nici nu va fi uşoară. telor Unite, consideră ca o tru invitaţia pe care ne-aţi
rezultatele
anticipez
—
să
consilier la C.C. al P.C.R., al cauzei socialismului şi aceste zile vor pune în evi In ce ne priveşte, am spri vom putea face bilanţul îna problemă fundamentală men adresat-o, pentru primirea şi
Petre Ionescu, membru al păcii în lume. denţă noi posibilităţi pentru jinit şi vom sprijini popoa Cu toate acestea, ţara ţinerea unei poziţii ferme, ospitalitatea dv. Nu a fost
C.C. al P.C.R., ambasadorul extinderea relaţiilor de co rele vietnamez, cambodgian inte de plecarea dumnea noastră a fost un exemplu menţinerea unei poziţii ra greu să stabilim comuni
României în Republica Cu Convorbirile s-au desfăşu laborare româno-cubaneză, şi laoţian în lupta lor dreap voastră. Cred că în general pentru felul în care îşi pot dicale, a apărării intransi caţiile ; a fost uşor, a
ba. rat într-o atmosferă de cal corespunzător intereselor po tă pînă la victoria finală, bilanţul va fi pozitiv şi sper, deschide drum ideile revolu gente a ideologiei revoluţio fast simplu, într-un timp
dă prietenie, de deplină în poarelor noastre, progresului sîntem siguri că în această mai cu seamă, că timpul va ţionare, chiar în mijlocul u-
Din partea Republicii Cu ţelegere, stimă şi respect re lor mai rapid pe calea fău luptă cauza lor justă va tri demonstra aceasta. Cu aceas nei mari confuzii, sub o pu nare şi a steagurilor revolu •foarte scurt şi este de bun
ba iau parte tovarăşii : dr. ciproc. ririi societăţii socialiste. A- umfa. tă convingere, vă doresc în ternică dominaţie ideologică, ţiei. Sîntem conştienţi că augur succesul eforturilor
ceastă colaborare corespunde In general, ne pronunţăm că o dată ca şederea dum sub influenţa ideilor reacţio lupta noastră va fi îndelun noastre, succesul muncii
totodată intereselor generale pentru încetarea oricărui a- neavoastră în România să nare. Ideile revoluţionare gată, că dificultăţile pe care noastre, succesul convorbiri
ale socialismului, deoarece, mestec în treburile interne fie cît mai plăcută. Deşi sînt, însă, puternice, ele sînt le avem de înfruntat sînt lor noastre.
pînă la urmă, forţa socialis ale altor state. Este necesar scurtă, sper că vizita vă va bazate pe realitate, pe pro mari. Imperialiştii nu se re Să ridicăm paharul pentru
în Capitală mului în lume constă în for să se înţeleagă că progresul permite să puteţi cunoaşte cesul rădăcinile istorice, simţă semnează cu schimbările din prietenia noastră ! tovarăşu
evoluţiei
îşi
Pentru
sănătatea
Latină,
America
imperialiştii
ţări
trag
ţa
fiecărei
din
în
socialiste
omenirii nu se va putea rea
parte. De aceea, ne bucură liza decît în condiţiile în cîte ceva din munca, reali mintele popoarelor, coincid nu se împacă cu existenţa u- lui Ceauşescu !
po
preocupările
zările
şi
mult victoriile pe care po care fiecare naţiune se va porului nostru în edificarea cu aspiraţiile, cu nevoile a- nei revoluţii în apropierea Şi pentru sănătatea tutu
(Urmare din paq. 1) Ceauşescu şi Fidel Castro îşi porul cubanez le obţine, sub bucura de posibilitatea de societăţii socialiste. Prin a- cestora şi, de aceea, în ţara teritoriului lor. Imperialiştii ror, a dumneavoastră 1
strîng călduros mîinile, se conducerea partidului său a .ş,i rezojva, problemele dez ceasta, vom aşeza o temelie noastră, deşi a existat o pu
7
îmbrăţişează, îşi adresează comunist, în edificarea orin- voltării sale, fără amestec şi mai puternică colaborării ternică influenţă imperialis
popoarele din Asia, Africa şi urări prieteneşti. duirii socialiste. din afară. Noi avem convin tă. ideile revoluţionare au
America Latină, prim-căpi- Compania de gardă prezin gerea că fiecare popor va noastre din viitor. devenit puternice, au cuce SECVENŢE INTERNAŢIONALE
preocupă,
Ne
cum
după
'tan Serafin Fernandez Ro tă onorul. In timp ce se trag ştiţi, mult problemele îm găsi cea mai justă cale pen Cu aceste gînduri, doresc rit poporul şi au triumfat.
driguez, ministrul comerţu 21 de salve de artilerie, se bunătăţirii situaţiei din Eu tru soluţionarea problemelor să ridic paharul pentru dez Ţara noastră, în pofida a-
lui interior, Cesar Lara Ro- intonează imnurile de stat ropa. Noi trăim în acest con proprii, pentru dezvoltarea voltarea relaţiilor de colabo propierii de Statele Unite, a
sello, şeful corpului indepen ale Republicii Cuba şi Re tinent. Dorim ca Europa, de sa progresistă, socialistă. rare dintre partidele şi po putut rezista campaniilor po
poarele noastre ;
dent de armată din Cama- publicii Socialiste România. unde au început cele două Ţinînd seama de situaţia litice, ofensivei ideologice şi Bruxelles Deschiderea Conferinţei
guey, căpitan Julian Rizo Tovarăşii Fidel Castro şi războaie mondiale din seco din lumea de astăzi, este ne Pentru întărirea colaboră s-a putut menţine puternică,
Alvarez, prim-secretar al Nicolae Ceauşescu trec în lul nostru, să devină un con cesară sprijinirea activă a rii între toate ţările socia sprijinindu-se pe popor. A-
organizaţiei din Matanzas a revistă garda de onoare. tinent al colaborării şi pă luptei de eliberare naţională liste, între partidele comu cesta a fost un factor hotă- internaţionale pentru Namibia
P.C. din Cuba, Arturo Lin- In continuare, oaspeţilor le cii. Acţionăm şi vom acţio a popoarelor, a eforturilor niste. între detaşamentele rîtor, în absenţa căruia co
ce Gonzales, prim-secretar al sînt prezentaţi şefii misiuni na împreună cu celelalte tinerelor state independente mişcării revoluţionare, anti laborarea internaţională, lar
organizaţiei din Insula Pini lor diplomatice, precum şi ţări socialiste europene pen imperialiste internaţionale ! gul şi generosul ajutor al BRUXELLES 26 (Ager al tuturor forţelor antiimpe
lor a P.C. din Cuba, Mauro personalităţile române venite tru înfăptuirea securităţii pentru dezvoltarea lor de si Toastez pentru noi succe ţărilor socialiste nu ar fi pu pres). — La Palatul Congre rialiste din întreaga lume
ne stătătoare, pe calea pros
Garcia Triana, directorul Di în întimpinare. pe continent, pentru realiza perităţii, a progresului soci se ale poporului cubanez în tut învinge marile obstacole selor din Bruxelles s-a des pentru cauza dreaptă a po
recţiei ţări socialiste din De pe podiumul amenajat rea cît mai grabnică a con lupta pentru construcţia so care au stat în calea noastră. chis, vineri, Conferinţa In porului namibian.
Ministerul Relaţiilor Exter pe platoul central al aero ferinţei general europene, al. Vizita recentă pe care am cialismului ! Noi ne considerăm parte a ternaţională pentru Namibia, In deschiderea conferinţei,
făcut-o în 8 ţări din Africa
ne. portului, tovarăşii Nicolae care să ducă la aşezarea re a constituit tocmai expresia In sănătatea tovarăşului unui continent, a unei comu convocată de Organizaţia po vicepreşedintele S.W.A.P.O.,
Ceremonia sosirii oaspeţi Ceauşescu, Fidel Castro Ruz laţiilor dintre state pe prin solidarităţii României socia Fidel Castro. a tuturor tova nităţi umane care numără porului din Africa de sud- Mishake Mujongo, a dat ci
lor cubanezi a avut loc pe şi Ion Gheorghe Maurer cipii noi — de respect al in liste cu ţările care au por răşilor şi prietenilor cuba astăzi peste 300 milioane de vest (S.YV A.P.O.). La lucrări, tire mesajului adresat de
nezi !
aeroportul Bucureşti-Otopeni. primesc defilarea gărzii de dependenţei şi suveranităţii fiinţe omeneşti, şi care, pe- care vot dura trei zile, iau către tovarăşul Nicolae
Inter
Edificiul era împodobit cu onoare. naţionale, de egalitate în parte peste 500 de persoane, Ceauşescu Conferinţei Namibia,
pentru
naţionale
drapelele de stat ale Repu Pe aeroport au venit să drepturi şi neamestec în tre reprezentînd numeroase ţări
blicii Socialiste România şi întîmpine pe solii Republi burile interne, de avantaj şi organizaţii internaţionale. mesaj primit cu vii şi înde
Republicii Cuba. In limbile cii Cuba mii de bucureşteni. reciproc, de excludere a for Vizită protocolară Menţionăm că tovarăşul lungi aplauze de către parti
celor două ţări, pe mari precum şi numeroşi tineri ţei sau ameninţării cu forţa Nicolae Ceauşescu, secretar cipanţii la lucrări.
pancarte, erau înscrise urări cubanezi care studiază în în soluţionarea problemelor (Urmare din pag. 1) Partidul Comunist din Cuba, guvernului şi partidului ro general al Partidului Comu Au fost citite apoi mesaje
le : ,,Bun venit delegaţiei de România Se aplaudă căldu litigioase. Considerăm că e- dintre România şi Cuba, o mân şi considerăm că aceas nist Român, preşedintele le adresate de alţi şefi de
partid şi guvernamentale a ros, se adresează urări de venimentele din ultimul timp expresie a dorinţei de a dez tă decoraţie înseamnă pen Consiliului de Stat, a acordat, state.
Republicii Cuba în frunte cu bun venit. Se ovaţionează — semnarea şi ratificarea Inmînînd, în numele Con volta continuu relaţiile de tru noi angajamentul de a împreună cu alţi şefi de In continuare, preşedintele
tovarăşul Fidel Castro Ruz!", puternic „România — Cu tratatelor dintre Uniunea siliului de Stat al Republicii colaborare, care corespund continua să luptăm pentru stat, patronajul său acestei S.W.A.P.O., Sam Nujoma, a
„Trăiască prietenia, colabo ba!", „Ceauşescu — Castro!". Sovietică şi Polonia, pe de Socialiste România, înalta atît intereselor popoarelor consolidarea revoluţiei so conferinţe consacrate activi prezentat un raport în legă
rarea şi alianţa frăţească In drum spre salonul ofi o parte, şi Republica Fede distincţie, tovarăşul Nicolae noastre, cît şi intereselor tu cialiste în Cuba, a mişcării zării luptei de eliberare na tură cu acţiunile desfăşura
dintre poporul român şi po cial al aerogării, un grup de rală a Germaniei, pe de altă Ceauşescu a spus că aceasta turor ţărilor socialiste, păcii revoluţionare din America ţională din Namibia, scutură te de poporul namibian îm
porul cubanez!“. Deasupra pionieri oferă conducătorilor parte, constituie un pas po constituie o expresie a pre şi colaborării în lume. Latină, pentru consolidarea rii jugului asupririi colonia potriva regimului rasist şi
pavilionului central al aero de partid şi de stat cuba zitiv în această direcţie. A- ţuirii acordate activităţii to Răspunzind. tovarăşul Fidel relaţiilor de prietenie între le, precum şi intensificării colonial al Republicii Sud-
gării se aflau portretele to nezi şi români buchete de preciem că există reale per varăşului Fidel Castro, des Castro a mulţumit, în nu cele două popoare şi parti sprijinului ţărilor africane. Africane.
varăşilor Nicolae Ceauşescu flori. spective pentru a se trece la făşurată pentru eliberarea mele poporului, al partidului de ale noastre, a spus tova
şi Fidel Castro Ruz. Ceremonia sosirii oaspeţi pregătirea şi ţinerea confe Cubei şi pentru construcţia şi guvernului Cubei, pentru răşul Fidel Castro.
In întîmpinarea oaspeţilor lor cubanezi în România se rinţei europene într-un timp socialistă în această ţară, înalta onoare făcută prin După solemnitatea decoră
au venit tovarăşii ' Nicolae încheie. Tovarăşii Fidel Cas scurt. Noi apreciem că a- pentru dezvoltarea mişcării conferirea acestei înalte dis rii, conducătorii de partid şi
revoluţionare în America La
tincţi.
Ceauşescu, Ion Gheorghe tro Ruz şi Nicolae Ceauşescu ceasta va corespunde nu nu tină şi a colaborării dintre de stat români şi cubanezi moscova.: Semnarea acordurilor
Exprimăm mulţumirile
Maurer, Emil Bodnaraş. Ma iau loc, apoi, în maşini des mai intereselor popoarelor Partidul Comunist Român si noastre tovarăşului Ceauşescu, au felicitat călduros pe to
europere, ci şi intereselor
nea Mănescu, Paul Nicules- chise, escortate de motoci- varăşul Fidel Castro Ruz. sovieto-americane privind limitarea
cu-Mizil, Gheorghe Pană. clişti şi se îndreaptă spre re
Ilie Verdeţ, Gheorghe Cioară, şedinţa rezervată oaspeţilor
Janos Fazekas, Petre Lupu, Pe întregul traseu, străbă Cuvîntarea tovarăşului Cuvîntarea tovarăşului armamentelor strategice
Dumitru Popescu, Mihai Da- tut pînă la intrarea în Ca ♦
lea, Ion Ioniţă, Ion Păţan, pitală, ca şi pe largile bule ACORDURILE PREVĂD LIMITĂRI RECIPROCE IN
Ştefan Andrei, Petre Iones varde ale Bucureştiului. zeci Nicolae Ceausescu Fidel Castro Ruz SISTEMELE ANTIRACHETĂ SI DE LANSARE
cu, ambasadorul României la de mii de cetăţeni au salu A RACHETELOR BALISTICE '
Havana. tat cu căldură pe conducăto limitarea reciprocă a siste
Pe aeroport se aflau, de a- rii de partid şi de stat ai (Urmare din pag. 1) solidarităţii cu lupta popoa (Urmare din pag. 1) exprimăm sprijinul faţă de MOSCOVA 26 (Agerpres). melor de apărare antirache
semenea, membri ai C.C. al celor două ţări. Se fluturau relor pentru scuturarea ju propunerile formulate de — La 26 mai. Leonid Brej- tă, în conformitate cu prin
P.C.R., ai Consiliului de Stat steguleţe cu culorile naţio gului dominaţiei străine, im Frontul de Eliberare Naţio nev, secretar general al C.C. cipiul securităţii egale. Păr
şi ai guvernului, reprezen nale ale Republicii Cuba şi li.smului în toată lumea, perialiste, cu toţi cei ce Sîntem siguri, de aseme nală din Vietnamul de sud al P.C.U.S., şi Richard Ni- ţile pornesc de la faptul că
tanţi ai conducerii Ministe Republicii Socialiste Româ pentru victoria luptei împo luptă împotriva colonialis nea, că această vizită ne va privind retragerea trupelor xon, preşedintele S.U.A., au o astfel de limitare va con
rului Afacerilor Externe, in nia. Cei veniţi în întimpi triva imperialismului, colo mului, o expresie a solidari permite să cunoaştem reali imperialiste şi deplina inde semnat, la Kremlin, Trata stitui un factor esenţial în
stituţiilor centrale şi organi nare aclamau îndelung pen nialismului şi neocolonialis- tăţii cu poporul vietnamez, zările poporului român, gîn- pendenţă a popoarelor indo- tul dintre U.R.S.S. şi S.U.A. frînarea cursei înarmărilor
zaţiilor obşteşti, generali şi tru colaborarea multilaterală mului. (Aplauze). care luptă pentru a-şi asigu direa şi spiritul său revolu chineze (Aplauze puternice, privind limitarea sistemelor strategice ofensive şi va con
ofiţeri superiori, ziarişti 'dintre partidele, ţările şi Cunoaştem, de asemenea, ra independenţa şi o viaţă ţionar. (Vii aplauze). prelungite). apărării antirachetă şi Acor tribui la reducerea pericolu
liberă, pentru a face ca im
români şi corespondenţi ai popoarele român şi cubanez, că revoluţia cubaneză, victo perialiştii americani să plece In ceea ce ne priveşte pe Multe mulţumiri, tovarăşi dul provizoriu dintre U.R.S.S. lui de izbucnire a unui răz
presei străine. care îşi găseşte izvorul în ria socialismului în Cuba au din Indochina. (Aplauze pu noi, cubanezii, am luptat în şi S.U.A. cu privire la une boi cu utilizarea armei nu
Se aflau, de asemenea, Ni legăturile trainice de priete exercitat şi exercită o pu condiţiile pe care le-a amin români, pentru ospitalitatea le măsuri în domeniul limi cleare.
influenţă asupra miş
colas Rodriguez Astiazarain, nie bazate pe comunitatea ternică revoluţionare, antiim ternice). tit tovarăşul Ceauşescu, dv. şi pentru primirea pe tării armamentului strategic Acordul provizoriu preve
cării
ambasadorul Republicii Cu de orînduire şi idealuri, oe perialiste din America Lati Iată de ce, bucurîndu-ne ne-ara adus modesta noastră care ne-aţi făcut-o. Vă salu ofensiv, transmite agenţia de că. în timpul valabilită
ba la Bucureşti. membrii scopurile comune ale dez din toată inima de această tăm din toată inima. (Vii şi TASS. ţii sale, nu va spori numă
do
Ambasadei Republicii Cuba. voltării societăţii socialiste, nă. Victoriile împotriva ame vizită prietenească, le urăm contribuţie la cauza revolu Tratatul stabileşte angaja rul rachetelor cu baze te
monopolurilor
minaţiei
şefi de misiuni diplomatice pe bunele relaţii statornicite ricane într-un şir de ţări din tovarăşilor cubanezi să se ţionară, dar important nu puternice aplauze). mentele concrete ale ambe restre. Acordul limitează, de
este atît ceea ce s-a reali
acreditaţi în România, alţi între Republica Cuba şi Re America Latină sînt o expre simtă cît mai bine în rîndu- lor ţări în ceea ce priveşte asemenea, numărul submari
membri ai corpului diploma publica Socialistă România. sie a trezirii la luptă a aces rile poporului român care, zat, cît, mai ales. să conti nelor moderne cu rachete
tic. Urînd oaspeţilor bun ve tor popoare, a dorinţei lor ca şi poporul cubanez, este nuăm lupta cu tot mai multă balistice pe care le poate a-
La ora 10,30 avionul spe nit pe pămîntul României de a scutura jugul monopo dornic să-şi construiască o însufleţire, să continuăm vea fiecare din părţi pe du
cial, cu care au călătorit so socialiste, cetăţenii Capitalei, lurilor imperialiste, de a fi viaţă nouă. socialistă, să fie lupta în mod neobosit şi să Şedinfa Consiliului Presidenta! rata acţiunii acordului şi
destinele
pe
sale, să
stăpîn
lii Republicii Cuba, a ateri animaţi de sentimente sin stăpîne la ele acasă. (Vii a- facă totul pentru unitatea şi sprijinim lupta de eliberare prevede limite pentru numă
zat. In spaţiul aerian al cere de prietenie şi stimă, plauze). rul total de instalaţii de lan
României, aeronava a fost de solidaritate internaţiona- Sintem convinşi că vizita colaborarea ţărilor socialiste, a popoarelor, pentru ca toa al R. P. Ungare sare pentru rachete balistice
a mişcării comuniste şi mun
însoţită de avioane cu re listă faţă de poporul cuba delegaţiei de partid şi gu citoreşti. (Aplauze puternice, te popoarele să aibă posibi de pe submarine atomice.
acţie ale forţelor noastre ar nez, îşi exprimă convingerea vernamentale cubaneze în îndelungate). litatea de a-şi construi în BUDAPESTA 26. — Cores ministrul afacerilor externe. In documentele adoptate
mate. că relaţiile de prietenie fră România, convorbirile, înţe libertate viitorul. (Aplauze pondentul Agerpres, Al. Pin-
La coborîrea din avion, to ţească şi colaborare pe mul legerile la care vom ajunge Trăiască prietenia româno- Consiliu] Prezidenţial al se stabileşte legătura reci
varăşul Fidel Castro, ceilalţi tiple planuri dintre cele do vor pune noi baze colaboră cubaneză ! (Aplauze prelun puternice). tea, transmite: Vineri, în Republicii Populare Ungare procă între armamentul stra
tegic ofensiv şi cel defensiv
conducători de partid şi de uă ţări şi popoare se vor rii dintre partidele şi ţările gite). Din inima României, salu clădirea Parlamentului din a ratificat Tratatul de prie şi se arată că o astfel de a-
stat ai Republicii Cuba sînt dezvolta şi în viitor, în in noastre, vor contribui la dez Trăiască victoria forţelor tăm eroicul popor vietnamez, Budapesta, a avut ioc şedin tenie, colaborare şi asisten
salutaţi călduros de tovarăşii teresul reciproc, al unităţii voltarea colaborării cu toa socialiste, antiimperialiste ! îi exprimăm sprijinul nostru ţa Consiliului Prezidenţial al ţă mutuală încheiat în acest bordare a problemei va con
crearea
unor
la
tribui
con
Nicolae Ceauşescu şi Ion ţărilor socialiste, al cauzei te ţările socialiste, cu toate (Aplauze prelungite). diţii mai favorabile pentru
Gheorghe Maurer, de alţi socialismului şi păcii în lu ţările care au pornit pe dru Trăiască pacea şi colabo şi, în afară de aceasta, ne Republicii Populare Ungare. an între Republica Populară
conducători de partid şi de me. mul dezvoltării independen rarea între toate popoarele ! exprimăm convingerea că im Pe baza expunerii de moti Ungară şi Republica Socia continuarea tratativelor pri
armamentelor
limitarea
vind
7
stat români. Tovarăşii Nicolae (Agerpres) te; ele vor fi o expresie a (Vii şi puternice aplauze). perialiştii vor fi înfrînţk Ne ve prezentate de Peter Janos, listă România. strategice ofensive.
Redacţia şl administraţia ziarului i Deva *tr. Dr. Petru Groza nr. 85 Telefoane nr 123 17, 7 15 85, 1 15 88 — Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva.