Page 88 - Drumul_socialismului_1972_05
P. 88
nmvr -
2T3E55
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 407 © DUMINICA 28 MAI 1972
0n55E53KEESS352£^EE2EaEHH ţgMBMWMBBM
Sesiunea Consiliului popular judeţean
Perfecţionarea
calitativă a pro
PERFECŢIONAREA ACTIVITĂT (Urmare din pag. 1) Stă în posibilitatea organiza programului judeţean înfăptuirea lucrărilor folosirii eu randa ducţiei de laminate de
In
de
cu
legătură
îmbunătăţiri
HUNEDOARA.
Vreme
funciare,
îm
de
ţiilor de partid, a consiliilor
două
a
mijloacelor
primarul comunei Berlu, populare şl a conducerilor u- bunătăţiri funciare, tova ment sporit şi mobilizării s-au zile, la Hunedoara
lucrările
desfăşurat
mecanizate
Tralan Simina, directorul O- nităţilor de transporturi ca răşul Ioachim Moga a e- unui amplu schimb de ex
ficiului de îmbunătăţiri fun prin măsuri chibzuite şl ur-, vldenţlat Importanţa covîr- largi a tuturor locuitorilor perienţă pe tema ridicării
ciare, Aurel Zaharia, prima mărirea îndeplinirii hotărîrii şltoare pe care o are satelor la aplicarea în prac performanţelor calitative
întocmite
a
tică
proiectelor
acestor
lucrări
rul comunei Geoagiu. adoptate de Consiliul popu efectuarea fructificarea deplină pentru înlăturarea excesului ale producţiei de lamina
pentru
Reliefînd realizările şl de lar judeţean să asigure o îm de umiditate şl extinderea te şl circulaţiei optime a
Adunarea activului de par lective ale comuniştilor, ale secretarul comitetului U.T.C. ficienţele care se mai mani bunătăţire substanţială a ac a potenţialului In productiv al irigaţiilor. Va exista astfel acesteia în econo-mia na
pămîntulul.
localităţile
tid de la Uzina de utilaj mF tuturor salariaţilor uzinei, pe uzină, Rusalln Boţa, se festă în activitatea de trans tivităţii de transporturi, ca unde consiliile populare s-au posibilitatea ca investiţiile ţională. Organizat de Mi
nler Petroşani a constituit, dar există încă destul loc cretarul organizaţiei de bază porturi şi în privinţa mate re să ţină pasul cu ritmul preocupat cu răspundere şi făcute, eforturile depuse la nisterul Industriei Meta
aşa după cum era de aştep pentru mai bine — a men pe secţia mecanică, s-au re rializării lucrărilor de îmbu înalt de dezvoltare a vieţii competenţă de realizarea sar realizarea obiectivelor de îm
tat, cadrul unei profunde a- ţionat în cuvîntul său tova ferit la unele aspecte disci nătăţiri funciare, participan economice şi sociale a jude cinilor ce le-au revenit, s-au bunătăţiri funciare să-şi gă lurgice şl Inspectoratul
nalize a modului în care au răşul Gheorghe Olarlu, di plinare ce trebuie grabnic ţii la discuţii au făcut nu ţului. In acest scop, este im înregistrat rezultate meritorii sească corespondent în ob General de Stat pentru
fost traduse în viaţă măsu rectorul uzinei. Noi ne-am înlăturate, au făcut aprecieri meroase propuneri pentru' perios necesar ca Direcţia în privinţa desecărilor, îndi ţinerea unor sporuri aprecia Controlul Calităţii Produ
rile elaborate în ultima vre străduit în permanenţă să ne şi propuneri asupra modului buna desfăşurare a activită judeţeană de drumuri şl po guirilor, combaterii eroziunii bile de recoltă. De aceea, selor, schimbul de expe
me de partidul şi statul nos perfecţionăm munca sub toa în care trebuia lucrat în fie ţii de viitor în sectoarele a- duri şi consiliile populare să solului şi irigaţiilor. Sînt în este de datoria organelor co rienţă a reunit participanţi
tru pe linia perfecţionării ac te aspectele, dar, din păca care secţie, de către fiecare nalizate. ia măsuri eficiente pentru să şi o serie de comune un munale de partid şi de stat, . de la toate uzinele produ
tivităţii economice, a marcat te, se mai întîlneşte încă muncitor, pentru a veni cît In încheierea lucrărilor se buna întreţinere a drumuri de nu s-a făcut o mobilizare a organelor agricole judeţe cătoare de laminate din
ora bilanţului realizărilor la multă birocraţie, chiar indis mai mult In sprijinul mine siunii, a luat cuvîntul tova lor, mobilizînd masele largi largă a cetăţenilor la înde ne, a deputaţilor şi a condu ţară, printre care C.S. Hu
zi, dar a prilejuit, mai ales, ciplină, pe alocuri delăsare rilor, ajutîndu-i mal efectiv răşul Ioachim Moga. de cetăţeni la repararea şi plinirea programelor stabi cerilor unităţilor agricole să nedoara, C.S. Reşiţa, Uzi
un moment de început pen în activitatea lor din subte Referindu-se la activitatea îngrijirea lor. In acelaşi timp lite, ceea ce afectează nega acţioneze în permanenţă nele „Republica" Bucu
tru o mai intensă şi unani ran, mai ales acum cînd de transporturi, primul se se impune să existe o deo tiv soarta producţiei agri pentru mobilizarea întregului reşti*, „Industria sîrmei"
mă mobilizare şi angajare a mineritul Văii Jiului traver cretar a apreciat ca pozitiv sebită grijă faţă de gospo cole. potenţial uman de la sate la Cîmpia Turzil, „Lamino
comuniştilor ia obţinerea u- sează o perioadă mai difi faptul că an de an s-a dez dărirea judicioasă a parcului îndeplinirea ireproşabilă a rul“ Brăila, uzinele de
nor succese mai substanţiale cilă. voltat parcul de autobuze şi auto, punîndu-se un accent Subliniind rolul şl impor întregului volum de lucrări ţevi Roman şi „Oţelu
în viitor. Informarea prezen — Avem, desigur, rezulta s-au extins traseele, ceea ce de seamă pe transportul sa tanţa pe care o prezintă ma aferente acestui an. Roşu“. Pe baza unor
tată de către tovarăşul Du te cu care ne mîndrim — a- a determinat o îmbunătăţire lariaţilor în condiţii optime terializarea exemplară a pro referate prezentate in
mitru Boţa, secretarul comi precia Inginerul Aurel Dula. simţitoare a transportului în la şi de la locurile de mun gramului de îmbunătăţiri ★ cadrul schimbului de ex
tetului de partid pe uzină, a Am asimilat multe piese şi comun. Cu toate acestea, e- că. De asemenea, nu trebuie funciare şl de gospodărire a 6esiunea a aprobat prin perienţă, specialiştii sl-
dat un caracter de lucru a- tehnologii noi de lucru, reu xistă încă Importante rezer scăpată din vedere rezolva apelor, vorbitorul a Insistat vot secret revocarea din rîn- derurglşti au adus nume
dunării, a oferit teren de şind să reducem considera ve insuficient folosite pri rea problemelor de perspec asupra necesităţii ca organe dul membrilor comitetului roase propuneri şi soluţii
discuţii interesante, străbă bil Importul. La sortimentul vind creşterea eficienţei tivă privind transportul cu le agricole judeţene, consi executiv a tovarăşului Gheor de îmbunătăţire a calităţii
tute de la un capăt la altul de utilaje, producţia uzinei ■fransportulul şi satisfacerea mijloace rapide şi conforta liile populare şl conducerile ghe MIhăilă şi a ales în a- laminatelor, pentru reduce
de problemele economice ale şl superficialitate în muncă. noastre este azi triplă faţă in condiţii cît mai bune a bile între toate localităţile unităţilor agricole să acorde ceastă funcţie pe tovarăşul rea consumului de metal.
întreprinderii, de modul în Avem sarcini mari, mobiliza de acum 3—4 ani. Apreciez cerinţelor populaţiei. Pentru judeţului. maximă atenţie continuării Viorel Răceanu.
care pot şi trebuie ele solu toare. Avem capacitatea să că avem datoria să ne mobi înfăptuirea dezideratelor a-
ţionate, accentulndu-se asu le realizăm exemplar. Este lizăm cu toţii pentru a fur mintlte, este imperios nece
pra unor aspecte negative necesară însă mai multă pre niza la vreme utilajele şl in sar ca factorii răspunzători V----
care mai persistă în unele ocupare, o mai mare concen stalaţiile necesare intrării cît să manifeste o preocupare
faze ale procesului de pro trare a eforturilor de gîndi- mai repede în exploatare a mai susţinută în privinţa u- Abnegaţia luat chiar iniţiativa ca la
ducţie, în unele secţii ale u- re şi de creaţie din partea minei Llvezent, sporind ast tilizăril tuturor . mijloacelor predarea schimbului să mai
zinel. Asupra rezultatelor tuturor cadrelor noastre teh fel aportul nostru la creşte de transport la întreaga ca rămînem 10-20 de minute
bune obţinute de importanta nice pentru îmbunătăţirea rea producţiei de cărbune a pacitate, urmărind respecta şi dăruirea in abataj pentru a ajuta
uzină, producătoare a celor tehnologiilor de luoru, pen Văii Jiului. rea cu rigurozitate a pro schimbul următor să por
mai diverse şi complicate u- tru perfecţionarea metodelor In discuţii au revenit frec gramelor de transport. Orga (Urmare din paq. 1) RE6 ME 2 -BI$UffiES, 8 Mk nească bine lucrul.
tllaje şi piese de schimb de muncă, pentru mecaniza vent formele muncii politice, nizarea , judicioasă a întreţi — Se spune despre dum
pentru industria minieră, s-a rea mal puternică a fluxului care au stimulat activitatea nerii şl reparării autobuze neavoastră că stnteţi com
insistat mal puţin. ŞI nu de fabricaţie. In această di productivă, au mobilizat în lor în atelierele proprii, ex tru oţelării înscrisă în noul fiiffilp iiBKJil LI Eifiei» bativ, că aceeaşi combativi
pentru că nu ar exista, ci recţie găsim jaloane precise permanenţă colectivele da tinderea fabricării. pieselor angajament. Se vor mal rea tate aţi Imprumutat-o şi
pentru că, aşa cum le stă în cuvîntarea secretarului salariaţi la realizarea sarci de schimb şi întreţinerea co liza peste plan 400 tone pro MULIUTBUlJ A PATRIEI! oamenilor din brigadă. Prin
bine comuniştilor, el vorbesc general al partidului nostru, nilor de plan, la înfăptuirea respunzătoare a drumurilor duse cărbunoase şi 200 tone ce se manifestă această
mal puţin despre succese şl tovarăşul Nicolae Ceauşescu, programului de educaţie co sînt cîteva din problemele e- piese de schimb şl alte pro combativitate 7
mai mult despre modul în la recenta Conferinţă pe ţa munistă, adoptat de plenara senţiale care condiţionează duse, ce vor Însuma pînă Ia — Toată brigada este
ră a inginerilor şl tehnicie
care ar putea să le amplifi nilor. C.C. al P.C.R. din noiembrie îmbunătăţirea transportului finele anului un spor al combativă. Sinlem intransi
ce, să elimine lipsurile, să-şi 1971. • în comun. producţiei marfă în valoare Industria hunedoreană a îndeplinit genţi cu abaterile. Nu ac
sporească aportul la realiza Mai mulţi participanţi la Discuţiile purtate, planul O subliniere aparte — a de 5 milioane lei. ceptăm nerealizarea planu
rea sarcinilor de plan. discuţii, printre care ingine de măsuri adoptat 'se circum arătat vorbitorul — se cuvi lui şi nu ne sfiim să ară
— Succesele noastre sînt rul Aurel Dula, şefiîl servi scriu pregnant eforturilor a- ne în legătură cu pregătirea | F. C ORĂŞTIE prevederile planului pe 5 luni tăm unele neajunsuri. Ştim
încununarea eforturilor co ciului producţie, Ioan Stoicoi, cestul harnic colectiv de a-şl profesională a lucrătorilor că numai astfel izbutim să
perfecţiona în continuare ac din transporturi, cu întărirea \ Colectivul care munceşte (Urmară din paq. 1) fim la înălţime.
o-
şl
sub
tivitatea economică, de a în- disciplinei în muncă — fac noarei, chemarea de cinstei Fabrica Energic şi harnic, pasio
cel
la
Estimările făcute pe baza rezultatelor de pînă acum
Conferinţa
Noi trasee şî suplimen tîmpina partidului cu Naţiona tori decisivi în realizarea chimică Orăştie, la fel ca conduc la concluzia că pînă la finele' lunii mai în între nat şi combativ, frontalis-
sarcinilor curente şi de per
lă
a
realizări
colectivele
muncă
de
deosebite, de a transpune ne spectivă privind creşterea e- toate judeţ, întîmpină Confe prinderile judeţului se vor produce suplimentar peste 45 tul Nicolae Ilie se afirmă
ca un comunist din pluto
din
co
tări de curse i.T.A. abătut în practică obiective al ficienţel şi transportului în optimă rinţa Naţională a partidului milioane kWh energie electrică, 1 200 tone fier în mine nul de frunte al minei A-
importante
neferoase
marfă,
în
metale
cantităţi
mun
de
îndeplinirea
reu
Congresului
al
X-lea
le
P C R a cerinţelor de transport ale şi cea de-a 25-a aniversare concentrate, 1 200 tone cocs, 10 000 tone fontă, 12 000 tone ninoasa. Astăzi, împreună
DUMITRU GHEONEA populaţiei judeţului nostru. a proclamării republicii cu oţel, din care peste 5 000 tone oţeluri aliate, 8 000 tone cu brigada sa, se află an
' da urmare a solicitărilor cursa rapidă Deva—Tg. Jiu un puternic avînt creator laminate, 50 tone mase plastice şi alte produse chimice, grenat in realizarea anga
călătorilor, întreprinderea de va opri şi în staţiile Sîntu- pentru îndeplinirea şi depă 850 mc cherestea, şi 4 500 mc buşteni, 5 500 mc prefabri jamentului reînnoit tn cin
transporturi auto Deva a halm şi Ohaba. Pe traseul şirea planului şl angajamen cata din beton şl alte materiale de construcţii, mobilă. stea Conferinţei Naţionale
luat iniţiativa ca, începînd Ilia—Iazuri s-a introdus o telor în întrecerea pe acest a partidului. Şi nu-şi pre
ou data de 28 mai a.c., să cursă suplimentară ce va an. îndeplinirea înainte de termen a planului pe 5 luni, cupeţeşte nici un efort pen
reorganizeze mersul unor circula pe secţiunea Dobra— Angajamentul Iniţial, a- avansul substanţial cîştigat pentru producţie atestă atmo tru a şi-l îndeplini cu ho
generală
sfera
întreprinderile
mobilizare
de
existentă
autobuze pe unele trasee Mihăieşti la orele 20,05 cu cela de obţinere a unei pro judeţului, hotărîrea tuturor colectivelor, în în frunte cu co tărîrea şi demnitatea de a-
cum ar fi i Deva—Trestia, ce reîntoarcere Ia orele 4,20. ducţii marfă suplimentare în muniştii, de a amplifica realizările în cinstea Conferinţei devărat comunist, pentru
va pleca din staţia Deva la Curse suplimentare s-au mai valoare de 5 milioane lei, a Naţionale a partidului. a face ca recordurile in
orele 16,45, pentru a asigura introdus şi pe traseele Ilia— fost reînnoit la 6 milioane Iei. producţie să devină un
legătura călătorilor navetişti Zam—Godineşti. Un traseu Suplimentări substanţiale pre fapt cotidian.
din direcţiile Orăştie şi Si s-a mai deschis şl în zona zintă şl Indicatorii: produc
meria. Intre localităţile Zam Ilia—Lăpugiu—Fintoag. Pe tivitatea muncii, reducerea C. ILARION
şi Almaş-Sălişte s-a intro traseul Haţeg—Deva va cir cheltuielilor de producţie şl Recordul devine L
dus o cursă suplimentară cula o cursă suplimentară beneficii peste plan.
cu plecarea din staţia Almaş- cu plecarea din Haţeg la ora
Sălişte la ora 4,20 şi cu re 6,27 şi reîntoarcerea la ora I. P. B. BÎRCEA fapt cotidian „Ţie — inima
întoarcere la ora 5,10. Auto 11,15, ca dublură la cursa
buzele de pe traseele Zei- de Deva—Petroşani. Pe tra Muncitorii, tehnicienii şl
cani—Deva vor pleca la seul Hunedoara—Ghelar, ca Inginerii de la întreprinde ANINOASA. In abatajul să ne suplimentăm angaja şi versul“
ora 5,45 în loc de 6,05 cu so urmare a modernizării şose rea de prefabricate din beton nr. 3 al sectorului I de la mentul cu incă 1 000 tone
sire la Deva la 7,44. Auto lei, s-a redus timpul în cir de la Bîrcea au hotărît ca mina Aninoasa tşi desfă de cărbune. Acest lucru ne BRAD. Directorul casei
buzul de pe ruta Deva—Bal- culaţie cu cel puţin 15 minu în marea întrecere să conec şoară activitatea brigada obligă să muncim cu mai de cultură din localitate,
şa, şi-a prelungit traseul pî- te. Demn de menţionat este teze noi energii, să-şi ampli condusă de comunistul Ni multă rivnă şi responsabili Constantin Pisc, ne infor
nă în localitatea Poiana. Din că un traseu nou s-a des fice abnegaţia şi dăruirea în colae Ilie, om legat cu su tate. mează că în cadrul acţiu
localitatea Poiana vor ple chis şl pe ruta Hunedoara—• muncă. fletul de destinul minei şi — In luna martie aţi nilor cultural - educative
ca dimineaţa înspre Deva Călan—Boşorod, pentru abo Harnicul colectiv de la Bîr al oamenilor de aici, om stabilit un adevărat re consacrate omagierii impor
două autobuze în loc de li naţi, cu plecarea din Hune cea, distins cu „Ordinul care se străduieşte să ridice cord, aţi extras din abataj tantului eveniment politic
nul, respectiv la orele 4,06 doara la orele 15,40 şi re Muncii“ clasa a Il-a şl titlul vrednicia minerească la a- peste 10 000 tone de cărbu ce va avea loc In această
şi 5,00. Tot între traseele întoarcerea la orele 17,20. Pe de întreprindere fruntaşă pe devărate cote de compe ne. Cum aţi reuşit ? vară — Conferinţa Naţio
Poiana şl Orăştie s-a intro ruta Orăştie—Ceru—Băcăinţi ţară, se angajează, faţă de tenţă profesională. — Am oameni destoinici, nală a partidului —, mem
dus o cursă suplimentară cu s-a deschis un nou traseu cu prevederile Iniţiale să reali La ora cind schimbul I disciplinaţi şi care, la fel brii cenaclului literar din
plecarea din Poiana la ora plecarea autobuzelor la ore zeze un spor de producţie se terminase, vrednicul mi ca mine, vor să ne situăm oraş au susţinut recitaluri
16,00 şi cu reîntoarcere din le 7, 12, 16 şi 19,45, cu re marfă mai mare cu 2 milioa ner ne-a spus: Intre cele mai bune bri de poezie patriotică în di
Orăştie la ora 19,45. De ase întoarcere la orele 5,07, ne Iei, în principal pe sea — Astăzi am avut din găzi ale Văii Jiului. Meri verse localităţi. Astfel, la
menea, s-a suplimentat cu 8,30,' 16,00 şi 17,30. Şi pe ma creşterii suplimentare a nou o zi rodnică. Şi de fie tul nostru nu constă insă căminul cultural din Ţără-
o cursă traseul Cluj—Deva, traseul Aurel Viaicu s-a in productivităţii muncii de la care dată cind se intim- in faptul că am atins acest ţel s-a desfăşurat montajul
astfel încît dimineaţa de la trodus o cursă suplimentară 5 500 la peste 7 700 lei pe plă aşa îmi place să pri „record", ci că lună de lu de poezie şi imagine „Ţie
Cluj va pleca o cursă la ora ce va pleca din satul Aurel salariat. Pînă la finele anu vesc cum se perindă prin nă ne situăm cu realizări — inima şi versul", susţinut
6,15 cu sosire în Deva la Viaicu la ora 6,00 şi se va lui se vor produce peste faţa ochilor sutele de vago- le noastre in jurul cifrei dc Ionel Receanu, Ion Pîrvu
ora 11,30, cu reîntoarcere de reîntoarce la ora 16,00. Atît plan 3 500 mc prefabricate şi nete cu cărbune pe care de 10 000 de tone. Aceasta Şi alţii — versuri şi Iosif
ia. Deva la orele 15,00. Du traseele noi cît şi suplimen se vor asimila în plus faţă le-am extras cu oamenii fiindcă ne organizăm in Felea — diapozitive (creaţie
minica şi în sărbătorile le tările de curse vor concura de sarcini 4 noi tipuri de mei. De fapt, ne-am anga aşa fel munca incit să nu artistică românească).
gale pe acest traseu va cir la o mai bună deservire a Comunistul Ioan Popa, care lucrează Ia sectorul I Valea Mo produse cu caracteristici su jat ca in cinstea Conferin pierdem nici un minut din O acţiune similară a avut
cula o dublură permanentă. rii (din cadrul I. M. Barza), manipulează cu pricepere loco perioare. ţei Naţionale a partidului cele 6 ore de lucru. Am Ioc şi la clubul din Gura-
barza.
încă o noutate care meri călătorilor din aceste locali motiva pentru transportul minereului.
tă reţinută este aceea că tăţi.
(Urmare din pag. 1) izbeşte un puternic miros de interesul cuvenit pentru pre însemnate cantităţi de le
peşte sărat. Asta pentru că luarea întregii producţii rea gume — 19,8 tone spanac, 26
aici se depozitează şt lăzile
' — Nţţţ — le răspundea lizate de cooperativă. Or, tone ceapă verde, salată —
vînzătorul între două înghi cu marfă de la magazinul prin lege se prevede să se a livrat şi ferma legumicolă
ţituri. de pescărie. preia întreaga producţie re a C.A.P. din Rapoltu Mare.
Alături de acest chioşc se — E marfa cumnatului zultată. Dar şicanele nu se In săptămînă de la 22-27
găseşte şi cel al Agrocoop-u- meu — ne-a spus gestiona opresc aici. Şl în stabilirea mai s-a stabilit un grafic
lui. Aici, cumpărătorii găsesc rul Gheorghe Stoiculescu. preţurilor de preluare a pro prin care se prevede livrarea
ceapă şi varză de vară. M-a rugat să i-o primesc la duselor — ceapă în cazul a 5 000 kg ceapă verde, 1 000
— Tot facem comenzi — mine/ Nu puteam să-l refuz. de faţă — C.L.F. a plătit legături de gulii, 2 000 kg
ne spunea vînzătorul Ion De acord cu gestionarul, cîteva mii de kilograme cu spanac şi 2 000 kg salată.
Trală — dar în loc de roşii, dar varza şi roşiile aflate în 0,65 lei, iar altă cantitate, Ferma poate livra cantităţi,
mazăre verde, cartofi timpu magazie începuseră să aibă tă stare de lucruri 7— l-am Am fost asiguraţi că pînă îndeplinirea sarcinilor ce-1 perativitate la recoltat. Cînd în loc de calitatea a doua, mai mari dar C.L.F. susţi
rii, pătrunjel, mărar, cireşe, miros de... mare. întrebat pe Cornel Roşea, joi dimineaţa vor sosi în revin ne-a fost oferită la au oare de gînd conducerea a preluat-o la sub STAS, ne că nu poate să preia mai
căpşuni, produse ce ni le I-am căutat pe factorii de şeful Centrului de legume şi oraş mari cantităţi de legu C.A.P. Geoagiu. In perioada C.A.P. şl consiliul popular plătind-o cu 1 leu kilogra mult. Şl aici sînt discuţii
solicită cumpărătorii şi pe răspundere do la unităţile fructe Brad. me. O parte au sosit. Dar 22-27 mal a.c. unitatea a comunal să intervină cu mul. Aşa se face că aici în privinţa preţurilor. To
care ar trebui să le avem amintite în materialul de — De luni. Furnizorii patru zile fără legume în avut încheiate grafice de măsuri energice care să de s-a băgat sub brazdă ceapa varăşul Ioan Danciu, ajuto
că doar e sezonul lor, ni se faţă. Ni s-a spus că sînt nu-şl respectă obligaţiile din Brad e o situaţie din care livrare pentru 5,5 tone cea termine îmbunătăţirea orga de pe două hectare, în timp rul şefului de fermă, îşi
trimite numai ceapă verde. „plecaţi în ţară după mar grafice. Ne-am zbătut pen conducerea C.L.F. trebuie să pă, spanac şi varză. nizării activităţii în iegumi- ' ce la magazinele care fac a- manifestă nemulţumirea pen
Lucrurile aşa se prezintă. fă". tru a face rost de legume, tragă concluzia că e nevoie — Nu putem satisface cultură şl îndeplinirea ire provizionarea muncitorilor tru că nu se comunică şi
Dar, din păcate, nici ceapa Semn bun ! să vă arăt notele telefonice, să-şi îmbunătăţească activi contractul — ne spunea şe proşabilă a obligaţiilor con forestieri nu s-a dus în a- fermelor legumicole lista de
nu îndeplineşte condiţiile de telegramele, telexurile. Le tatea. ful fermei legumicole, ing. tractuale ? cest an nici un fir de ceapă preţuri, fapt ce ar înlătura
calitate, pentru că se plim BRAD „consultăm" pe toate. Un Cornel Albu — deoarece coo sau alte legume. Ferma le discuţiile în contradictoriu.
bă 2—3 zile în camioane pe car de justificări. Dar legu PRODUCĂTORII NU peratorii nu participă la re ...ALŢII NU PREIAU gumicolă a C.A.P. Simeria E o cerinţă îndreptăţită şi
Ia diferite chioşcuri pe care JUSTIFICĂRI - CU CA mele... unde-s legumele ? Şe coltatul legumelor, fiind o- mai poate livra încă 20 to organele de stat au datoria
Agrocoop-ul le are în ju ful centrului trage concluzia LIVREAZĂ LA TIMP... cupaţi cu lucrările pe lotu PRODUSELE ne de ceapă. Dacă nu se să comunice listele de pre
deţ. De pildă, în ziua de 24 RUL. LEGUME - NICI CIT nedumeririi noastre. rile aflate în folosinţă per DAR UNDE ESTE RĂS preia la timp, se va depre ţuri nu numai celor care
mai a.c., sosise la biroul — Aveţi dreptate, cu note Una din obligaţiile ele sonală. Marţi (23 mai a.c. — cia şi va trebui băgată ' sub cumpără, dar şi celor care
Agrocoop din Hunedoara un SĂ DUCI CU SACOŞA telefonice nu se poate face mentare care revin conduce n.n.) am avut la lucru la PUNDEREA AMBELOR brazdă. Şi e păcat, după ce produc legumele — în speţă,
camion de 4 tone care „ex mîncare. rilor cooperativelor agricole grădină doar 7 cooperatori, s-a depus atîta muncă pen cooperativelor agricole care
plorase" timp de două zile Miercuri dimineaţa între Avem, sigur că avem, drep este onorarea în mod exem fapt pentru care nu s-au PĂRŢI ? tru producerea ei 1 au ferme legumicole.
chioşcurile de legume şi zar orele 8-10, în magazinul de tate. Are însă multă drepta plar a graficelor de livrare recoltat decît 100 kg ceapă
zavaturi din Valea Jiului. legume şl fructe din piaţa te tovarăşul Viorel Lupu, a legumelor încheiate . cu din 1 000 kg planificate. Ferma legumicolă a C.A.P. *
Şoferul reuşise să lase din Bradului se găseau de vîn- vicepreşedinte al consiliului C.L.F. Analiza situaţiei pre — Pentru ziua de mîine Simeria — ne spunea tova
cele 1 300 kg de ceapă, cu zare ceapă verde veştejită, popular orăşenesc : luărilor de legume din C.A.P. trebuie să livrăm 2 tone le răşa Vlad Georgeta, şefa a- Aducînd aspectele prezentate În atenţia factorilor răs
Cît plecase de la „bază", nişte gulioare, în rest legu — Eu sînt de părere că şi a achiziţiilor arată că, pî gume, dar sînt sigur că nu cestei ferme — cultivă în a- punzători de producerea şi valorificarea legumelor, aştep
doar 400 de kg. Restul a me conservate, deshidratate. nu se zbat tovarăşii de la nă la începutul lunii mai, ne vom îndeplini obligaţia cest an o suprafaţă de 80 tăm ca în timpul cel mai sciţrt posibil să fie luate mă
fost refuzată de gestionari — Cu ce credeţi că puteţi C.L.F. suficient pentru apro faţă de cantităţile planifica — afirma cu seninătate aju ha cu legume şi dorim ca suri hotărîte menite să contribuie la îmbunătăţirea sub
pentru multiple motive : concura piaţa?—l-am între vizionarea cu legume a ora te s-au depăşit prevederile torul şefului de fermă. A- întreaga producţie să fie va stanţială a aprovizionării populaţiei cu legume, să fie
necorespunzătoare calitativ, bat pe gestionarul Nicolae şului. Cu telefoane şi tele cu peste 100 tone legume. cum, în perioada de vîrf a lorificată, asigurîndu-se în satisfăcute zilnic cerinţele cu produse proaspete şi de ca
sau au prea multă marfă Dincă. grame nu se rezolvă pro In ultima săptămînă însă lucrărilor la grădină, ducem acest fel o bună aprovizio litate. înfăptuirea acestui deziderat pune în faţa lucrăto
din acest sortiment. — Cu nimic. Pierdem tim blemele. După legume tre cooperativele agricole din o acută lipsă de forţă de nare a populaţiei. Beneficia rilor de Ia întreprinderea pentru producţia, valorificarea
Chioşcul de legume şi pul degeaba aici. buie umblat. Dar dînşii judeţ au înregistrat substan muncă. rul — C.L.F. — a preluat şi industrializarea legumelor şl fructelor, a Direcţiei a-
fructe al centrului de legu Răspunsul acesta aveam umblă joia la piaţă şi achi ţiale nerealizări de plan la Reiese din relatările inter pînă acum mai bine de 18 gricole Judeţene, conducerilor C.A.P. şi I.A.S. şi a consi
me şi fructe din piaţa mu să-l consemnăm şl de la A- ziţionează ce a rămas ne- spanac şi ceapă verde. Orice locutorilor că realizarea tone ceapă verde, 5 tone liilor populare sarcina de a se preocupa cu întreaga
nicipiului Hunedoara părea lecu Motorga, în magazinul vîndut pe piaţa neorganiza argumente ar „furniza“ pro graficelor este ceva faculta spanac, 3 500 legături de ri răspundere de îndeplinirea obligaţiilor ce le revin pri
ceva mai bine aprovizionat C.L.F. nr. 2. Căci miercuri, tă. ducătorii pentru a „acoperi“ tiv. Dacă se poate îndeplini dichi şi 3 tone pătrunjel. vind buna aprovizionare a pieţelor cu produse legumico
decît cele despre care am în toată reţeaua de magazi Da, aşa nu se poate face restanţele, acestea nu pot sau nu contractul, pentru In preluarea producţiei se le pe tot timpul anului.
vorbit mai sus, pentru că a- ne a C.L.F. Brad, nu puteai o aprovizionare bună. Dacă contribui cu nimic la satis conducerea C.A.P. este indi întîmpină şi unele greutăţi,
vea roşii, varză de vară, „cumpăra" decît.:. ridicări de la faptul că unii furnizori facerea cerinţelor consuma ferent. O asemenea atitudi deoarece C.L.F. — motivînd
ceapă şi salată. Nici aici nu umeri. Magazinul I.A.S. nu nu se ţin într-adevăr de cu- torilor. ne este deosebit de păgubi bă a preluat cantitatea con Raid anchetă realizat de
am văzut alte zarzavaturi putea oferi dintre legume vînt adăugăm acest mod O mostră de felul cum toare, / -cantităţi apreciabile tractată de ceapă, deci şi-a N. BADIU, N. TlRCOB, I. CIOCLEI,
sau fructe care ar trebui să nici măcar ceapă verde. defectuos de lucru, nu ne nu trebuie să se preocupe de legume degradîndu-se în respectat obligaţiile contrac N. PANAITESCU, M, NEGOIŢĂ
fie. In magazia C.L.F. te — De cînd durează aceas putem aştepta la prea mult. consiliul de conducere de cîmp din cauza lipsei de o tuale — nu mai manifestă