Page 89 - Drumul_socialismului_1972_05

EgMEgaaBaa
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 407 © DUMINICĂ 28 MAI 1972 3
T^.-iv.m^r,ib^KS^'Z^rim¡Z£er^T!rs?. isqLH^ijMiil^-VSZTnasXSl

A L M A N A H Verificaţi-vă perspicacitatea I „ESTE VINOVATĂ Edsforîale

CE REPREZINTĂ FOTOGRAFIAT In Editura Cartea Româ­
Unul dln/tre oele mal ini­ Coasta românească a Mării ÎS» Urmărind stagiunea 1971—1978 de vedere spectacular. Ion Ol- se află la Începutul carierei nească a apărut romanul
luptă,
vi­
se
„Valea
creat
moasa monumente arhitec­ Negre oferă un fenomen pu­ a Teatrului remarcăm Jiului“ din teanu a trecutului din şi alternanţa sale scenice, handicapurile încă, rolului. „Struma“, de Maria Arse-
zibil,
cu
planurilor
că
lesne
prezen­
Petroşani,
tonice din Judeţul Covasna, ţin obişnuit : scăderea nive­ «li avem de-a face, de fapt, cu un tului demonstraţia legăturii c- De aici rezultă momentele do ne — un episod tragic din
anumită
biserica din comuna Gheltn- lului apel cu circa 16 cm, K I p I an teatral consacrat In între­ xistente intre cauză şi efect. şovăială, lumina o reflectoarelor. inhibiţie timpul celui de-al doilea
O
în
ţa, a început a fl restaurat, faţă de media din ultimii ani. gime dramaturgiei autohtone. — , Această relaţie logică suportă creaţie matură, caldă şi trimisă război mondial. Aproape
poliţistă
piesă
nodului
con-
excelent
povara
o
Excepttnd
urmînd a fl redat circuitului Specialiştii de la Institutul í - '' * * H ' * b ' . ♦ ' * * : : * * mm faţă de care ne manifestăm cu flictual al piesei, succesiunea la esenţă e cea a Ceciliei Teo- opt sute de oameni încear­
1
muzeistic naţional. Clădirea român de cercetări marine un entuziasm temperat — re­ situaţiilor, pulsaţia replicii di- doru (Mal ia Serafim), actriţă că să evadeze, să se sustra­
orienta­
pertoriul
datează din secolul al XIII- din Constanţa consideră că re artistică oglindeşte o axată pe văzută, rar. din păcate, e îndeajuns gă terorii fasciste, părăsind
con­
de
Serafim
Mihail
lăudabilă,
lea. Ea păstrează fresce, In fenomenul (semnalat şi în ldeea de a oferi publicului vingător doar parţial. Al. Zc- portul Constanţa în iarna
la
mare parte nealterate de 1934, 1939 şi 1947) se dato­ * ; ..¿au* spectacole bazate pe texte va­ La Teatrul cu explorează plnă desprins limite Iul 1943 şi îşi găsesc sfîrşi-
Ipostaza
de
părintelui
scurgerea secolelor. Unele rează debitului foarte scăzut loroase, purtătoare do mesaje îndatoririle sale. Tocmai de tul. în urma unei explozii,
izvoa­
la
progresiste,
adăpate
dintre picturile murale, vechi al apelor fluvlatlle continen­ rele stimulatoare ale principii­ aceea e şocant de monocord în apele îngheţate ale Mă­
celui
de 700 de ani, sînt compara­ tale din nord-vest, care ali­ lor ideologice morale şl esteti­ „Valea Jiului“ în concretizarea trezirii Novă- rii Negre... Cartea este un
Aurora
de-al
doilea
cu.
bile, prin fineţea execuţiei mentează bazinul mării, pre­ ce ale contemporaneităţii noas­ cescu, In schimb, recunoaşte omagiu adus victimelor răz­
tre.
şl discreţia coiorltulul, cu cum şi cantităţilor reduse de Piesa lui Lauronţiu Fulga, cu precizie coordonatele Dia- boiului.
Reprezentaţia
marile capodopere universa­ precipitaţii, înregistrate în Pf '•* "3f| P& „Este vinovată Corina 7“, repre­ namlce. uşor pe panta putea morali­ a- nei Basarab, pedalînd inspirat ~k
luneca
ale
le. In decursul migăloasei lor primăvara aceasta. In anul zintă o dezbatere etică, avînd zării facile. Dar direcţia de pe notele definitorii (Itudy perso­ „Privind Viaţa" de G
Mihai
Clita
najului,
Hol­
el
munci, restauratorii au scos 1970, cînd fluviile şl rîurile în centrul unei problema respon­ scenă a evitat orice tentaţie a bau) îşi construieşte rolul cu Ibrăileanu inaugurează co­
faţă
sabilităţii
generaţii
la Iveală numele creatorului au deversat debite sporite, de alta, In special acea respon­ mljanscenci şl soluţiile pedant-didacticiste, un remarcabil gust. Refuzînd lecţia „Restituiri“, a Editu­
precum
gratuite
ale
frescelor : Iacobus, artist ne­ Marea Neagră a înregistrat sabilitate pe care o implică trecerii, cu orice preţ, a ram­ maniera caracterizării îi exclusive rii Dacia din Cluj, menită
in
negru,
actorului
reuşeşte
cunoscut pînă azi. cota cea mal înaltă — cu relaţia dintre părinţi şi copii. pei prin patetismul grandiloc­ un portret nuanţat, portret in să repună în circulaţie o-
Serafim
o
al
Monumentul arhitectonic mai mult de 25 cm peste me­ ■ g u Cazul Dorinei sintetică a este unor vent opuse, manioreior interpreta­ care sesizăm intens dependen­ pere şi scriitori uitaţi, sau
reprezentare
tive
Olteanu
a
ion
gîn-
caracter,
dintre
şi
de la Ghellnţa a fost în­ dia multianuală. Fenomenul mm > . ' V > * ^ regretabile accidente sociale, dit un spectacol de o factură ţele concepţia faptă viaţă şi ati­ mai puţin cunoscuţi publi­
de
între
scris, pentru valoarea sa, în actual nu va influenţa starea Dezlegarea în ediţia următoare a „Caleidoscopului". Foto­ cauzate de insuficienta înţele­ net modernă, In care pasiunea tudine faţă de responsabilitate. cului.. Lucrarea cuprinde
eticii
fil­
lezarea
e
catalogul UNESCO. plajelor şl peisagistica staţiu­ grafia apărută In numărul trecut reproduoea un... cap de păian­ gere a poate familiale, consecinţe lăuntrică prin a personajelor interpretării Elena Ligi (Judecătoarea) şi texte din opera lui Ibrăi­
avea
căreia
exigenţa
trată
nilor de pe litoral. jen- Fotoi V. ONOIU Incalculabile, provoclnd rever­ direct orchestrale. .Jean Timofan (Andrei) se re­ leanu (,.Amintiri" din 1889.
beraţii dramatice In conştiinţa Ruxandra Petru evoluează în ţin prin funcţionalitate, prin
ro­
ponderii
a
copiilor nu Îndeajuns pregătiţi rolul complex al Corinei. A- intuirea corectă ansamblul distribu­ „Amintiri din copilărie şi
In
lurilor
pentru viaţă. Acest mesaj de adolescenţă", apărute în
actriţă,
deseori
cc.astă
„Vînătoarea de vulpi' se acută actualitate — pentru că tă pe afişele teatrului, nu prezen­ ţiei unui spectacol meritoriu. 1937, precum şi un capitol
dez­
curs, la startul căreia s-au a- Manuscris in secolul al EX-lea pentru Învingerea noi I — este elementul de re­ minte nici de această dată În­ AL. COVACI din „Fragmente“).
Intitulează un original con­ In fizica modernă so fac Serafimii mal există printre
cercetări
oare
crederea
este
llnlat cel mai mici radio­ gravitaţiei şi a presupuse­ zistenţă al piesei. Soluţia struc­ Partitura cu personajului investită.
oscilant
amatori — pionieri şl şcolari In biblioteca Batthyany din Alba Iulia so află un lor particule care o gene­ turală a textului dramatic — Intre două Ipostaze morale o- Pentru melomani
— din Judeţele Blstrlţa-Nă- manuscris din secolul al IX-lea, Intltulatt Codex Aureus, rează — gravi tonii. Printre adică alternarea a două pla­ puse este rezolvată cu disponi­
săud, Olt, Maramureş şl Si­ sau Evanghelium scrlptum cum auro pictum habenes ta- savanţii preocupaţi de a- nuri temporale — se dovedeşte bilităţi surprinzătoare de Wll- ® Simfonia a IX-a de Beethovcn, în interpretarea
biu. „Vînătoril“, înarmaţi cu bulas. EI are 168 de pagini şi este scris pe piele de miel. ceastă problemă, se află şi şl acum Inspiratoare din punct hclmlna Savlnschi (Ipana), care Orchestrei simfonice a Radioteleviziunii, sub conducerea
mici radioreceptoare, con­ Fiecare pagină a fost decorată cu motive florale, zoomor­ reputatul om de ştiinţă lui Iosif Conta. Muzica titanului de la Bonn apare în toa­
struite de el, au pornit să fe şi geometrice, In culori (roşu, auriu, cobalt, verde şl Henri Coandă. „Am lucrat tă splendoarea ei ; capodopera este un imn emoţionant,
descopere „vlzulnele vulpi­ portocaliu). şi mai lucrez împreună cu închinat păcii. Emilia Petrescu, Martha Kessler, Ludovic
lor" — mici radioemlţătoare In cei 1075 de ani de existenţă, acest unicat a trecut, prof. Baranger la studiul Fimul pe glob Spiess şi Helga Bomches alcătuiesc un quartet perfect,
creata tot de pionieri — ca­ datorită valorii Şale deosebite, prin întîmplări dramatice. antigravitonilor — a decla­ acompaniat de sonoritatea omogenă, clară, pătrunzătoare
re au fost ascunse în preala­ Păstrat pînă în 1555 Ia mănăstirea din Lorsch, el a fost rat, nu de mult, domnia In localitatea Murat (Franţa), au început dc curînd a Corului Radioteleviziunii — dirijor Aurel Grigoraş.
bil în frunzişul pădurii. mutat la Heidelberg, unde a rămas pînă la 1622, cînd mă­ sa. Se pare că păsările, în turnările filmului „Un anotimp din viaţă", pe care-I regi­
Concurenţii, alergînd prin năstirea a fost Jefuită de armatele generalului Tllly şl special, au putinţa de a e- zează canadiana Marie-d’Emmanuel, după romanul Iul @ Vă mai recomandăm discul „Lucian Blaga citeşte
hăţişuri şl tufe, au detectat, manuscrisul rupt în bucăţi. De atunci, o parte din manu­ mite antigravltoni care, Claire Blais. Filmul va prezenta viaţa unei familii de ţă­ din lirica sa", care cuprinde poezii din ciclurile „La cum­
rînd pe rînd, cu ajutorul scris a ajuns la Muzeul Vaticanului din Roma, după el slăbind efectul gravitaţiei rani, stabilită în timpul iernii într-o zonă muntoasă, cu păna apelor". „La curţile dorului" şi „Corăbii cu cenuşă".
micilor antene ale aparatelor oficllndu^se încoronarea papilor. Coperţile grele sînt con­ un climat foarte aspru.
lor, direcţia de unde veneau fecţionate din fildeş, aur masiv şi pietre scumpe. Una Pe genericul filmului vor apare Gormairte Montero,
semnalele „vulpilor". Compe­ din acestea se află în tezaurul secret al Muzeului sacru Claude Richard şl Luclen Raimbourg.
tiţia, plină de peripeţii, emo­ de la Vatican. O parte a coperţii din spate a ajuns la
~k
ţii şl amuzament, a stabilit Brltish Museum din Londra. Cealaltă parte, ajunsă în Uniunea Sovietică se va prezenta la apropiatul Fes­
pe cel mal buni „vînătorl de posasia cardinalului de Viena, Migazzi, a fost cumpărată Enciclopedica tival Internaţional al filmului de la Canncs cu filmul
vulpi" : băieţelul Lucian Rob la un preţ uriaş, după molartca aoestuiia, în 1780, de Ignat „Solaris“, pe care regizorul Andrei Tarkovski l-a realizat
şl fetiţa Ioana Bunău din Batthyany, episcop de Transilvania. Preţiosul document după celebra operă a lui Stanislas Lcm. Intr-un decor
Bistriţa, care au găsit primii a fost transportat în ascuns pe Dunăre, adăpostit în fun­ ştiinţlfico-fantastic vor fi abordate probleme grave ale
„vlzulnele".
dul dublu al unei lăzi cu cereale. conştiinţei şl cunoaşterii umane.
terestre, le fac să devină A
mai uşoare în zbor. Este Vestitul toreador Manuel Benltez, „El Cordobés", va
un fapt observat empiric apare tn curînd Intr-un film, al cărui scenariu a fost in­
ŞTIIfMTA LA ZI nism mort cîntăreşte parcă te". Protagonista feminină a acestui film va fi Romy
spirat de cartea lui Blasco Ibanez — „Nisipuri însîngera-
şi de popor că orice orga­
Scenă din filmul „Tată ele duminică“, care va rula, înec-
mai greu declt acelaşi corp Schneider. Turnările vor începe în vara acestui an. pincl dc miinc, la cinematograful „Patria“ clin Deva.
TREN CU ARIPI nul aparat cu care a fost do­ mică înălţime deasupra va­ însufleţit. De fapt, un corp
Soideticul G. Zitlkin este tată nava cosmică „Apollo- lurilor. Fenomenul de des­ mort şi-a pierdut evident
autorul proiectului unui tren 15" au condus la concluzia prindere se produce la vite­ posibilitatea de a mai e-
pe ţină care se compune că elementele radioactive de za de 50 km/h. Datorită „e- mite antigravltoni. Aceas­
dintr-un vagon lung de 40 pe Lună sînt concentrate în fectului de sol" cave creează ta e tot. De la aceste pre­ întreprinderea
de m. La exterior, el sea­ două vaste cimpii: Oceanul un fel de pernă de aer sub mise am plecat şi noi în Programul desfăşurării examenelor
mănă cu o ţigară de foi a- Furtunilor şi Marea Ploilor. aripile scurte in formă de cercetările noastre".
vind pe margini aripi de Selenologii americani care „V“ inversat cu care este de prospeefiuni
dimensiuni reduse. In inte­ au făcut descoperirea presu­ dotat, aparatul consumă mai Ceea ce numim azi tre- la Universitatea serală de marxîsm-leninism
rior, trenul are un etaj ca­ pun că aceste concentraţii puţină energie declt un a- panaţie se practica şl în 29, »0 ŞI SI MAI 1972: şi explorări
re, la fel ca şi parterul, es­ se datorează ciocnirii Lunii vion sau o vedetă rapidă. neolitic. Dovezile sînt ex­
te subimpărţit in saloane. cu două obiecte cosmice de puse în cadrul colecţiei de _ Economia politică, anul I — Şcoala generală „Dr. Petru Groza“ geologice
Devai
Viteza orară va fi de 600 mari dimensiuni care au FLOAREA-SOARELUI GIGANT paleopaitologle a Centrului — Economie politică, anul II — Şcoala generală „Dr. Petru Groza“
km. In varianta turistică, el produs fisuri mai adinei în de antropologie al Acade­ Deva; Hunedoara, cu
este. calculat pentru 180 de aceste zone, fisuri prin care La Institutul agricol din miei i numeroase ţeste tre­ — Economie politică, anul III — Şcoala generală „Dr. Petru Groza“
pasageri. Acest tip de tren a ţâşnit la suprafaţă materia Voronej s-a obţinut un soi pánate, precum şi un tre­ Deva)
se deplasează pe un mono- din interiorul Lunii, bogată de fioareasoarelui care a- pan (cuţit specific operaţi­ sediul în Deva
rai cu suprafaţa netedă. El in substanţe radioactive. tinge înălţimea de 4 m. Pe ilor la creier), datînd din 19 ŞI 11 MAI 1972:
posedă o pernă de aer cu tulpina puternică şi rezisten­ epoca a Il-a a flerului, gă­ — Construcţie de partid, anul I — Cabinetul judeţean de partid; str. Minerului nr. 2, telefon 11560
grosimea de ordinul milime­ VAPOR ZBURĂTOR tă se formează un mare nu­ site cu prilejul săpăturilor 30 MAI 1972 : Anunţă concurs pentru ocuparea următoare­
trilor. La viteza de 600 km/h măr de frunze — circa o arheologice făcute în ţară. — Construcţie de partid, anul II — Şcoala generală „Dr. Petru lor posturi :
aripile creează o forţă as­ In R.F.G. a fost elaborat treime din greutatea plantei. Trepanul este unica piesă Groza“ Deva; Pentru sediul întreprinderii :
censional ă aerodinamică, re- prototipul unui vehicul care Un hectar cu acest soi nou de acest fel descoperită pe
dweind astfel greutatea tre­ întruneşte caracteristicile a- furnizează chiar şi la recol­ continentul nostru. 29 ŞI 30 MAI 1972: © inginer electromecanic ;
nului de la 40 t la 8 t. vionului şi ale vedetei rapi­ tele medii 300—500 chintale Cercetările ştiinţifice fă­ — Filozofie, anul I — Cabinetul Judeţean de partid; © inginer mecanic ;
de. Aparatul se comportă ca de masă verde. Soiul denu­ cute asupra străvechilor ® inginer constructor ;
ELEMENTELE RADIOACTIVE o vedetă atît timp ott vite­ mit „Beleziornii gigant" es­ 29 ŞI 30 MAI 1972:
cel
că
DE PE LUNA za este mică. In momentul te rezistent la cădere, sece­ cranii au dovedit încă mulţi — Filozofie, anul III — Şcoala generală „Dr. Petru Groza“ Deva; © inginer foraj ;
au
trăit
operaţi
Măsurătorile radiaţiei gam- cînd viteza creşte, el se des­ tă, îngheţurile de primăvară ani după arhaica interven­ 29 ŞI 30 MAI 1972 1 © revizor contabil sau revizor contabil prin­
ma efectuate cu ajutorul u- prinde de apă şi zboară la şi de toamnă. ţie chirurgicală. — Etică, anul I — Consiliul popular judeţean; cipal.
Pentru secţia de prospecţiuni şi explorări
10 MAI 1972 :
geologice Abrud :
— Etică, anul III _ Comitetul judeţean al U.T.C.; © inginer electromecanic;
Roboţii: prieteni sau duşmani? 29 ŞI 30 MAI 1972 : © inginer mecanic ;
— Istorie, anul I — Şcoala generală „Dr. Petru Groza“.
€> contabil sau economist contabil.
Examenele vor Începe la orele 16,00.
MAŞINA ÎMPOTRIVA OMULUI tea mijlocul de a se proteja şi interesele unei alte cate­ prinderea Industrială, deter­ NOTA: Se va studia consultaţia „Perfecţionarea formelor şi meto­ Pentru şantierul Roşia Poienii ;
prin intermediul automate­ gorii de muncitori: funcţio­ minată în primul rînd de delor de conducere — factor de accelerare a progresului © maiştri electromecanici.
nr.
mai
din
noastre“,
N-ar exista, aşadar, declt lor, împotriva presiunii sin­ narii subalterni al aparatu­ randament". Şl se înţelege societăţii precum şi din alte ziarul „Scinteia“ apărute 9157, această 21 temă, Concursul va avea loc la sediu! întreprinde­
pe
documente
1972,
motive de bucurie pentru dicatelor, grupînd muncitorii lui administrativ. Potrivit de ce primează această a- care vor face obiectul uneia dmtre întrebări Ia examen. rii în ziua de 15 iunie 1972, ora 8.00.
succesele inginerilor şi sa­ cei mai competenţi pe plan calculelor Biroului de statis­ propiere : o mare productivi­
vanţilor care au făcut pro­ profesional. Companiile străi­ tică a muncii din S.U.A., un tate a muncii şi o automati­ De asemenea, secţia de prospecţiuni şi ex­
grese atît de rapide şi sigure ne ar fi dispuse chiar să se ordinator privează de muncă zare care promite mai multe plorări geologice Abrud, str. Crişan, nr. 67, ju­
în cea mai tînără ramură a resemneze cu un cîştig eco- aproximativ 35 funcţionari, beneficii antreprenorilor. Şi deţul Alba, angajează direct pentru şantierul
tehnicii. Şl totuşi există şi dacă savanţii se interesează întreprinderea „Marmura“
subiecte de Îngrijorare. Nici de aspectul social al proble­ Roşia Poienii :
măcar patronii nu reuşesc să mei, o fac numai pentru că Simerîa © muncitori mineri calificaţi ;
le disimuleze. Cu puţin timp S E R I A L (II) sentimentul de „insatisfac­ © muncitori sudori calificaţi şi moîorişii son­
în urmă, „Bussiness Week", ţie generală" manifestat de de.
revista cercurilor de afaceri personalul întreprinderilor ca­ str. Cuza Vodă nr. 24
americane, apreciind perspec­ nomlc relativ scăzut. De e- şi acest număr va creşte pe pitaliste cele mai moderniza­ ORGANIZEAZĂ Condiţiile de concurs şi salarizare sînt cele
tivele anilor 1970, după ce xemplu, potrivit preşedinte­ măsură ce vor spori posibili­ te ameninţă uneori să dez­ prevăzute de H.C.M. nr. 914/1968 şi Legea 12/
prezicea o creştere sensibilă lui firmei Unimation, ma­ tăţile ordinatoarelor. organizeze chiar şi producţia în condiţiile Legii nr. 12/1971 concurs pentru 1971.
a investiţiilor în domeniul nipulatoarele automate lu- Ameninţarea crescîndă a generată de electronică. ziua de 5 iunie 1972 ora 8,00 la sediul între­ Pentru personalul (tehnico-administrativ şi
automaticii, adăuga: „Aceas­ crînd 14 ore pe zi nu reu­ şomajului nu este decît o Această „teamă industria­ prinderii în vederea ocupării următoarelor pos­
ta se va explica prin dorinţa şesc să acopere în cinci ani floare din buchetul reduta­ lă" se traduce printr-o ne- turi : muncitori) de la secţia Abrud se acordă spor
companiilor de a utiliza teh­ decît 40 la sută din cheltu­ bilelor consecinţe sociale ale respectare a disciplinei, prin de şantier în procent de 13-23 la sută (13 Ia
nica cea mai nouă, economi­ ielile de investiţii pentru automatizării şi „cibernetlză- pierderea interesului pentru © ŞEF SERVICIU O.P.M.-SALARIZARE sută pentru secţia Abrud şi 23 la sută pentru
sind forţă de muncă". Dar, montarea lor. Totuşi, vînza- rii“ în societatea capitalistă. perfecţionarea Industrială şi Condiţii : studii superioare (economist) şi 7 şantierul Roşia Poienii), cazare sau indemniza­
dezvoltarea acestei tehnici — rea lor creşte rapid. In Ja­ Numeroşi cercetători au scos printr-o deteriorare a calită­ ani vechime în funcţii economice de speciali­
recunoştea aceeaşi revistă — ponia, potrivit unor pronos­ ia iveală alienarea crescîn­ ţii muncii. Raymond Moch, ţie de cazare şi cantină contra cost.
„va ridica o gravă problemă ticuri, pînă în 1974 se vor dă a personalului faţă de autorul unui lung articol pu­ tate. Informaţii suplimentare se pot obţine de la
unui număr imens de munci­ vinde roboţi însumînd 124 producţie. Profesorul Wickam blicat în publicaţia franceză Limitele de salarizare 2 675-3 400 Iei pe lu­
tori necalificaţi, care vor milioane dolari, faţă de 6 Skinner de la Universitatea „Revista apărării naţionale", nă. serviciul personai-învăţămînt de la sediul între­
inunda piaţa muncii în cău­ milioane în 1969. Totuşi, a- Harvard notează cu îngrijo­ găseşte un motiv al acestei © ŞEF BIROU CONTABILITATE (POSTCAL- prinderii pentru personalul tehnico-administrativ
tare de lucru". ceste dispozitive nu vor reuşi rare că „munca în fabrică maladii în faptul că auto­ şi de la sediul secţiei Abrud pentru personalul
Şi nu este decît un aspect să înlocuiască munca tuturor sau uzină a pierdut mult din matele, mai ales cele asocia­ CUL). muncitoresc.
al acestui adevăr. Devine muncitorilor. elementul său atractiv". A- te ordinatoarelor, depăşesc în Condiţii : studii superioare economice şi 6 (217)
din ce în ce mal evident că Implantarea tehnicilor de ceasta se explică printr-o „a- cele mal multe ocazii omul, ani în funcţii economice de specialitate ;
patronii vor găsi prin aces­ calcul electronice a afectat propiere simplistă de între- în sfera activităţii sale pro­ — studii medii şi 10 ani în funcţii economi­
fesionale.
Este adevărat că maşina ce de specialitate.
cu comandă numerică lucrea­ Limitele de salarizare 2 300-2 950 lei pe lună. Oficiul judefean
trofeului au avut-o şl tine­ ză la fel de bine ca şl omul, © SEF DE LOT PENTRU LUCRĂRI MONTAJ-
Spori-magazin rii fotbalişti Naghl (Corvl- că ordinatorul este capabil INGINER CONSTRUCTOR. de furism Deva
nul Hunedoara) şi Szabadaş
(Mureşul Deva). Cu aseme­ să efectueze calcule cu mai Limite de salarizare 2 425 lei lunar cu in­
nea fotbalişti, Corvinul se multă precizie şl mult mai o
Surpriză de mari propor­ la Barcelona, cu Glasgow zbate pentru evitarea retro­ repede decît orice inginer. demnizaţie maximă 250 lei lunar. TELEFON 11418
ţii: tenismamul nr. 1 în Rangers. Presa este favora­ gradării, Iar Mureşul nu se Cedînd maşinii o mare par­ înscrierile pentru concurs se fac pînă |a da­ ANGAJEAZĂ URGENT PRIN CONCURS
..Marele Premiu — F.I.L.T.", bilă echipei sovietice. Aja- detaşează în fruntea clasa­ te din funcţiunile sale tra­ ta de 3 iunie 1972,
Ilio Năstase, a fost elimi­ xul lui Ştefan Covaci a mentului. Probabil cu... o diţionale, omul ar putea să-şi — şef birou comercial ;
nat, în turneul de la Ro­ realizat dublul succes: cu- floare nu se face primăva­ găsească satisfacţia în alte De asemenea, angajează urgent : — revizor de gestiune ;
land Garros, de către Ita­ pă-campionat. Va urma oa­ ră. Azi, mari meciuri în activităţi: organizarea pro­ © MACARAGIU POD RULANT 20 TF. ; — merceolog serviciu comercial.
lianul Panatta (1—6, 9—7, re cea mai mare lovitură divizia A. Titlul de campi­ blemelor de producţie sau în © LĂCĂTUŞI MECANICI; Concursul pentru ocuparea posturilor va a-
6—4, 6—3). A fost inaugu­ în istoria echipei : cîştiga- oană se joacă la Constanţa administrarea colectivului de © STRUNGARI;
rat stadionul olimpic din rea finalei „Cupei campio­ (Farul — U.T.A.), Piteşti muncă. Dar în ţările occi­ vea loc în ziua de 29 mai 1972, ora 10,00 la se­
München. Reprezentativele nilor europeni", cu Interna- (F.C. Argeş — „U" Craiova) dentale această muncă este © INSTALATORI; diul O.J.T. Deva.
R.F.G. şl U.R.S.S. au avut zlonale Milano ? Echipa A- şi Cluj („U* Cluj — Petro­ un privilegiu rar pentru o- 9 MUNCITORI NECAIIFICAJI (bărbaţi). Salarizarea conform H.C.M. 914/1968 si Le­
această onoare. Scor final, jax a cîştigat campionatul lul). Jiul joacă la Dinarno mul de rînd.
4—1 pentru R.F.G. Se cam cu 8 puncte avans faţă de nu titlul, nici retrograda­ Părintele ciberneticii, Nor- —T.V.T7T..- — gii nr. 12/1972.
conturează campioana Eu­ Feiyenoord, mareînd, în 34 rea, ci reabilitarea după bert Wiener, lansase un a- (225)
ropei... Joe Frazier şl-a de, partide, 104 goluri, din­ slaba evoluţie de miercuri. vertlsment profetic : „Noua
păstrat titlul fără dificulta­ tre care 29 sînt opera lui Dar, dacă joacă tot ca şi cu dezvoltare a tehnicii oferă
te, învingîndu-1 prin K.O. Cruyff. , La noi în campio­ Farul, Jiul se întoarce cu posibilităţi nelimitate atît
tehnic, în repriza a 5-a, pe nat, pâ’tru echipe marchea­ un sac de goluri. Ceea ce pentru bine cît şi pentru
şalangerul său Rou Stander ză atîtea goluri. Avem apă­ nu dorim. Astăzi, la Bucu­ rău. Nu va putea ieşi nimic
— boxer ce nu figurează pe rări mai bune... Reprezentati­ reşti, derbiul campionatului bine din aceste posibilităţi, L A. S. Simeria
lista celor mai buni 20 de va de juniori a Angliei a de rugbi: Steaua — Ştiinţa dacă vor fi considerate din
pugilişti ai categoriei. Con­ cîştigat Turneul U.E.F.A. : punctul de vedere al pieţei
ducerea U.E.F.A. va judeca 2—0 în finală, cu R.F.G. E- Petroşani. Pentru cucerirea şi al economiei unde domi­ Angajează urgent, în vederea calificării, mun­
protestul echipei Dinarno chipa României a cîştigat, titlului, Ştiinţa are nevoie nă banul. Este necesară o so­ ţ|ŞL citori în meseria de măcelari şi mezelari.
Moscova, în legătură cu re­ la acest turneu, „Cupa pen­ de victorie. Mult succes ! cietate bazată pe valori u- Informaţii, la serviciul personal I.A.S. Sime­
zultatul meciului din finala tru cea mai tehnică echipă". mane şi nu pe vînzare şi
„Cupei Cupelor“, disputat O contribuţie la cucerirea N. STANCIU cumpărare". ria, telefon 78 sau telefon 250 Orăştie.
(219) (220)
(După „Novoe Vremea")